INS: Costul mediu lunar al fortei de munca a crescut cu 11,3% in anul 2019
Data: 1-15 octombrie 2020
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2019 a fost 5092 lei/salariat, în creştere cu 11,3% faţă de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+83,0%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,7%), sănătate şi asistenţă socială (+41,8%), administraţie publică (+38,8%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30,0%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice de hoteluri şi restaurante (-42,3%), alte activităţi de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,9%), construcţii (-21,5%), respectiv comerţ (-20,2%).
Faţă de anul 2018 s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate activităţile economice, cele mai importante fiind în învăţământ (+21,3%), construcţii (+20,3%), tranzacţii imobiliare (+17,2%).
▪ Câştigul salarial mediu lunar. Câştigul salarial mediu brut lunar realizat în anul 2019 pe total economie a fost 4853 lei. Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale a fost 2986 lei, în creştere cu 13,0% (+344 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în 2019, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (+89,0%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%), respectiv în învăţământ (+13,7%).
Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%), comerţ (-20,0%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,6%).
Femeile au câştigat în medie cu 2,4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 4791 lei (faţă de 4909 lei al bărbaţilor). În expresie netă, femeile au câştigat cu 4,9%, respectiv cu 149 lei lunar mai puţin decât bărbaţii (2908 lei câştigul salarial mediu net lunar al femeilor faţă de 3057 lei al bărbaţilor). Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activităţi de servicii (25,2%), informaţii şi comunicaţii (23,0%) şi comerţ (20,6%).
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute s-au înregistrat în judeţele Harghita (2349 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2360 lei, -21,0%), Covasna (2379 lei, -20,3%). La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare se situează municipiul Bucureşti (4068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3449 lei, +15,5%) şi Timiş (3310 lei, +10,9%).
▪ Numărul mediu al salariaţilor. În anul 2019, numărul mediu al salariaţilor a fost 5,164 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 96 400. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300, iar cel al femeilor salariate s-a majorat cu 63 100. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (62,8%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.
Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor acestor activităţi.
Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de „feminizare" a forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,3%).
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2019 a fost 5,481 milioane persoane. Comparativ cu finalul anului 2018, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 54 900 persoane.