Continuăm să prezentăm informații de actualitate - de interes major și pentru comunitatea inginerească din țara noastră - referitoare la intensificarea preocupărilor și măsurilor la scară planetară, europeană și națională, determinate de agravarea continuă a efectelor degradării mediului înconjurător. Cum se va vedea, se preconizează o campanie comună, consonantă nu numai cu interesele din prezent, ci și cu cele care rezultă dintr-o largă perspectivă strategică, adică în interesul omului și omenirii.

 

CE anunță trei pacte în domeniul energiei

 

În cadrul dialogului la nivel înalt al ONU privind energia, desfășurat zilele trecute la New York, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, și comisarul european pentru energie, Kadri Simson, au prezentat trei pacte în domeniul energiei, în parteneriat cu Agenția Internațională a Energiei și cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă. Ca lider al accesului la energie și, respectiv, lider al tranziției juste în cadrul acestui proces al ONU, oficialii europeni au evidențiat dorința UE de a coordona eforturile de la nivel mondial de asigurare a accesului universal la energie până în 2030 și de accelerare a tranziției către energia nepoluantă și au prezentat detalii concrete legate de rolul pe care îl joacă Pactul verde european pe scena mondială.

Cele trei pacte ale ONU pe care le-a anunțat CE vor contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru realizarea accesului universal la energie și pentru accelerarea tranziției către energia nepoluantă pretutindeni pe glob.

♦ În primul rând, un proiect nou desfășurat împreună cu Agenția Internațională a Energiei (AIE) va pregăti foi de parcurs în domeniul energiei pentru atingerea nivelului zero al emisiilor de dioxid de carbon, destinate țărilor dependente de cărbune. Foile de parcurs vor propune traiectorii favorabile incluziunii pentru decarbonizarea sistemului energetic care să asigure o tranziție justă, echitabilă din punct de vedere social, care să nu lase pe nimeni în urmă, garantând totodată siguranța alimentării cu energie și un acces tot mai mare la aceasta;

♦ În al doilea rând, se va coopera cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) în vederea pregătirii unor perspective regionale în materie de tranziție energetică (Energy Transition Outlooks) pentru Africa, America Latină, zona Caraibilor și Europa. Aceste perspective vor furniza o analiză minuțioasă a potențialului și opțiunilor acestor regiuni în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică, infrastructura, accesul la energie și cooperarea transfrontalieră, precum și o evaluare a necesarului de investiții și a impactului socio-economic. Perspectivele vor include recomandări concrete de politică în scopul realizării obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) în materie de energie, în concordanță cu obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade;

♦ În al treilea rând, se va colabora cu Danemarca, Germania, IRENA și alți parteneri pe tema unui catalog în cadrul Pactului pentru hidrogen curat. Acesta va fi conceput pentru a impulsiona obținerea hidrogenului curat la nivel mondial, inclusiv prin intermediul unui angajament de cooperare în direcția dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile împreună cu Uniunea Africană în cadrul Inițiativei Africa - Europa privind energia verde.

Cele trei pacte sunt strâns legate de prioritățile UE în materie de climă și energie, în special accesul universal la energie, tranziția justă și promovarea energiei din surse regenerabile, inclusiv a hidrogenului curat. Pactele vor contribui la realizarea tranziției la nivel mondial către energia nepoluantă și vor completa angajamentele UE în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice.

Foile de parcurs și perspectivele regionale legate de tranziția energetică, ce urmează a fi elaborate de AIE și IRENA împreună cu țările și regiunile respective, vor oferi posibilitatea de direcționare a orientărilor viitoare ale UE în materie de politică energetică și a cooperării în materie de investiții. Foile de parcurs și perspectivele vor sprijini și Inițiativa Africa-UE privind energia verde, urmând a fi lansată anul viitor.

 

IEA: Statele trebuie să majoreze investiţiile în producţia de hidrogen pentru atingerea neutralităţii climatice

Guvernele trebuie să îşi majoreze investiţiile în producţia şi lanţurile de depozitare a hidrogenului, pentru a ajuta la reducerea emisiilor de carbon la zero, a anunţat Agenţia Internaţională a Energiei (IEA). Până acum, statele şi investitorii privaţi au asigurat doar aproximativ un sfert din cele 1200 de miliarde de dolari, necesare până în 2030, pentru a dezvolta şi a introduce hidrogenul în strategiile globale destinate atingerii neutralităţii climatice, a apreciat organizaţia. Eforturile ar trebui direcţionate spre introducerea hidrogenului în mai multe sectoare, precum şi pentru dezvoltarea de tehnologii care să îl facă mai ieftin de produs cu ajutorul energiilor regenerabile, se mai arată în raportul IEA.

