Economia, sub presiunea timpului si crizelor
Data: 1-15 octombrie 2022
Fiecare zi confirmă și reconfirmă faptul că mersul întregii economii depinde, în primă și ultimă instanță, de zonele în care se creează efectiv valoare adăugată, adică în entitățile de bază unde își desfășoară activitatea și numeroși colegi ingineri. Fără să subapreciem, în niciun fel, importanța politicilor publice, economice și sociale, monetare și fiscale la scară națională în stimularea proceselor pozitive din economia țării, sunt decisive cantitatea, calitatea și valoarea bunurilor și serviciilor lansate pe piață, adevăratul motor al creșterii și dezvoltării întregii noastre societăți. În această direcție de gândire și acțiune se înscriu rezultatele celor mai recente sondaje în rândurile managerilor, ale întreprinzătorilor.
Bunăoară, ancheta de conjunctură derulată lunar de Institutul Național de Statistică (INS), dată publicității în aceste zile, reflectă percepția conducătorilor de unități economico-sociale privind lunile finalului de an, hotărâtoare pentru întregul bilanț din 2022. Nu este inclusă în anticipări luna decembrie, deoarece aceasta are specificul ei determinat nu numai de numărul mai mic de zile lucrătoare, ci și de Sărbătorile Crăciunului și Anului Nou, care imprimă un bine cunoscut comportament, mai ales în materie de consum, caracteristici mai puțin pregnante în restul anului.
În ceea ce privește volumul de activitate, participanții la ancheta de conjunctură a INS anticipează o stabilitate relativă, cu excepția sectorului de servicii, în care creșterea este determinată, de obicei, de factorii menționați. Estimările referitoare la evoluția numărului de salariați indică o stabilitate relativă în industria prelucrătoare, construcții și servicii, iar sporurile se localizează în comerțul cu amănuntul. Când vine, însă, vorba despre prețuri, conducătorii de întreprinderi și instituții sunt unanimi în a aprecia că va continua creșterea lor.
În virtutea caracteristicilor sondajelor de opinie, atât în privința conținutului, cât și a metodologiei, avem de-a face cu evaluări sumare, rezumate, de regulă, la trei evoluții în domeniile vizate: creștere, stabilitate și scăderi. Evident, nu avem de-a face cu nuanțe, acestea regăsindu-se în spațiul public, în special, prin dezbateri televizate și radiofonice, în presa tipărită, în rețelele de socializare. Practic, se înregistrează o imensitate și o varietate impresionante de opinii. Sintetizarea lor este imposibilă în spațiul unui singur comentariu. Cel mult, putem identifica unele tendințe dominante.
În primul rând, se cuvine să consemnăm conștientizarea faptului că, în situații de criză, starea de spirit, legată - și
ea - de factorii obiectivi, are un rol deosebit de important în procesul elaborării și aplicării de soluții eficiente. Cu alte cuvinte, accentul se pune pe manifestarea unei atitudini pro-active, ca antidot la fatalism și pesimism.
În al doilea rând, preocupările se concentrează pe menținerea personalului, îndeosebi a celui calificat și înalt calificat în corelație cu promovarea celor mai diverse forme de pregătire și perfecționare profesională. De fapt, este tot o parte a procesului investițional, respectiv investiția în oameni, care s-a dovedit, se dovedește și, cu siguranță, se va dovedi fundamentală și pentru creșterea rezilienței firmelor.
În aceeași ordine de idei, pretutindeni se reiterează ideea potrivit căreia se impune o adevărată cotitură în accesarea tuturor categoriilor de fonduri europene nerambursabile. În această privință, centrul de greutate se află tocmai la nivelul de bază, respectiv în materie de calitate a proiectelor și a capacității de realizare a acestora în condiții cât mai apropiate de optim.
Să ne oprim aici cu exemplificările. Desigur, mai sunt multe altele de consemnat din opiniile managerilor, ale întreprinzătorilor. În perioada care a mai rămas până la sfârșitul anului, timpul se cere astfel gestionat încât bilanțul să fie cât mai bogat, iar viitorul cât mai bine pregătit.