Pactul Pentru Energie, document strategic de importanta nationala, regionala si comunitara
Data: 16 - 31 ianuarie 2014
Am pasit in cel de-al doilea an de cand se afla in vigoare Pactul Pentru Energie, initiativa a societatii civile, a mediului academic si a celui de afaceri, sub egida Academiei Romane. A fost lansat oficial in luna mai 2013, ca document definitoriu pentru obiectivele strategice de dezvoltare a sectorului energetic, pe baza principiilor fundamentale de guvernanta in materie, in Romania. Sustinut printr-o declaratie oficiala a institutiilor academice romanesti, Pactul a fost asumat de Guvern si de principalele companii publice si private din sectorul energetic national. Ideea elaborarii unui asemenea document a aparut la Forumul de dialog cu stakeholderii organizat de OMV Petrom SA in noiembrie 2012. De atunci, prin actiunile intreprinse de participantii la acest demers, au fost obtinute rezultate notabile, care intaresc convingerea ca tintele stabilite vor putea fi atinse in timp util.
Premise confirmate de practica: resurse si caile de valorificare a lor
Ideea promovata de OMV Petrom a avut drept premisa indelungatele traditii romanesti din domeniul industriei petrolului si gazelor, baza diversificata de surse energetice, ceea ce a permis ca tara noastra sa inregistreze unul dintre cele mai mici grade de dependenta de importuri de energie la nivelul UE. In context, se impune a se constata, in urma unor analize aprofundate, ca, pe de-o parte, noile tehnologii de explorare si productie a hidrocarburilor, progresul surselor de energie regenerabila (SER) si liberalizarea crescanda a pietelor europene de electricitate si gaze naturale ofera noi oportunitati pentru cresterea securitatii energetice. Pe de alta parte, esecul proiectului Nabucco, rata rapida de epuizare a zacamintelor conventionale de hidrocarburi si dificultatile pe care le presupune mentinerea unui nivel ridicat al subventionarii SER sunt provocari pentru politicile energetice interne si externe ale Romaniei.
Atat momentele premergatoare adoptarii Pactului, cat si perioada urmatoare au relevat ca, mai mult ca oricand, sectorul energetic are nevoie de reguli si principii ferme pentru a atrage investitii si pentru a contribui la dezvoltarea durabila a tarii. In vederea atingerii unor asemenea deziderate, s-a ajuns la concluzia ca este nevoie de transparenta si dezbatere publica in stabilirea politicilor energetice, de stabilitate si predictibilitate a legilor si a reglementarilor, de asumare ferma a prioritatilor europene in dezvoltarea industriei si a pietelor de energie, de mecanisme eficiente si echitabile de protectie a consumatorilor vulnerabili.
Scop si mijloace: prioritatile intregului sistem energetic
Pentru a avea o imagine cat mai cuprinzatoare a modului in care s-a trecut la realizarea obiectivelor Pactului, reamintim directiile prioritare de actiune pe care acesta le-a stabilit:
1. CRESTEREA SECURITATII ENERGETICE A ROMANIEI. Pe plan intern, sunt necesare diversificarea surselor, cresterea eficientei energetice, modernizarea capacitatilor de productie (inclusiv productia domestica de hidrocarburi) si cresterea competitivitatii pietelor de energie. Pe plan extern, sunt necesare politici de interconectare la retelele regionale de electricitate si de gaze naturale.
2. MIX DE ENERGIE PRIMARA ECHILIBRAT SI DIVERS. Mixul de energie primara trebuie reconfigurat, sub presiunea urmatoarelor constrangeri: modificarea structurii de consum de energie, reglementarile europene privind emisiile, insuficienta si degradarea infrastructurii energetice, epuizarea rapida a rezervelor de hidrocarburi in contextul tehnologiilor traditionale si nevoia de echilibrare a surselor intermitente. Introducerea de noi tehnologii constituie oportunitati de optimizare a mixului energetic. Mediul de reglementare va stimula introducerea tehnologiilor acceptabile ecologic si social, dar optimizarea mixului va fi efectul mecanismelor de piata.
3. EFICIENTA ENERGETICA, ENERGII REGENERABILE SI PROTECTIA MEDIULUI. Eficienta energetica necesita retehnologizarea intregii infrastructuri de productie, transport si consum de energie. Vor fi utilizate fonduri europene pentru sustinerea proiectelor de eficientizare energetica, dar principala contributie va fi adusa de piata libera, prin descurajarea risipei. Energia regenerabila este esentiala pentru reducerea poluarii si realizarea obligatiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, fiind si un pilon al securitatii energetice. O reevaluare a schemei de sprijin trebuie facuta pe baza unui studiu de cost-beneficiu, cu analiza situatiilor de supracompensare, prin dezbateri transparente.
