Implicarea camerelor de comert si industrie in dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere

Specialistii in domeniu apreciaza ca, in prezent, exista in lume trei modele agreate ale dezvoltarii societatii, in functie de primordialitatea economica.
Astfel, societatea bazata pe costuri - cea care se construieste in prezent in Romania, incepand cu 1990 – are ca principala parghie reducerea costurilor pe toate planurile, incercand sa creasca competitivitatea economica prin reducerea preturilor produselor si serviciilor. Avantajele unui asemenea model constau in cresterea exporturilor de produse si servicii pe baza preturilor reduse ale acestora, precum si in asigurarea unei productii accesibile populatiei cu venituri scazute. Dar modelul are si dezavantaje, cum ar fi reducerea calitatii produselor si serviciilor, scaderea salariilor, avand drept consecinta pierderea salariatilor valorosi si cresterea emigratiei tinerilor competitivi, dezechilibrarea economica a unitatilor care livreaza produse si servicii doar pe piata interna.
La randul ei, societatea bazata pe cunoastere are la baza valorificarea ideilor noi, inovarea, cercetarea-dezvoltarea si aplicarea acestora in economie. Acest tip de dezvoltare este aplicat de SUA si Japonia de mai mult timp. Castigul vine din profiturile foarte mari care se obtin din valorificarea produselor si tehnologiilor noi, la introducerea lor pe piata, pentru o anumita perioada de timp. Este cunoscut insa faptul ca, la un moment dat, produsele se clasicizeaza si profiturile scad.
In cazul acestui model, avantajele tin de valorificarea resurselor umane inalt calificate si atragerea altora din tari mai putin dezvoltate, mentinerea unei piete interne foarte densa in produse si tehnologii foarte moderne, de un inalt nivel tehnic, mentinerea unui procentaj ridicat de firme inovative, flexibile in adaptarea la schimbarile pietii, asigurarea unei mai mari robusteti economice. Dezavantajele constau insa in eforturile bugetare ridicate pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, inovare si transfer tehnologic.
In sfarsit, societatea bazata pe investitii se bazeaza pe investirea in cele mai performante unitati productive pentru bunuri de consum menite sa ofere un nivel ridicat de trai. Este tipul de dezvoltare adoptat de tarile devenite brusc bogate, de exemplu in baza descoperirii unor resurse noi (petrol, aur, diamante etc). Asemenea state sunt interesate ca, in termen scurt, sa satisfaca necesitatile de consum ale populatiei prin productie proprie. Ele cumpara masiv licente si tehnologii. Ca avantaje, in asemenea cazuri, putem mentiona lansarea rapida a unei piete de consum si cresterea nivelului tehnic pe baza cumpararii experientei altora. Dezavantajele sunt insa si ele destul de importante. Un asemenea model de dezvoltare necesita un urias volum de investitii intr-un termen scurt. De asemenea, creste riscul decaderii sociale in cazul cand sursa bogatiei dispare, iar o asemenea structura induce o anumita rigiditate economica, datorita lipsei ofertei proprii de cercetare-dezvoltare, inovare.
Europa de Vest a avut o perioada de dezvoltare bazata pe investitii provenite in general din SUA, prin Planul Marshall, dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, si din surse proprii, dupa aceea. Avand in vedere ca Europa de Vest constituie cea mai mare forta mondiala in stiinta fundamentala si aplicativa, conducatorii Uniunii Europene considera oportuna trecerea la un nou tip de dezvoltare, avand la baza cunoasterea concentrata pe cercetarea si inovarea aplicativa, intentie concretizata prin Strategia Lisabona.
Europa de Est (inclusiv Romania) a avut, in toata perioada de dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, o dezvoltare bazata pe costuri, cu blocarea mobilitatii externe a specialistilor, inainte de 1990, deci cu pastrarea fortata a specialistilor, dar neutilizarea eficienta a acestora. Dupa 1990, aparitia circulatiei libere a specialistilor a avut drept consecinta pierderea unei bune parti a acestora, cu deosebire a celor mai valorosi, fara a se putea atrage altii tineri in loc.
Integrarea in Uniunea Europeana a tarilor din Europa de Est, inclusiv a Romaniei, creeaza premisele trecerii simultane a celor 15 tari membre vechi ale UE de la societatea bazata pe investitii la societatea bazata pe cunoastere si a celor 12 tari membre noi de la societatea bazata pe costuri tot la o societate bazata pe cunoastere. Saltul celor 12 tari va fi urias si presupune eforturi mari de organizare, de mentalitate si de investitii in domeniile cercetare-dezvoltare si inovare, de dezvoltare de noi activitati si noi servicii pentru a transfera rezultatele din aceste domenii in economie.