Hidrogenul nu produce emisii directe de poluanţi sau gaze cu efect de seră atunci când este folosit drept combustibil. Însă costul ridicat al producţiei hidrogenului, precum şi îngrijorările cu privire la modul în care este produs, au constituit o barieră pentru extinderea utilizării sale. Hidrogenul produs din surse regenerabile poate costa undeva între de două şi şapte ori mai mult decât cel produs pe bază de gaze naturale, fără captarea carbonului, susţine raportul IEA. Însă noi tehnologi şi economii de scară ar putea ajuta la reducerea acestui decalaj, adaugă IEA. „Aproape tot hidrogenul produs astăzi provine din combustibili fosili, fără captarea carbonului, generând aproximativ 900 milioane tone de emisii de CO₂, echivalentul emisiilor combinate de CO₂ ale Marii Britanii şi Indoneziei", informează IEA.

Capacitatea globală a instalaţiilor de electroliză, care produc hidrogen din apă utilizând electricitate, s-a dublat în ultimii cinci ani şi aproape 400 de proiecte sunt în prezent în stadiul de dezvoltare sau în primele stadii de dezvoltare, arată raportul IEA. Aceste proiecte ar urma să ducă oferta de hidrogen la 8 milioane de tone pe an în 2030, de la mai puţin de 50 000 de tone în 2021. Însă, chiar şi aşa, este vorba despre o zecime din ceea ce are nevoie lumea în 2030 pentru a ajunge la emisii zero în 2050, subliniază IEA.

Raportul mai adaugă că aproape tot hidrogenul consumat în 2020 a fost în rafinare şi sectoarele industriale. Însă hidrogenul ar putea juca un rol important în sectorul chimiei, oţelului, transportului şi aviaţiei, sectoare unde în prezent reducerea emisiilor reprezintă o provocare, adaugă IEA.

Politicile guvernamentale se concentrează în prezent pe producţia de hidrogen, însă, potrivit IEA, ar trebui să ia în calcul şi consumul din noi sectoare, pentru a putea fi construite facilităţile necesare de stocare, transport şi încărcare. În prezent, 17 guverne au strategii în domeniul hidrogenului şi alte 20 de guverne au anunţat că elaborează planuri în domeniul hidrogenului, în creştere faţă de doar trei ţări în 2019, adaugă IEA.

Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

 

Universitatea „Ovidius" din Constanţa: Proiect cu fonduri europene pentru implementarea sistemelor energetice avansate

 

Proiectul Cercetări asupra dezvoltării de materiale avansate şi optimizare multiscalară prin integrarea materialelor nano-structurate în sisteme energetice avansate - MultiScale, derulat de Institutul pentru Nanotehnologii şi Surse Alternative de Energie (INSAE) al Universităţii Ovidius din Constanţa (UOC), finanţat din fonduri europene, a ajuns în ultima etapă, cea de aplicare a rezultatelor cercetărilor şi dezvoltarea activităţilor de inovare în colaborare cu întreprinderile partenere, a anunțat managerul de proiect, prof. univ. dr. ing. Eden Mamut. Proiectul urmează a fi finalizat în august 2022, INSAE colaborând cu nouă întreprinderi pentru a testa conceptele definite în dezvoltarea sistemelor energetice avansate prin integrarea de nanotehnologii şi nanomateriale folosind metodele de analiză şi optimizare multifizică şi multiscalară.

„Instalaţiile-pilot pentru realizarea testelor în proiectul MultiScale au ca finalitate, în primul rând, conversia punctului termic nr. 31 (PT 31) din reţeaua de distribuţie a energiei termice municipale, într-o centrală de producere a energiei termice folosind în principal energia solară şi testarea aplicaţiilor legate de panouri solare şi centrale cu biomasă, apoi realizarea unei instalaţii-pilot pentru uscarea algelor colectate de pe plajă, în vederea valorificării acestora pentru extragerea de biostimulatori şi alte principii active, utilizabile în agricultură şi în industria farmaceutică, pentru testarea tehnologiilor de absorbţie a energiei solare şi utilizarea energiei termice în procesele de uscare, în colaborare cu Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral -  ABADL, dar şi realizarea standurilor-pilot pentru creşterea eficienţei proceselor de tratare a apei şi integrarea surselor de energie regenerabilă la staţia de epurare RAJA Constanţa Nord şi punerea în funcţiune a unei instalaţii-pilot cu pompe de căldură în campusul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul UOC", a declarat managerul de proiect.

