DECLARATIA CONSILIULUI ASOCIATAEI GENERALE A INGINERILOR DIN ROMANIA CU PRIVIRE LA REFORMA INVATAMANTULUI SUPERIOR TEHNIC - Proiect -

Comunitatea inginerilor romani vede in sistemul de pregatire superioara a specialistilor in stiintele tehnice, in continutul procesului de pregatire si in diferitele forme ale acestuia, un pilon fundamental al tuturor activitatilor de natura practica pe care se sprijina si care va conditiona viata economica si sociala a intregii tari, in prezent si in viitor. Fara a intelege competenta inginereasca si ingineria in general ca un panaceu universal, credem sincer ca insemnatatea acestora nu poate si nu trebuie subestimata in cadrul unei societati care aspira la progres. De aceea, inca de la inceput ne permitem sa exprimam parerea noastra de rau privind multele inconsistente care au caracterizat intelegerea acestei tematici de catre unele institutii publice de la noi in ultimii mai multi ani. Evident, credem ca si comunitatea inginereasca are partea sa de responsabilitate pentru lacunele de comunicare cu factorii publici si civili, pentru coerenta redusa a multora din actiunile care ar fi trebuit sa concure la promovarea progresului tehnologic in Romania, printr-o participare mai energica a fortelor ingineresti autohtone.
Pornind de la convingerea exprimata mai sus, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania apreciaza eforturile factorilor care raspund la nivelul tarii de intregul sistem de invatamant, eforturi care au condus recent la formularea si la punerea in dezbatere publica a orientarilor strategice pentru invatamantul universitar din Romania. Fiind inca de la aparitia sa legata strans de formarea si perfectionarea specialistilor, comunitatea inginereasca este profund interesata in adaptarea sistemului si procesului de pregatire la exigentele epocii, in perfectionarea rapida a continutului pregatirii si calificarii, in cresterea nivelului de competenta generala si de specialitate. De aceea, exprimam disponibilitatea noastra de a participa la pregatirea si desfasurarea activitatilor de reforma, in raport cu vocatia si cu specificul activitatii noastre profesionale.
Intelegem contextul in care se incadreaza preocuparile actuale din Romania in directia progresului invatamantului, avantajele, exigentele si restrictiile determinate de acest context. Interesul major al Romaniei de a se integra in structurile Uniunii Europene trebuie sa se regaseasca in perfectionarea tuturor componentelor sistemului de invatamant. In acelasi timp, raspunzand in mod adecvat cerintelor firesti care decurg din integrarea tarii in sistemul comunitar, procesul de reforma trebuie sa asigure respectarea ansamblului specific de valori culturale pe care s-a bazat invatamantul din Romania, inclusiv cel ingineresc. Totodata, procesul de transformare nu poate fi conceput decat intr-un spirit academic superior, inscris in mersul general al culturii autentice si al stiintei, al tehnologiei moderne.
Consiliul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania isi insuseste principiile generale ale modernizarii invatamantului superior european, adoptate la Lisabona, la Bologna si la Berlin. Consolidarea dimensiunii sociale si reducerea inegalitatilor la nivel national si european, intelegerea invatamantului universitar ca un bun public, integrarea mai stransa a acestuia cu cercetarea stiintifica, amplificarea contributiei studentilor in desfasurarea procesului de reforma, definirea unui cadru de asigurare a calitatii instruirii si educatiei, adoptarea unui sistem echilibrat si eficient al activitatilor efective de instruire si de acordare a titlurilor, preocuparea pentru invatamantul permanent s.a., toate acestea constituie obiective prioritare la nivelul comunitatii europene si trebuie sa stea la baza unor politici nationale adecvate.
In dorinta sa de a contribui la perfectionarea invatamantului superior tehnic, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania exprima in continuare unele puncte de vedere proprii, pe care le supune atentiei forurilor de decizie.
1. Fiind de acord cu adoptarea unui sistem de instruire cu doua cicluri (4 ani pentru obtinerea diplomei de licenta si a titlului de „inginer”, 2 ani pentru aprofundarea unei specializari si obtinerea diplomei de „master”), urmat de pregatirea prin doctorat (minimum 3 ani), subliniem faptul ca in procesul de transformare trebuie identificate atent si pastrate realizarile de valoare inalta ale invatamantului nostru ingineresc, in mai multe domenii. In aceasta ordine de idei, propunem ca unele din programele de pregatire din primul ciclu sa fie organizate in continuare pe 5 ani, in domenii tehnologice de interes deosebit pentru economia Romaniei, in care instruirea inginerilor „de productie” se cere a fi mai profunda. Anul suplimentar ar urma sa asigure o instruire de baza mai adanca si o pregatire mai larga pentru viitoarea specializare prin programe de „master”. Admiterea in anul suplimentar ar trebui realizata pentru un numar redus de studenti, intr-o maniera competitiva.
2. Consideram ca nu toate facultatile cu profil ingineresc care au fost organizate in ultimii 14 ani in tara noastra pot, in prezent, oferi ciclul al doilea de instruire la un nivel suficient de inalt. Ca urmare, sugeram ca dreptul de a organiza acest ciclu sa nu fie acordat automat, ci numai pe baza unei analize efectuate cu exigenta.
3. In vederea cresterii atractivitatii invatamantului ingineresc, precum si pentru usurarea accesului absolventilor romani la activitati profesionale sau alte forme de pregatire din Uniunea Europeana, propunem eliminarea spiritului birocratic in care de vreme indelungata se elibereaza diplomele de studiu, spirit ce determina mari intarzieri in acest proces. De asemenea, este necesara stabilirea cailor prin care se poate introduce „suplimentul de diploma”, formulat \ntr-o limba europeana de circulatie larga.
