Importante momente aniversare tehnico-economice in 2018 (II)
Data: 16-31 Ianuarie 2018
Continuăm, în numărul de faţă, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică (şi nu numai), ce vor fi marcate, în 2018, cu prilejul unor aniversări „rotunde".
160 de ani de la:
▪ Punerea în circulaţie, în Moldova, a timbrelor poştale cu cap de bour, vechea stemă a principatului, care au constituit prima serie de mărci poştale româneşti, având valorile de 27, 54, 81 şi 108 parale;
▪ Introducerea, la Iaşi, a iluminatului public cu lămpi de petrol, furnizat de rafinăria din Solonţ (judeţul Bacău), înfiinţată în acelaşi an (1858) de Johan Lewandowski şi Gh. Miller. Începând cu această dată, pentru iluminatul străzilor petrolul înlocuieşte treptat uleiul vegetal, folosirea lui extinzându-se şi la Craiova (1859), Poieşti (1860) etc.
▪ Începerea construcţiei liniei de cale ferată Cernavodă port - Constanţa, pe o lungime de 63 km, pentru a lega Valea Dunării cu Marea Neagră. Lucrarea, terminată la 4 octombrie 1860, a fost executată prin concesiune de englezii John Trevor Barkley şi John Stanisforth. În 1879, după Războiul de Independenţă, linia a fost cumpărată de statul român şi racordată la reţeaua de cale ferată din ţară.
155 de ani de la:
▪ Înfiinţarea Imprimeriei Statului;
▪ Înregistrarea, în Principatele Unite, ca urmare a recensământului din anul respectiv (1863), a 12 867 stabilimente industriale, dintre care numai 171 (1,32%) foloseau forţa aburilor, 5126 (40,3%) utilizau energia apelor, 2105 (16,3%) puterea vântului, iar restul forţa animală. Din totalul stabilimentelor, 80,3% erau situate în mediul rural şi 19,4% la oraşe. La aceeaşi dată, în Transilvania, forţa maşinilor cu aburi reprezenta 2720 CP, din care 2040 reveneau industriei miniere şi siderurgiei, 560 industriei morăritului şi alcoolului şi doar 121 altor ramuri industriale.
150 de ani de la:
▪ Propunerea, de către Ion Ionescu de la Brad, în studiul monografic privind agricultura judeţului Mehedinţi, a valorificării prin irigare a nisipurilor din sud-estul Olteniei, proiect care se va realiza abia după 1950;
▪ Introducerea, în programul Şcolii de poduri, şosele şi mine din Bucureşti, a unui curs de metalurgie;
▪ Promulgarea primei Legi a drumurilor, potrivit căreia acestea erau clasificate în următoarele categorii: drumuri sau căi naţionale; drumuri judeţene; drumuri vicinale şi comunale; străzi în oraşe. Această lege, modificată şi completată în 1882, 1886 şi 1901, a rămas în vigoare până în 1906, când a fost abrogată;
▪ Adoptarea legii pentru construirea unei reţele de căi ferate pe teritoriul ţării noastre. Pe această bază, s-a concesionat unui consorţiu anglo-austriac construcţia liniei ferate Suceava - Roman, cu o derivaţie la Botoşani şi alta la Iaşi, şi unui consorţiu din Prusia executarea liniilor ferate Roman - Galaţi, cu o ramură Tecuci - Bârlad, Galaţi - Brăila - Buzău - Ploieşti - Bucureşti şi Piteşti - Slatina - Craiova - Turnu Severin - Vârciorova. În ceea ce priveşte prima concesiune, linia Suceava - Roman a fost terminată în decembrie 1869, iar în cazul celei de-a doua s-a dat în funcţiune, la 27 decembrie 1870, în mod provizoriu, numai linia Roman - Galaţi - Bucureşti, care, la 13 septembrie 1872, când a fost inaugurată oficial, era prelungită până la Piteşti.
145 de ani de la:
▪ Înfiinţarea, la Reşiţa, a atelierelor pentru repararea şi fabricarea locomotivelor cu aburi;
▪ Expoziţia Universală de la Viena, la care a participat şi România. Cu această ocazie, 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români au fost distinşi cu medalii şi diplome de onoare;
▪ Intrarea în vigoare a Legii pentru încurajarea dezvoltării industriei zahărului în ţara noastră, prin care se acordau fabricilor nou înfiinţate scutiri de impozite şi de taxe comunale pe 20 de ani, precum şi scutiri vamale pentru maşinile importate. Ca urmare a acestei legi, au apărut primele fabrici de zahăr mecanizate;
▪ Construirea, la Bucureşti, a primei societăţi române pentru fabricarea de cărămidă şi teracotă.
140 de ani de la:
▪ Punerea în circulaţie a primului tren accelerat pe linia Bucureşti - Viena, prin Orşova. Pe porţiunea Vârciorova - Orşova se călătorea cu trăsura, joncţiunea cu calea ferată nefiind terminată;
▪ Construirea primelor tuneluri din ţara noastră pe Valea Prahovei: unul mare, lângă Buşteni, şi două, mai mici, între Comarnic şi Valea Largă, toate abandonate ulterior prin schimbarea traseului căii ferate.