Instalaţiile-pilot menţionate au scopul de cercetare şi testare a diferitelor soluţii inovative, în cadrul parteneriatului între cercetătorii INSAE şi întreprinderile partenere, în acest sens un exemplu relevant de cercetare aplicată în economie fiind proiectul-pilot de transformare a PT 31 din Municipiul Constanţa, str. Muncel, nr. 24, în staţie de producere a energiei termice din surse neconvenţionale, folosind mixul de biomasă şi energie solară, potrivit reprezentantului UOC. Conform proiectului, este vorba despre realizarea unei instalaţii termice cu 100 de panouri solare montate pe acoperişul construcţiei existente ce vor asigura captarea energiei solare şi producerea de energie termică. Circulaţia agentului termic prin panouri se realizează cu ajutorul unor pompe de ultimă generaţie ce corespund tuturor standardelor de zgomot şi vibraţie, iar pentru acoperirea orelor de vârf în consum şi a deficitului de energie termică din sezonul rece, instalaţia este prevăzută cu două cazane, produse în România, de ultimă generaţie pe plan mondial, cu eficienţă energetică de peste 95% şi emisii poluante sub nivelul standardelor aprobate în UE, acestea fiind încălzite prin combustia biomasei peletizate.

Instalaţia este concepută cu sisteme de acumulare de energie termică şi automatizare ce asigură funcţionarea secvenţială a cazanelor în regim staţionar pe perioade strict determinate doar pentru suplimentarea energiei termice ce nu poate fi asigurată de instalaţia de energie solară, proiectul-pilot de transformare a PT 31, proiectat din construcţie pentru a deservi 480 de unităţi locative individuale, în staţie de producere a energiei termice din surse neconvenţionale (biomasă şi energie solară) fiind o abordare holistică în reproiectarea prin integrarea de noi tehnologii şi soluţii inginereşti pentru creşterea eficienţei energetice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător.

Instalaţia-pilot de la PT 31 a fost realizată pe baza unei analize efectuate de colectivul de cercetare din cadrul UOC în colaborare cu specialiştii S.C. Termoficare Constanţa SRL, aparţinând Consiliului Local Municipal Constanţa (fostă RADET), beneficiarul direct al proiectului de cercetare finanţat cu fonduri europene.

„Motivaţia realizării acestui proiect de cercetare ştiinţifică aplicată a fost determinată de necesitatea identificării unor soluţii alternative pentru reducerea poluării şi a consumurilor energetice în producerea şi distribuirea agentului termic pentru consumatorii casnici urbani", a conchis prof. univ. dr. ing. Mamut Eden.

Cotă de piaţă de 12% pentru autoturismele „verzi", în primele nouă luni

Înmatriculările noi de autovehicule au crescut în România cu 4,3% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2020, iar autoturismele electrice, hibride plug-in şi full hibrid au ajuns la o cotă de piaţă de 12%, relevă datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), prelucrate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, după primele nouă luni ale anului în curs, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o creştere de 0,6 puncte procentuale (pp) faţă de aceeaşi perioadă din 2020, până la o pondere de 67,2%. Pe de altă parte, autoturismele cu motoare diesel au înregistrat un recul de 6,2 pp, raportat la perioada de referinţă, deţinând o cotă de 20,8% din total.

În acelaşi timp, autoturismele „electrificate", respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să deţină, la finele lunii septembrie 2021, o cotă de piaţă de 12%, de 1,8 ori mai mare decât cea pe care o aveau în perioada similară a anului trecut (6,4%).

„Ca şi în anul 2020, când, deşi s-a înregistrat o scădere a achiziţiilor de autoturisme, cele «verzi» au performat, în anul 2021, achiziţiile din această categorie aproape s-au dublat (+93,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest context, este de remarcat creşterea importantă a autoturismelor plug-in hybrid (+233,7%)", se menţionează în analiza APIA.

Cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în primele nouă luni ale anului, de către persoanele juridice, care acoperă 55% din totalul achiziţiilor, în timp ce persoanele fizice au înregistrat o pondere de 45%.

În categoria autovehiculelor comerciale uşoare (minibuse şi pick-up) se consemnează o creştere de 22,5%, la nouă luni.

La nivelul lunii septembrie din anul curent, autoturismele (care reprezintă circa 82% din totalul pieţei auto) au înregistrat un volum de 8827 de unităţi, cu 18,1% mai puţin decât în luna similară din 2020. Pe ansamblu, prima lună de toamnă din 2021 vine cu o scădere de 13,6% a înmatriculărilor de autovehicule, faţă de luna similară a anului 2020.

 

UBB a inaugurat Laboratorul de Management Integrat al Deşeurilor

 

Studenţii Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca beneficiază, începând din acest an universitar, de Laboratorul de Management Integrat al Deşeurilor, primul laborator finanţat de companii private în cadrul facultăţii, unde vor avea oportunitatea de a învăţa şi a se perfecţiona în modalităţi de gestionare corectă a deşeurilor, care vor avea ca rezultat reducerea impactului acestora asupra mediului. Potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior, cea mai importantă achiziţie a laboratorului este digestorul anaerob la scara de laborator W8, Armfield, aparat care va fi folosit la studierea proceselor de biodegradare anaerobă a deşeurilor organice (inclusiv deşeuri de mâncare). Pe lângă acest aparat s-au mai achiziţionat şi următoarele echipamente: Multiparametrul WTW 3630 IDS SET G, Termoreactorul pentru determinarea consumului chimic de oxigen (CCO), Sistemul cu senzor respirometric şi incubatorul aferent pentru determinarea conţinutului biochimic al oxigenului (CBO), Titratorul potenţiometric - Model titroline 5000, pentru determinarea acizilor volatili şi aparatul portabil de măsurare a emisiilor in-situ.

