Importante momente aniversare tehnico-economice in 2017 (I)
Data: 16-31 ianuarie 2017
Reluăm, la acest început de an, prezentarea unor evenimente importante din sfera ştiinţei şi tehnicii, pornind de la interesul constant manifestat de cititori faţă de valoroasele tradiţii pe care le moştenim şi le îmbogăţim continuu. Astfel, în 2017, sunt consemnate, cu aniversări „rotunde", numeroase repere ale spiritului creator românesc şi nu numai. Astfel, se împlinesc:
150 de ani de la:
■ Participarea României la Expoziţia universală de la Paris, unde ţara noastră a expus pentru prima dată într-un pavilion propriu, separat de cel al Imperiului Otoman. Comisarul Guvernului român la expoziţie a fost Alexandru Odobescu. Folosind acest prilej, Odobescu, împreună cu P. S. Aurelian, a publicat Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commerciale, avec une carte de la Principauté de Roumanie, care, prin faptul că a apărut într-o limbă de largă circulaţie, a contribuit considerabil la cunoaşterea României peste hotare;
■ Apariţia, la Bucureşti, a primelor „Anale ale Societăţii Academice Române";
■ Deschiderea Şcolii de poduri, şosele şi mine din Bucureşti, cu o durată de cinci ani, care, la început, a funcţionat într-un imobil de pe str. Ştirbei Vodă. Primul director a fost Dimitrie Petrescu, licenţiat în matematică la Paris, iar din corpul profesoral au făcut parte, între alţii, Emanoil Bacaloglu, Mihai Capuţineanu, Elie Angelescu;
■ Înfiinţarea Companiei române pentru exploatarea şi comerţul cu păcură, din iniţiativa lui Ion Brătianu, Ion Ghica, Vasile Boerescu etc. Aceasta a fost prima încercare de constituire a unei societăţi anonime. Din lipsă de fonduri necesare pentru începerea lucrărilor de exploatare, compania a fost lichidată în 1869;
■ Promulgarea Legii pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale, prima lege monetară a ţării noastre. Prin această lege, care a intrat în vigoare la 1/13 ianuarie 1868, s-a adoptat ca unitate monetară naţională leul, având 100 de bani, şi sistemul monetar zecimal bimetalist - bazat pe aur şi argint ca etalon - al Uniunii Monetare Latine;
■ Înfiinţarea Bibliotecii Societăţii Academice Române care, din august 1879, a devenit Biblioteca Academiei Române. Biblioteca s-a format pe baza fondurilor vechii biblioteci a Colegiului Sf. Sava, întemeiată de Constantin Cantacuzino în 1679, a bibliotecii Mavrocordaţilor şi a câtorva colecţii particulare (Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, Alexandru Odobescu, Iosif Naniescu, Dimitrie Sturdza-Scheianu etc.). A fost organizată şi condusă timp de 50 de ani de filologul Ioan Bianu, întemeietorul bibliologiei şi bibliografiei româneşti.
145 de ani de la:
■ Punerea în funcţiune a primei locomotive de cale ferată îngustă fabricată în ţara noastră, la Reşiţa;
■ Publicarea, la Iaşi, de către inginerul Nicolae Şt. Botez, a studiului Proprietatea seriei armonice cu utilitatea ei ştiinţifică, cercetată, dezvăluită şi demonstrată prin analiza elementară, în care calculează o parte diin seria armonică. Este prima lucrare românească menţionată în literatura de specialitate mondială (matematicianul belgian E. Ch. Catalan o citează în articolele Sur une formule de M. Botesu de Jassy, publicat în „Buletinul Academiei de Ştiinţe din Bruxelles", în 1872, şi Sur la constante de Euler et la fonction de Binet, apărut în „Comptes rendus des séances de l Académie des sciences", Paris, 1873). Formula lui Botez, cum o numeşte Catalan, a fost preluată şi dezvoltată de matematicianul rus Pafnuti Lvovici Cebîşev.