4. PROMOVAREA MECANISMELOR ADECVATE PENTRU PROTECTIA CONSUMATORULUI VULNERABIL. Protejarea consumatorilor vulnerabili nu trebuie facuta prin preturi reglementate, ci prin contributii diferentiate de la bugetul public la plata facturii de electricitate. Liberalizarea pietelor si investitiile vor creste sumele colectate la buget. Protectia consumatorului inseamna, insa, si dreptul de a alege intre furnizori, dreptul la informatie si dreptul de acces la energie.
5. SUSTINEREA ACTIVITATII DE CERCETARE-DEZVOLTARE SI EDUCATIE PROFESIONALA. Romania are nevoie de resurse umane calificate in toate domeniile sectorului energetic. Este important ca domeniile de formare profesionala si temele de cercetare sa fie corelate cu cererea concreta a sectorului privat.
6. CADRUL FISCAL, LEGISLATIV SI DE REGLEMENTARE STABIL SI PREDICTIBIL. Este necesara independenta decizionala a autoritatilor de reglementare. Birocratia administrativa trebuie simplificata si eficientizata, iar cadrul fiscal trebuie sa favorizeze investitiile. Legile si reglementarile trebuie respectate. Transparenta presupune atat ca guvernul sa ofere informatie de interes public corecta si completa, cat si consultare publica in procesul decizional.
7. GUVERNANTA CORPORATIVA A COMPANIILOR DE STAT. Trebuie asigurata functionarea profitabila a companiilor de stat prin introducerea unui management profesionist si responsabil. Companiile controlate de stat trebuie sa se conformeze regulilor pietei libere.
8. CRESTEREA IMPORTANTEI ROMANIEI IN PlATA ENERGETICA EUROPEANA. Romania poate deveni un autentic pol energetic regional si un actor important in piata energetica europeana. In acest sens, reforma sectorului energetic trebuie sa continue in directia europeana. De asemenea, Romania trebuie sa-si insuseasca principiile politicii energetice comune, sa-si dezvolte abilitatea de negociere in institutiile UE si sa se asocieze cu alte state membre in scopul sustinerii unor interese comune. Aceasta capacitate presupune promovarea unor persoane competente, motivate si cu viziune, specialisti ce nu trebuie inlocuiti frecvent.
Cu fata spre viitor: proiecte si investitii
Viziunea pe care o promoveaza Pactul Pentru Energie reprezinta un exemplu deosebit de elocvent al modului in care cerintele de ordin national se imbina armonios cu cele care au fost identificate la scara regionala si comunitara. In acest sens, este de retinut ca, la finalul anului trecut, Comisia Europeana a publicat o lista de 248 de Proiecte de Interes Comun (PCI) in domeniul infrastructurii energetice, dintre care vor fi alese cele finantate prin facilitatea Connecting Europe, ce dispune de un buget de 5,85 miliarde euro pentru exercitiul financiar 2014 - 2020. Proiectele selectate vor beneficia de proceduri simplificate si accelerate de autorizare.
In domeniul energiei electrice, proiectele avute in vedere pe Coridorul Prioritar Electricitate Est sunt incadrate in doua grupuri (clusters): Romania - Bulgaria si Romania - Serbia. In cel dintai se inscriu proiectele a trei linii interne de 400 kV: Cernavoda - Stalpu, Gutinas - Smardan si Gadalin - Suceava. In cel de-al doilea sunt interconectorul de 400 kV Resita - Pancevo, constructia unei linii interne noi de 400 kV intre Portile de Fier si Resita si marirea capacitatii a doua linii de inalta tensiune existente, de la 220 la 400 kV, intre Resita si Timisoara, respectiv intre Arad si Timisoara.
In domeniul gazelor naturale, in Coridorul Prioritar Gaze Est sunt incluse proiectele cresterii de capacitate a rezervorului de stocare Depomure, de la 300 la 600 mmc; introducerea capacitatii de flux invers la Isaccea si integrarea in reteaua nationala de transport de gaze a gazoductului Isaccea - Negru Voda (firul I).
Este de remarcat ca lista a inclus si proiecte depasite, precum Nabucco West, sau improbabile pe termen mediu, precum AGRI. De asemenea, este evidenta absenta unor propuneri de anvergura, dupa esecul proiectului Nabucco. In functie de evolutia specifica a dezvoltarii unor noi surse de gaze - offshore si/sau neconventionale - e probabila includerea unei astfel de propuneri in 2015, la proxima actualizare a listei.
