Fructificarea sanselor si diminuarea vulnerabilitatilor in economie
Data: 16-31 Ianuarie 2018
Un barometru de opinie dat recent publicităţii relevă că un eşantion reprezentativ de oameni de afaceri - în rândurile cărora se află numeroşi ingineri - apreciază că, în anul în care am păşit de curând, produsul intern brut al României va continua să crească peste media europeană, respectiv cu circa 4,5 procente. Acest ritm este anticipat de 54% din totalul respondenţilor. Avem, deci, de-a face cu o majoritate semnificativă, dar lucrurile se cer examinate nuanţat. Bunăoară, 16% din eşantion a considerat că nu este în măsură să ofere prognoze, mai ales în ceea ce priveşte amintitul ritm. Adică, se confirmă o anumită stare de incertitudine, după cum scala proiecţiei începe cu avansarea unui spor de PIB de sub 4% şi se termină cu unul de 7 procente. O asemenea diversitate este cât se poate de firească, în condiţiile în care respondenţii îşi desfăşoară activitatea în medii foarte diferite şi dispun, de asemenea, de informaţii la fel de diferite. Ceea ce este, însă, esenţial vizează tendinţele dominante, iar identificarea şi consolidarea acestora la nivel de firme au fost şi sunt posibile, în foarte mare măsură, pe baza studiilor şi propunerilor formulate de un mare număr de ingineri din toate domeniile de activitate.
Cititorii noştri au avut, au şi vor avea permanent posibilitatea să cunoască o mare varietate de date, în special statistice, referitoare la evoluţia economiei româneşti în context regional, european şi mondial, date indispensabile unei analize serioase, de tipul cercetărilor ştiinţifice. Astfel, capacitatea de argumentare este esenţială în acest proces, ceea ce impune luarea în considerare a unui mare număr de variabile. Dat fiind faptul că evoluţia economiei româneşti este condiţionată, într-o foarte mare măsură, de ceea ce se întâmplă la scara UE, în special în Zona Euro, apare limpede că dimensiunile şi calitatea exportului depind, în special în sectorul industrial, de măsurile care trebuie luate pentru diminuarea deficitului comercial.
De aici, apar o serie de corelaţii reflectate mai ales de volumul bunurilor şi serviciilor cu valoare adăugată mai mare, livrate la export. La fel, acelaşi deficit comercial pune cu acuitate în faţa decidenţilor la mai toate nivelurile, cerinţa de a se fructifica mai eficient potenţialul productiv intern în domenii în care importul, mai ales la bunurile de consum alimentar, este nejustificat de mare şi de costisitor. Aici este vorba şi despre competitivitate, dar şi despre respectarea legilor concurenţei. Iată, cum - din aproape în aproape - ţinându-se seama de amintitele conexiuni, se pot găsi explicaţii realmente ştiinţifice pentru procese şi fenomene care, pe de-o parte, au un caracter predominant pozitiv, iar, pe de altă parte, ajută la stabilirea de ţinte şi de modalităţi de acţiune îndreptate spre diminuarea factorilor predominant negativi.
La rândul lor, teme care provoacă preocupări deosebite şi chiar îngrijorări, cum sunt cele legate de inflaţie, de volumul nesatisfăcător al investiţiilor, în special al celor publice, nu pot fi excluse din analize, însă - şi în această privinţă - sunt necesare nuanţări. Rezultatele pozitive ale unor entităţi economico-sociale, ale unor subramuri şi ramuri ale economiei sunt efectul direct al unui proces investiţional de lungă durată, iar acest fapt oferă numeroase alte teme de meditaţie, de analiză dintre cele mai interesante. Poate că, la prima vedere, astfel de subiecte nu asigură nici măcar un minimum de şanse pentru sporirea ratingului, însă chiar dacă unele emisiuni TV sunt veritabile spectacole de divertisment, niciodată nu este de neglijat argumentul percutant. Or, acesta nu se poate găsi decât în sfera cercetării ştiinţifice autentice. Atunci când interesul este real, maniera interesantă de prezentare vine de la sine. Fondul are, astfel, forma adecvată, iar forma corespunde fondului. Este una dintre „reţetele succesului".