Analiza: Piata gazelor naturale este in plina expansiune, dar viitorul este incert, pe termen lung
Data: 1-15 octombrie 2019
În 2018, la nivel european, România avea a patra cea mai mare rezervă dovedită de gaz. Conform proiectului de Strategie energetică a României, structura mixului de energie primară este de gaze naturale (29%), energie din surse regenerabile (19%), cerbune (17%) şi energie nucleară (9%). Chiar dacă gazele naturale sunt un produs omniprezent, momentan, acestea au un viitor incert pe termen lung. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale unui raport elaborat recent de compania de consultanţă Coface.
„Piața gazelor naturale este în plină expansiune și va crește pe termen mediu, însă numeroși factori indică un viitor mai puțin promițător", precizează autorii studiului. Până de curând, gazele naturale au fost apreciate drept „cel mai curat" combustibil fosil, iar toți indicatorii indică o creștere a cererii și a producției. Cu toate acestea, piața se dezvoltă rapid, iar sursele regenerabile de energie devin în mod progresiv alternative populare și viabile din punct de vedere economic față de combustibilii fosili.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, gazele naturale au cunoscut cea mai mare rată de creștere a consumului dintre toți combustibilii fosili, din anul 2006. Conform analiştilor Coface, cererea de gaze naturale va continua să crească, în principal ca efect al creșterii cererii în Asia și în special în China, a cărei politică de Cer Albastru impune obiective stricte referitoare la calitatea aerului, precum și o trecere obligatorie de la cărbune la gaz.
Gazul este un mijloc practic de producere a energiei, datorită abundenței sale, a versatilității și a faptului că poluează mai puțin decât ceilalți combustibili fosili. În comparație cu cărbunele, gazele naturale emit cu 40% mai puțin dioxid de carbon (CO2), pulbere în suspensie (PM2,5), dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx). Gazele naturale sunt sursa de energie cel mai des utilizată ca rezervă pentru a completa sursele de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare și parcurile eoliene, care sunt adesea intermitente. Gazele naturale sunt, de asemenea, materie primă pentru produsele petrochimice, datorită unuia dintre derivați, etanul. Gazele naturale și lichidele conexe reprezintă aproximativ 29% din totalul combustibililor fosili utilizați ca materie primă în industria chimică.
„Deși gazele naturale emit în timpul arderii mai puține particule decât petrolul sau cărbunele, acestea nu sunt în niciun caz o sursă de energie curată și nu vor reduce riscul încălzirii globale. În plus, extracția de gaze de șist este extrem de poluantă, necesitând cantități mari de apă și injecția de substanțe chimice în sol, pentru a sparge piatra, care poluează totodată și apa de la robinet, amenințând accesul la apă potabilă sigură în comunitățile rurale. În plus, energiile regenerabile devin acum mai accesibile decât gazele naturale", se arată în raport.
Utilizarea gazelor ca adjuvant al producției de energie electrică din surse regenerabile este probabil în stadiul final, avându-se în vedere progresele tehnologice realizate în domeniul stocării energiei electrice. Conform companiei de proiectare și energie Wood McKenzie, capacitatea de stocare a energiei electrice în GW/h s-a dublat în 2018, crescând cu 140%. Producătorul de mașini Tesla testează deja un sistem de stocare a bateriilor în Australia, conectat la parcul eolian Hornsdale. Deși tehnologia este încă în fază incipientă, mulți jucători de pe piață și guverne se grăbesc să își dezvolte propriii „campioni" de stocare a bateriilor, cum ar fi compania suedeză Northvolt, care își propune să devină cel mai mare producător european de baterii.
„Gazele naturale au încă un viitor luminos înainte, însă pe termen lung, viitorul acestora este mai mult decât amenințat, lăsând loc pentru surse de energie care sunt mai în măsură să contribuie la salvarea planetei", conchid analiştii Coface.