Modificari structurale: continuarea procesului de privatizare
Un alt aspect esential, definitoriu pentru Pactul Pentru Energie, il constituie - asa cum s-a relevat - continuarea procesului de privatizare intr-o maniera in care transparenta este strans imbinata cu criteriile de eficienta. In acest sens, semnificative sunt evolutiile legate de asa numitele IPO (oferta publica initiala). In acest sens, reamintim ca, in septembrie 2013, s-a desfasurat IPO pentru un pachet de 10% din actiunile companiei Nuclearelectrica, prin listarea la Bursa de Valori Bucuresti. Operatiunea s-a finalizat la pretul minim cerut (272,8 milioane lei). In luna urmatoare, a inceput oferta publica prin care au fost puse in vanzare 15% din actiunile Romgaz, detinute de statul roman. Tranzactia s-a incheiat cu succes, statul obtinand prin oferta pe bursa 1,7 miliarde lei. S-a confirmat astfel din nou interesul investitorilor straini pentru sectorul energetic romanesc. Totodata, listarea pe bursa londoneza a impus conditii de transparenta care vor favoriza autonomia managementului companiei.
Aceste operatiuni se integreaza organic intr-un program convenit cu prilejul negocierilor de la Bucuresti cu Misiunea FMI, CE si BM. Este vorba despre continuarea procesului de privatizare prin listarea la bursa a unor pachete semnificative de actiuni ale companiilor Electrica, Complexul Energetic Oltenia si Hidroelectrica.
Viziune integrata: eficienta energetica prin retehnologizari
Dupa cum este, de asemenea, cunoscut, Pactul Pentru Energie prevede cresterea eficientei energetice prin retehnologizarea infrastructurii de productie, transport si consum. Pentru finantarea acestor investitii sunt avute in vedere doua surse principale: piata libera, stimulata de calendarul de liberalizare a pretului energiei, si fondurile europene. Din aceasta perspectiva, retinem, inainte de toate, intentia de a se decala cu un an, pana la 31 decembrie 2015, termenul de liberalizare a pretului gazelor destinate consumatorilor industriali, din dorinta de a „proteja competitivitatea industriei romanesti“. Ca alternativa, guvernul are in vedere posibilitatea sustinerii pretului pentru consumatorii industriali, cu acceptul CE.
In ceea ce priveste accesarea fondurilor europene pentru sustinerea proiectelor de eficienta energetica, fondurile POSCCE fusesera deja epuizate inaintea adoptarii Pactului, in vreme ce noile fonduri nu au fost inca aprobate. In noul Acord de Parteneriat dintre Romania si CE cu privire la programele cadrului financiar multianual 2014 - 2020, eficienta energetica figureaza ca o prioritate. Totusi, sunt mentionate doar proiectele ce tin de transportul si distributia de electricitate si de eficientizarea consumului de energie electrica, fiind trecute cu vederea sectoarele la fel de importante ale transportului si distributiei de gaze naturale si al generarii de electricitate.
In stransa legatura cu aceste obiective se afla implicarea cercetarii stiintifice nationale in sustinerea actiunilor care au in vedere fructificarea eficienta a potentialului energetic al tarii. Este unanim recunoscut faptul ca Romania are o veche si respectabila traditie in industria petrolului si gazelor, domeniu in care si-a dezvoltat un sistem de invatamant de reputatie internationala. Energetica romaneasca este, totodata, recunoscuta pe plan international. La fel stau lucrurile si cu invatamantul superior geologic in Romania. Monitorizarea modului in care se aplica Pactul a reliefat ca in alte domenii - piete energetice, servicii financiare, consultanta juridica si fiscala, analiza de risc politic, diplomatie energetica etc. - competentele nu sunt dobandite in programe specializate de invatamant superior, ci fie prin formare profesionala continua, fie in scoli din strainatate. Or, specialistii in materie sunt vitali pentru calitatea si inventivitatea serviciilor din sectorul energetic.
O alta remarca, rezultata din procesul de monitorizare, arata ca metodologia ARACIS (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior) stabileste unele criterii rigide in ceea ce priveste conditiile de acreditare a programelor de licenta si de master. Astfel, pentru un program de master, de exemplu, 80% dintre lectori trebuie sa fie angajati ai facultatii gazda. Acest fapt face dificila demararea de programe de predare si cercetare noi, dar si realizarea unei curricule interdisciplinare, care sa reuneasca competente multiple.
