Invatarea continua
Data: 16-31 ianuarie 2003
Invatarea continua si abordarea ei ca un proiect de interes national
Contextul In care opereaza ingineria - si nu numai - In acest nou mileniu se schimba Intr-un ritm cu care este greu sa tii pasul daca nu exista un sistem de Invatare continua bine pus la punct, atat la nivel de societate cat si la nivel de individ. Deplasarea competitiei din domeniul militar In cel comercial, impactul provocat de explozia utilizarii tehnologiei informatiei In educatie si In toate celelalte domenii, globalizarea productiei si a serviciilor de livrare, programele de dezvoltare sustenabila si de protectia mediului etc. sunt numai cateva din trasaturile sau coordonatele acestui nou context. ºinand cont de toate aceste lucruri, Invatarea continua In Romania ar trebui abordata ca un proiect de maxima importanta si responsabilitate. Managementul de proiect este o activitate noua pentru marea majoritate a specialistilor romani. Conceptele, metodele si practicile utilizate In realizarea si managementul profesionist al proiectelor tehnice au fost dezvoltate, adaptate si introduse In toate domeniile de activitate, inclusiv In dezvoltarea afacerilor. Este In curs standardizarea lor la nivel mondial. S-au creat sisteme de pregatire si de certificare a specialistilor In domeniul managementului de proiecte. Ele sunt gestionate atat de institutii ale statului, cat si de organisme internationale neguvernamentale. Institutiile neguvernamentale, de tipul asociatiilor deschise si nonprofit, organizate pe principiul autoreglementarii, functioneaza foatre bine In tarile dezvoltate si, din pacate, mai putin bine la noi.
Revenind la abordarea pregatirii profesionale, se poate afirma ca s-a facut tranzitia de la abordarea clasica, discontinua sau aleatoare, la una continua, pe toata durata vietii (alinierea la conceptul de "longlife learning", dezvoltat la nivel european). Invatarea continua nu se mai poate asigura, indiferent de specialitate sau specializare, numai printr-o instruire clasica statica. ªi In domeniul ingineriei s-a trecut la una activa, care permite o integrare pe orizontala si pe verticala a subiectelor abordate, prin: introducerea conceptelor matematice si stiintifice In contextul aplicatiilor practice, realizarea unei puternice interactiuni cu industria, utilizarea larga a tehnologiilor informatice. Au aparut noi metode si modalitati, impuse de extinderea puternica a Invatarii de la distanta sau a Invatarii electronice (e-learning). Se dezvolta o noua categorie de instructori care sunt niste "facilitatori" sau antrenori si mai putin profesori (In sensul clasic). Profesorii sau expertii ocupandu-se, In primul rand, de realizarea si mentinerea la zi a suportului de curs si mai putin de procesul de predare. Certificarea specialistilor, din toate domeniile, devine si ea un proces dinamic. Ea se reia cu o periodicitate dictata de ritmul schimbarii (noutatilor) din acel domeniu. Obtinerea diplomei, dupa absolvirea cursurilor universitare, devine doar un pas semnificativ al procesului de Invatare continua.
Un exemplu concludent din domeniul informatic, care se aplica cu succes si In Romania, este Academia dezvoltata de compania CISCO SYSTEMS, care, In cooperare cu alte companii mari precum HP, SUN MICROSYSTEMS, PANDUIT, ADOBE, a extins substantial gama de cursuri oferite (de la retele la proiectare Java, UNIX, proiectare pagini web, cablari de voce si date, fundamente In IT). Fara a intra In detalii, sunt de remarcat cateva lucruri importante. Cursurile sunt sponsorizate de aceste firme mari, care asigura si tinerea lor la zi. Se adreseaza unei game largi (de la elevi de liceu la specialisti In domeniu) si, deci, permit abordarea formarii, recalificarii sau perfectionarii Intr-o modalitate mult mai practica si mai eficienta decat In sistemul clasic. Pregatirea teoretica de la distanta oferita de CISCO este completata cu ore de laborator, necesare dobandirii unor Indemanari practice privind utilizarea unor tehnologii si/sau echipamente. In centrele universitare cu traditie din Romania, Academiile CISCO functioneaza de cativa ani. In Constanta, debutul a fost facut In acest an si a fost unul In forta (peste 500 de cursanti In nici sase luni). Filiala AGIR Constanta s-a implicat atat In startarea cat si la promovarea ei In randul inginerilor. Pentru ca acest nou mod de pregatire sa capete si la noi un caracter de masa mai avem multe de facut. Greutatile generate de tranzitia de la un sistem orientat spre o foarte buna pregatire teoretica la unul orientat spre o foarte buna pregatire practica sunt amplificate de calitatea si posibilitatile financiare reduse, la nivelul individului si nu numai, privind accesul la Internet. Realizarea si punerea In practica a unor proiecte care sa Imbunatateasca aceasta situatie trebuie facute apeland la cele mai bune practici si tendinte din managementul de proiecte si avand la dispozitie resurse financiare minime. Competenta, conform Institutului de Management de Proiecte din SUA, Inseamna: cunoastere, experienta si atitudine personala adecvate. Cei care Intocmesc si gestioneaza proiecte (tehnice sau de finantare) trebuie sa fie evaluati tinand cont de toate cele trei valente ale competentei. ªi In acest domeniu, In Romania s-au facut primii pasi: s-a creat un Institut de Management de Proiecte (agreat de cel din SUA), s-a creat si o asociatie de specialitate (afiliata la asociatiile internationale din domeniu). Sunt cateva firme care dezvolta programe de pregatire de la distanta (dar cu preturi inaccesibile unei persoane fizice cu venituri medii) si cateva universitati care au programe de masterat pe aceasta tema. Dar gradul mic de interes manifestat la nivelul celor care gestioneaja proiecte, si de acesibilitate, resursele financiare limitate la nivel de individ fac ca rezultatele semnificative sa Intarzie sa apara. Pentru a crea premisele obtinerii de rezultate de succes ar trebui sa existe un program national si o infrastructura adecvata. S-ar asigura tranzitia de la o abordare aleatorie si ineficienta la una bazata pe proiecte fundamentate si conduse In mod profesionist, necesare atat aderarii la comunitatea europeana, cat si supravetuirii noastre In noul context In care dorim sa ne integram.
Alte articole

