50 de ani de la inaugurarea Amenajarii hidroenergetice Vidraru - Arges
Data: 16-31 ianuarie 2017
AGIR din Bd. Dacia a găzduit recent o impresionantă manifestare prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la inaugurarea Amenajării hidroenergetice Vidraru - Argeş. Participanţilor le-a fost prezentată lucrarea inginerilor Paul şi Alexandru Gheorghiescu consacrată istoriei construcţiei şi funcţionării uneia dintre cele mai grandioase opere hidroenergetice nu numai la nivel naţional, ci şi european şi mondial. Este o monografie care se constituie într-un emoţionant omagiu adus inginerilor, maiştrilor, tehnicienilor, minerilor, altor mii şi mii de muncitori care şi-au înscris numele în cronica unei opere constructive de o amploare şi o însemnătate deosebite.
În privinţa datelor tehnice esenţiale privind această deosebit de importantă lucrare inginerească, o sinteză concludentă este prezentată pe site-ul Hidroelectrica:
Amenajarea hidroenergetică Vidraru cuprinde o acumulare de mari dimensiuni, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducţiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puţ forţat, o centrală subterană şi o galerie de fugă. În cei cinci ani şi jumătate în care s-a scris istoria zidirii acestei cetăţi de lumină, s-au realizat volume de lucrări impresionante: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1 768 000 mc de rocă, din care 1 milion mc în subteran, s-au turnat 930 000 mc de beton, din care 400 000 mc în subteran şi s-au montat 6300 tone de echipamente electromecanice.
Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, din care 320 milioane mc reprezintă volumul util. Nivelul normal de retenţie este de 830,00 mdM (metri deasupra mării), lacul având, la această cotă, o suprafaţă de 870 ha şi o lungime de 14 km.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj din beton cu dublă curbură realizat din 22 ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 m şi o lungime la coronament de 307 m, fiind traversat de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură şi control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480 000 mc de beton. Această construcţie zveltă (6 m grosime la coronament şi 25 m la bază) se sprijină pe versanţii munţilor Pleaşa şi Vidraru.
Galeria de aducţiune, cu lungimea de 2130 m şi diametrul de 5,15 m, suportă prin blindajul metalic o presiune de 12 - 14 atm. În ultima sa porţiune, galeria este racordată la un puţ vertical de 330 m care este compus dintr-un puţ forţat vertical blindat cu o înălţime de 185 m şi cu un diametru de 4,10 m şi dintr-un castel de echilibru de 7,10 m diametru şi 145 m înălţime. Galeria de aducţiune asigură cei 90 mc/s de apă necesari funcţionării centralei.
Centrala subterană, amplasată la peste 100 m sub nivelul albiei râului Argeş, cu dimensiunile sale impresionante (înălţime 31,70 m, lungime 67,80 m şi lăţime 16,70 m) este adevăratul „templu" al amenajării. Pentru a ajunge la cele patru turbine Francis verticale de câte 55 MW şi la cele şapte transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie străbătuţi cei 104 m ai puţului vertical de 7,20 m diametru, pe unde a fost, de altfel, introdus tot echipamentul centralei şi apoi cei 132 m ai unei galerii de acces orizontale având secţiunea de 33 mp. Turbinele şi generatoarele electrice, care dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare, asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh. Energia electrică produsă este transportată în exteriorul centralei până la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate într-o galerie înclinată de 178 m lungime, care este utilizată şi ca acces secundar în centrala subterană şi de aici mai departe, printr-o linie dublă de 220 kV de cca 2 km lungime, până la staţia de transformare de 400/200/110 kV din Aref.
Galeria de fugă, în lungime de 11,9 km, evacuează apele uzinate în lacul de acumulare al centralei hidroelectrice Oieşti, pentru a fi apoi folosite pentru cascada de hidrocentrale de pe râul Argeş, până la Mihăileşti.
Dintre aducţiunile secundare, cele mai importante sunt Doamnei - Valea cu Peşti de 19,2 km lungime şi 2,8 - 3,2 m diametru şi galeria Topolog - Cumpăna având lungimea de 7,6 km şi secţiunea de 6 mp.