Totodata, la nivelul institutiilor de invatamant superior ar fi necesara o mai mare flexibilitate pentru crearea unor parteneriate intre industrie si universitati in domenii noi, in cercetare si/sau predare. Se considera ca institutele de cercetare si universitatile trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a participa la consortii internationale de cercetare, pentru a putea atrage finantari europene si a incheia parteneriate cu companiile energetice. Dar, din nou, acest lucru este dificil de realizat in directiile recente ale studiilor energetice, care nu au deja o platforma institutionala.
Aspiratie legitima: Romania, pol energetic est-european
Pactul la care ne referim contine ca element central aspiratia Romaniei de a deveni un veritabil pol energetic in estul Europei, respectiv un punct nodal in retelele regionale de transport, precum si un furnizor de energie. Sunt trei directii majore in care Romania isi propune sa actioneze.
Prima priveste interconectarea retelelor de gaze naturale si electricitate si crearea infrastructurii fizice si institutionale necesare operarii unei piete lichide de energie. Bineinteles, orice scenariu de dezvoltare a productiei de gaze sau de energie electrica, ori de import din surse externe, necesita o infrastructura adecvata de transport. In acest sens, mentionam constructia interconectorului Iasi - Ungheni, ca si a interconectorului Romania - Bulgaria. La fel de importante sunt si conexiunile interne, precum cele incluse in lista PCI a CE, din octombrie 2013. Marirea capacitatii de stocare a gazelor naturale este strict necesara in perspectiva crearii unei piete regionale de profil.
Mai mentionam ca ANRE a aprobat infiintarea a doua burse de gaze, operate de OPCOM si, respectiv, de Bursa Romana de Marfuri, si a regulamentelor aferente de tranzactionare. Spre deosebire de tranzactionarea energiei electrice pe OPCOM, producatorii si furnizorii de gaze naturale nu sunt obligati sa participe la aceste platforme. Transparenta si lichiditatea pietei bursiere a gazelor naturale necesita insa cadre contractuale multiple si flexibile: produse de tip spot, futures si derivate.
Al doilea obiectiv, extrem de important, vizeaza dezvoltarea resurselor autohtone de gaze naturale. Se actioneaza pe trei directii: aplicarea de noi procedee si tehnologii pentru cresterea ratei de recuperare in zacamintele conventionale; explorarea in platoul continental al Marii Negre; explorarea zacamintelor de argile gazeifere. Toate aceste trei directii necesita investitii mari de capital. In plus, ultimele doua sunt marcate de incertitudine: offshore-ul, pentru ca descoperirea din perimetrul Neptun, desi foarte importanta, nu este suficienta pentru luarea unei decizii finale de investitie in dezvoltare si productie; „gazele de sist“, pentru ca se confrunta atat cu incertitudinea rezultatului fazei exploratorii, cat si cu vehemente proteste sociale.
Anul 2020 pare a fi o data-limita comuna pentru dezvoltarea multitudinii de proiecte interne si externe de gaze naturale relevante pentru Romania: daca in platoul continental romanesc al Marii Negre vor mai fi facute descoperiri semnificative de zacaminte, atunci probabil ca productia va incepe in jur de 2020; pentru gazele de sist, tot sfarsitul deceniului este mentionat ca data probabila de incepere a productiei, in scenariul in care explorarea se incheie cu succes, iar guvernul si investitorii gestioneaza favorabil conflictul cu protestatarii.
In ceea ce priveste noile surse regionale de gaze - gazul caspic si gazul est-mediteraneean, cel dintai accesibil prin interconectarea cu Bulgaria, iar cel de-al doilea prin intermediul terminalelor GNL mentionate din Grecia, Croatia si Polonia - 2020 este, din nou, termenul limita. Tot atunci este planificata finalizarea constructiei gazoductului South Stream, care isi propune sa ocoleasca Ucraina prin Marea Neagra si sa livreze gaze rusesti direct pe pietele sud-est europene. Evolutia cererii pe pietele europene si pretul gazelor vor fi factorii hotaratori in dezvoltarea acestor proiecte.
A treia directie de actiune vizeaza un program complex de asumare a politicilor energetice europene, cresterea capacitatii de negociere in interiorul UE, precum si extinderea si aprofundarea colaborarii cu celelalte state membre in vederea sustinerii obiectivelor energetice comune.
Concluzii: optiuni diverse, obiectiv unitar
Documentul prin care sunt sintetizate rezultatele monitorizarii modului in care s-a trecut la aplicarea Pactului contine o serie de concluzii care ofera o larga deschidere spre ceea ce trebuie sa se realizeze in perioada urmatoare. Redam, in cele ce urmeaza, textul integral al acestor concluzii.