4. Suntem de parere ca pregatirea prin doctorat trebuie sa fie supusa unei analize, inainte de reintroducerea acesteia prin intermediul „ciclului 3”. In vederea cresterii nivelului de pregatire generala si de specialitate a viitorilor doctori, propunem ca rezultatele obtinute de candidati in decursul studiilor anterioare sa fie luate in considerare la admiterea in programul de doctorat. Credem ca trebuie revizuit mecanismul prin care s-a acordat sau se acorda titlul de doctor (mai ales in unele domenii care nu apartin stiintelor fundamentale pozitive sau ingineresti), iar in domeniul tehnic trebuie subliniata puternic importanta esentiala a realizarilor experimentale efective obtinute nemijlocit de catre doctoranzi in decursul pregatirii tezelor. In aceeasi ordine de idei, cunoscand realizarile remarcabile ale „scolilor doctorale” din unele tari dezvoltate, incepand cu Statele Unite ale Americii, consideram ca organizarea acestora trebuie facuta in contextul unei analize atente a cerintelor dezvoltarii tehnologice, a posibilitatilor materiale si umane, a stadiului in care se gasesc la noi in tara diferitele domenii de activitate, inclusiv inginereasca.
5. Consideram ca adoptarea masurilor de reforma a invatamantului superior trebuie sa prilejuiasca intelegerea exacta si responsabila a manierei in care, aproape de un deceniu si jumatate, au avut loc numeroase avansari pe trepte didactice superioare, inclusiv pe cea de profesor universitar. Apreciem ca fara a impieta asupra fluentei si necesitatilor normale de crestere a scolii superioare si a oamenilor, trebuie introduse criterii de competenta efectiva atinsa printr-o activitate practica de specialitate, criterii de vechime si de experienta, de statut moral si civic, de evaluare a gradului in care cei care doresc sa devina profesori s-au dedicat scolii superioare si acestei profesiuni. Credem ca cerintele de acest fel sunt elementare, ca ele vor proteja fata de abuzuri importantul titlu de „profesor universitar” si ca aplicarea lor va influenta in bine ridicarea calitatii invatamantului superior in general.
6. Asociatia Generala a Inginerilor din Romania este de parere ca un principiu central ce trebuie aplicat in efortul general de adaptare si perfectionare a invatamantului superior ingineresc este urmarirea nivelului competentei care trebuie atins prin parcurgerea activitatilor de pregatire. Competenta generala si cea de specialitate trebuie atent si minutios definita, fara ea nefiind posibila evitarea amatorismului si instalarea profesionalismului. Fara o astfel de preocupare, in stransa legatura cu grija pentru calitate, nu poate fi imaginat un progres real in economie si in societate. Comunitatea inginereasca din tara noastra este gata sa ia parte la activitatile ce vor avea loc in aceasta directie, stiind bine ca fara recunoasterea calitatilor de specialitate si a competentei nu se pot generaliza profesionalismul si competitia corecta atat de necesara.
7. Apreciind in mod deosebit dorinta de a stimula preocuparile pentru pregatirea profesionala continua, consideram ca strict necesare institutionalizarea formelor de perfectionare specifice acestui domeniu si realizarea cadrului legislativ corespunzator. Asociatia Generala a Inginerilor din Romania doreste sa participe la definirea unei politici nationale privind invatamantul permanent, avand in vedere si faptul ca Uniunea Europeana are ca obiectiv avansul intregii comunitati continentale catre „societatea bazata pe cunoastere”. Propunerea noastra porneste si de la faptul ca dezvoltarea si folosirea rationala a tehnologiilor ocupa un loc esential in evolutia catre acest tip de societate.
8. Asociatia Generala a Inginerilor din Romania depune eforturi pentru a urmari propunerile de modificare a legislatiei invatamantului universitar care se pregatesc in prezent. Contributia noastra ar putea fi utila daca in procesul de pregatire a acestor propuneri contactul forurilor executive cu segmentele interesate ale societatii civile ar fi mai larg si ar avea loc in conditii de transparenta. Un astfel de stil de lucru ar conduce la o reflectare considerabil mai completa a realitatilor si exigentelor societatii romanesti in viitoarele texte de lege privind invatamantul. Legislatia nu s-ar limita strict la unele laturi particulare ale invatamantului universitar (care au, desigur, insemnatate), cum este structura acestuia. In contextul pregatirii inginerilor, prin consultarea specialistilor care formeaza societatea civila, a factorilor responsabili din industrie, prevederile actelor normative s-ar putea racorda mult mai bine la potentialele tendinte obiective ale dezvoltarii Romaniei, la programele strategice pe care trebuie sa se bazeze aceasta dezvoltare. In acelasi cadru, consideram ca sistemul invatamantului trebuie vazut in integritatea sa fireasca, pentru a tine seama de legaturile intre treptele procesului invatarii, inclusiv de cele intre invatamantul ingineresc si cel tehnic preuniversitar, atat de important pentru economia nationala.
Dezbatand tematica perfectionarii invatamantului universitar pentru ingineri si a pregatirii inginerilor in general, Consiliul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania exprima inca o data disponibilitatea sa de a lua parte la activitatile de studiu, de analiza si de pregatire a deciziilor care sunt intreprinse in aceasta directie.