Laboratorul a fost inaugurat în prima decadă a lunii octombrie a.c. În cadrul acestui eveniment conf. univ. dr. Christian Săcărea, prorector al UBB responsabil de linia de studii în limba germană, relaţia cu societatea - componenta socio-economică/fundraising, a menţionat: „În conformitate cu programul ProUBB+, odată cu asumarea activă a rolului său de universitate world-class, UBB şi-a propus dezvoltarea accelerată a celei de-a treia misiuni a unei universităţi moderne, şi anume dezvoltarea relaţiei cu mediul socio-economic. Această dezvoltare se cuantifică printr-o abordare antreprenorială a relaţiei universitate - companii, atât prin includerea acestora în proiecte educaţionale şi de cercetare aplicativă, cât şi prin deschiderea infrastructurii de cercetare a universităţii pentru proiecte realizate în comun. Universitatea Babeş-Bolyai pune la dispoziţia partenerilor săi din mediul socio-economic o paletă largă de competenţe, expertiză, know-how într-o abordare comprehensivă de educaţie și cercetare aplicată care să producă elite capabile să transforme şi să modernizeze România".

 

A început construcția Centrului de Cercetare în Tehnologii Verzi Aerospațiale TGA de la Craiova

 

Au început lucrările de construcţie la noul Centru de Cercetare în Tehnologii Verzi Aerospaţiale de la Craiova, o investiţie de peste 17 milioane euro, cofinanţată prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), potrivit unui comunicat al Masterbuild - General Contractor & Developer, compania care a câștigat proiectul de construcție. Localizat în proximitatea Aeroportului Internaţional Craiova, pe un teren cu suprafaţa totală de 14 000 mp, noul Centru TGA va avea o suprafaţă totală construită de aproape 8000 mp şi va cuprinde două hale tehnologice, spaţii de birouri, o zonă de laboratoare, precum şi spaţii de întâlnire şi discuţii, transfer de bune practici pentru cercetătorii din laboratoare şi pentru parteneri şi colaboratori.

Centrul va beneficia de tehnologii de vârf, precum sisteme robotizate inovative, tehnologii revoluţionare de producţie a componentelor pentru domeniul aerospaţial, instalaţii de ultimă generaţie care vor accelera nivelul de productivitate, sisteme avansate de proiectare şi prototipare 3D. „Noul Centru TGA de la Craiova, unic în regiune, va creşte semnificativ capacitatea de cercetare-dezvoltare şi inovaţie a României în industria aerospaţială, precum şi de colaborare a României în marile proiecte de cercetare ale Uniunii Europene. Centrul este localizat într-o zonă puternic industrială, care va beneficia atât de sinergiile create de aceasta nouă dezvoltare, cât şi de un număr de peste 300 de locuri de muncă generate la nivel local", a afirmat Cătălin Nae, director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli (INCAS).

Construcţia proiectului urmează să fie predată beneficiarului anul viitor. Implementarea proiectului de finanţare va dura până la sfârşitul anului 2023.

Bazat pe principiile Industry 4.0, Centrul TGA de la Craiova accelerează capacitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă pentru industria aerospaţială, ca o componentă de bază a infrastructurii unice de cercetare a INCAS. De asemenea, acesta va asigura mediul de valorificare a potenţialului inovativ asociat dezvoltărilor tehnologice de tip green în domeniul aerospaţial, se precizează în comunicat.

TGA este cofinanţat prin FEDR, iar valoarea totală a proiectului este de aproape 85,235 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă se ridică la 84,757 milioane de lei.

INCAS - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială Elie Carafoli este principalul Centru de cercetare în ştiinţe aerospaţiale din România, cu o activitate de peste 60 de ani în ingineria aerospaţială, fizica fluxurilor şi aerodinamica aplicată, utilizând tehnologii de ultimă generaţie şi infrastructura unică de importanţă strategică naţională. Institutul a fost implicat în toate proiectele aeronautice naţionale majore pentru zonele civile şi militare şi acţionează, în prezent, ca un actor important în politica Uniunii Europene pentru dezvoltarea cercetării şi dezvoltării în cadrul viziunii FlightPath 2050 şi al viitorului Program Orizont 2020.