Jurnal de bord Se schimba „regulile jocului“?
Data: 16-31 ianuarie 2017
Oricât de mari, de presante şi de stresante sunt preocupările cotidiene, nu putem să ignorăm evenimente de anvergură mondială decât cu asumarea riscului de a ne decupla de la realităţile lumii în care trăim, cu toate consecinţele care decurg de aici. Asemenea procese, la scară planetară, cum sunt globalizarea şi, în strânsă legătură cu aceasta, digitalizarea, au fost, sunt şi vor fi în centrul preocupărilor AGIR şi ASTR, prin ansamblul de activităţi desfăşurate în rândurile comunităţii inginereşti din ţara noastră. În strânsă legătură cu tot ceea ce constituie, deopotrivă, un imperativ esenţial al profesiei şi un principiu etic, se situează interesul deosebit faţă de cel puţin două evenimente majore din lume: Forumul Economic Mondial de la Davos şi învestirea în funcţie a celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Dacă ar fi să recurgem la o sintagmă simplă, care defineşte ambele evenimente, atunci, neîndoios, se cuvine să vorbim despre lumea în schimbare, şi nu orice fel de schimbare, ci una radicală.
Să ne referim, bunăoară, la ceea ce s-a întâmplat la Davos. Acolo, în mica localitate elveţiană, se întâlnesc, de ani şi ani, elitele mondiale din domeniile politicii, economiei, culturii şi artei. Şefi de stat şi de guvern, conducători ai unor instituţii internaţionale, lideri ai celor mai de seamă corporaţii multinaţionale, vedete ale divertismentului se reunesc pentru a analiza starea lumii şi măsurile care se impun pentru a se face faţă unor noi oportunităţi, unor noi provocări. În ultimul timp, la aceste conclavuri s-au discutat teme definite, de regulă, drept punctuale, cum ar fi procesele de digitalizare, efectele noilor tehnologii. Iată, însă, că la ediţia 2017 a Forumului de la Davos s-au examinat, cu precădere, insecuritatea socială şi inegalităţile din lume. Nu putem, în context, să evităm întrebarea: de ce oare aceste teme şi nu altele? Principalul Raport care a stat la baza dezbaterilor a dat următorul răspuns: „Insecuritatea şi inegalităţile care însoţesc procesele de globalizare şi digitalizare se cer luate în considerare, cu toată seriozitatea, astfel încât să se atenueze, cât mai mult şi cât mai repede cu putinţă, prin măsuri adecvate, tocmai efectele lor profund negative".
Sigur, nu este posibil, în acest Jurnal de bord, să abordăm, pe larg, o asemenea temă fundamentală. Ceea ce atrage, însă, atenţia este ideea potrivit căreia nivelul de trai constituie un indicator mai bun, mai relevant decât produsul intern brut, că o creştere economică benefică, în adevăratul înţeles al cuvântului, trebuie subordonată conceptului de dezvoltare umană. Este vorba despre luarea în seamă a unor indicatori precum speranţa de viaţă, productivitatea, gradul de instruire a populaţiei, starea sănătăţii acesteia, valorificarea capacităţilor de inovare, nivelul sărăciei. Când „mai marii lumii" emit un asemenea semnal, în care elementele de ordin social sunt decisive, avem întreaga îndreptăţire să considerăm că întreaga umanitate se schimbă rapid şi profund în fundamentele ei.
În aceste circumstanţe, analizele pertinente ale unor reputaţi analişti, mulţi dintre ei laureaţi ai Premiului Nobel, relevă şi semnificaţiile alegerii lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite ale Americii. S-a manifestat, astfel, nevoia de schimbare determinată de actuala fază de evoluţie a proceselor de globalizare şi digitalizare. Este de subliniat că, în discursul inaugural, în alte luări de poziţie, dar mai ales în actele decizionale, noul preşedinte al SUA a pus accentul pe dezvoltarea economiei americane, pe însuşirea concluziilor care se desprind din cea de-a patra revoluţie ştiinţifico-tehnică, ceea ce conturează şi câmpul de acţiune, actual şi de perspectivă, al ingineriei contemporane. Rezultă de aici şi numeroasele implicaţii în plan intern, astfel încât să ne înscriem şi noi - cum se spune - „în rând cu lumea".