In „vidul strategic“ creat de esecul proiectului Nabucco, Romania trebuie sa-si dezvolte propriile resurse energetice si sa se integreze in pietele regionale de energie. Noile tehnologii de explorare si productie a hidrocarburilor, avantul surselor de energie regenerabila (SER) si liberalizarea si interconectarea crescanda a pietelor de energie electrica si gaze naturale ofera oportunitati de crestere a securitatii energetice.
Pe de alta parte, epuizarea rapida a zacamintelor conventionale de hidrocarburi, starea precara a infrastructurii energetice si dificultatile generate de cresterea rapida a cotei SER in structura mixului energetic sunt constrangeri care cer raspuns prompt si adecvat prin politici energetice.
La orizontul anului 2020, cu interconexiunile necesare, Romania va avea mai multe optiuni de import de gaze naturale: prin intermediul terminalelor regionale de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia, Croatia si Polonia, piata romaneasca va putea achizitiona gaze din Bazinul Levantin (Mediterana de Est); prin interconexiunea Bulgaria - Romania, va putea fi importat gaz caspic din Coridorul Sudic de Gaz; tot prin Bulgaria ar putea fi importat gaz rusesc suplimentar, din gazoductul South Stream; in fine, dupa eliminarea, „clauzelor de destinatie“ din contractele dintre Gazprom si companiile vest-europene de utilitati, gazul rusesc poate fi importat si de la vest - de exemplu, de Ia Hub-ul Central European de la Baumgarten.
Este, in aceste conditii, hotarator ca Romania sa construiasca o infrastructura si un mediu institutional adecvate pentru o piata lichida si concurentiala, in care consumatorul sa poata beneficia de pretul cel mai bun.
In perioada de monitorizare, autoritatile romane au facut mai multi pasi importanti in spiritul directiilor prioritare ale Pactului: calendarul liberalizarii preturilor a fost respectat (desi exista intentia unei amanari de un an), au fost incheiate sau urmeaza a fi desfasurate IPO-uri la principalele companii energetice de stat, guvernanta corporativa a fost implementata aproape complet (desi e necesara o evaluare riguroasa a calitatii ei), au fost luate masuri de crestere a ajutoarelor de incalzire pentru persoanele cu venituri reduse, a fost inceputa constructia gazoductului Iasi - Ungheni si continuata cea a interconectorului Giurgiu - Ruse, au fost infiintate doua platforme bursiere pentru tranzactionarea gazelor naturale, a fost agreata constituirea unei burse regionale de energie electrica intre Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania si Polonia, a continuat promovarea proiectului cablului electric submarin Constanta - Istanbul.
Au fost insa si elemente de divergenta fata de principiile si directiile prioritare ale Pactului. Cel mai adesea este vorba despre cazuri de neimplementare a principiului consultarii publice in elaborarea actelor normative si a principiului stabilitatii si predictibilitatii legislatiei si reglementarilor. OUG 57/2003 a fost solutia prin care Guvernul a decis rezolvarea problemelor create de ascensiunea surprinzator de rapida a SER in mixul energetic prin amanarea pana dupa 2017 a acordarii unui numar de certificate verzi pentru toate proiectele de SER - inclusiv a celor finalizate. Masura a perturbat climatul investitional din sectorul SER. Apoi, HG 138/2013 a acordat energiei electrice produse la Complexele Energetice Oltenia si Hunedoara garantia accesului la retele si prioritate la dispecerizare, cu efectul incalcarii regulii „ordinii de merit“ (principiul minimizarii costurilor). In fine, OUG 102/2013 introduce noi impozite si accize in sectorul energetic, incepand cu 1 ianuarie 2014. Dincolo de caracterul ei intempestiv, povara fiscala suplimentara a acestei ordonante se va reflecta, probabil, in diminuarea investitiilor in sectorul energetic.
*
* *
Pactul Pentru Energie va ramane un reper solid pentru optimizarea, transparentizarea si europenizarea politicilor energetice romanesti. Ca document de principii si obiective strategice asumat de Guvernul Romaniei, de mediul corporativ si de cel academic, Pactul va continua sa ghideze procesul decizional in sectorul strategic al energiei prin monitorizari si raportari anuale ale progresului in Directiile prioritare.
Pactul Pentru Energie este de natura sa reprezinte temelia viitoarei Strategii Energetice a Romaniei, pentru care Guvernul a declansat de putin timp procedura de elaborare. Va fi apoi un pas esential catre maturizarea institutionala a Romaniei ca Strategia sa devina in mod veritabil o ancora in stabilirea prioritatilor politice, a legilor si a reglementarilor sectorului energetic.