Activitatile specifice dezvoltarii bazate pe cunoastere cuprind, in primul rand, transferul tehnologic. Prin aceasta se intelege activitatea de transfer al rezultatelor din cercetare-dezvoltare si inovare in economie. Aceasta activitate presupune o infrastructura specifica (centre de informatii tehnologice, oficiu de legatura, centre de inovare, parcuri stiintifice si tehnologice etc.) si este sustinuta prin Programul INFRATEC. Ceea ce nu este rezolvat inca este asigurarea unui sistem de cointeresare a agentilor economici de a prelua proiecte noi in conditii de piata libera si concurenta.
O alta activitate de insemnatate deosebita este protectia drepturilor de proprietate intelectuala si proprietate industriala. In conditiile societatii bazate pe cunoastere, investitiile in cercetare-dezvoltare si inovare sunt considerabile, creeaza proprietati intelectuale si industriale noi, care trebuie protejate. Pentru aceasta este nevoie de infrastructura specifica si o legislatie adecvata. Legislatia de profil din Romania a fost aliniata la cea europeana, dar infrastructura este inca insuficient dezvoltata.
In sfarsit, intre activitatile specifice dezvoltarii bazate pe cunoastere se numara si marketingul si managementul specific cercetarii-dezvoltarii si inovarii. Aceste activitati trebuie abordate in mod specific domeniului, pentru ca o buna perioada de timp nu s-au considerat a fi necesare. De aici si necesitatea unor investitii in formarea de specialisti in aceste domenii.
Sistemul camerelor de comert si industrie din Romania dispune de infrastructura logistica si institutionala pentru a desfasura activitati de transfer tehnologic de protejare a proprietatii intelectuale si industriale, de formare a specialistilor in managementul si marketingul cercetarii. Astfel, directiile de dezvoltare a afacerilor si comitetele tehnice pentru cercetare-dezvoltare, deja functionale in cadrul fiecarei camere de comert si industrie, intermediaza in prezent in mod uzual transferuri tehnologice.
La randul ei, SC ROMINVENT SA, avand ca actionari principali Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), are ca obiect principal de activitate protejarea proprietatii intelectuale si industriale prin activitati specifice, inclusiv formarea de specialisti in acest domeniu. De asemenea, SC ROMEXPO SA, cu actionari principali tot CCIR si CCIB, organizeaza anual, incepand din 1993, Salonul Cercetarii, cea mai ampla expozitie de cercetare-dezvoltare din Romania, precum si Expozitia "INVENTIKA", ajunsa la a IX-a editie si care, din 2005, a devenit cu participare internationala. In acelasi domeniu de activitate, Societatea Centrul de Afaceri Marea Neagra de la Mangalia, avand ca actionari principali CCIR, CCIB, Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta si SC ROMEXPO SA, organizeaza activitati de diseminare in domeniul cercetarii-dezvoltarii, inovarii si protectiei proprietatii intelectuale si industriale. In sfarsit, Fundatia Scoala Romana de Afaceri, fondata in cadrul Sistemului camerelor de comert si industrie din Romania, desfasoara activitati de formare a specialistilor in domeniul managementului si marketingului cercetarii-dezvoltarii si inovarii.
Mai mult, in prezent este in curs de infiintare Camera Inventatorilor, o asociatie avand ca obiect de activitate principal sustinerea inovarii romanesti in sine si aplicarea inventiilor in economie, iar toate camerele de comert si industrie teritoriale au semnate acorduri cu Autoritatea Nationala pentru IMM-uri si Cooperatie privind sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea caracterului lor inovativ.
Si inca ceva: Camerele reprezentative ale celor 8 regiuni de dezvoltare a Romaniei au acorduri semnate cu Ministerul Economiei si Comertului pentru reprezentarea descentralizata a acestuia in teritoriu, inclusiv pentru activitati de transfer tehnologic si cresterea competitivitatii produselor romanesti conform Prioritatii 1 din cadrul Planului National de Dezvoltare a Romaniei pe perioada 2007 – 2013.
In final, dar nu in ultimul rand, sa mai mentionam si faptul ca, la initiativa Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, sistemul cameral din tara noastra a fost mandatat de Guvern sa elibereze certificatele de justificare a calatoriei oamenilor de afaceri romani ce se deplaseaza in tarile din spatiul Schengen, neaparat necesare la punctele de trecere a frontierei. Oamenii de afaceri din Capitala, interesati de obtinerea unor asemenea documente, se pot adresa la tel. 319 01 28 sau tel/fax: 319 01 27, e-mail: membri@ccib.ro sau direct la sediul Camerei Bucurestiului, b-dul. Octavian Goga nr.2, sector 3, tronson III, etaj 6, sala Transilvania.