Viziune strategica pe termen lung: Europa, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic
Data: 16-31 ianuarie 2020
Incontestabil, ne aflăm într-un moment crucial privind ansamblul evoluţiilor şi măsurilor de contracarare a efectelor încălzirii globale. Este vorba despre teme vitale, a căror conştientizare, inclusiv de către comunitatea inginerească din ţara noastră, a devenit un imperativ de maximă importanţă şi urgenţă. De-a lungul timpurilor, sintagma „Viitorul începe azi" a avut cele mai diverse conotaţii, însă niciodată ca până acum nu a atins cote atât de înalte de alarmă şi, în acelaşi timp, de mobilizare în vederea îndeplinirii unor obiective care au devenit prioritare pentru întreaga lume. O atestă informaţiile şi comentariile incluse în aceste pagini ale publicaţiei noastre.
UE: Finanțarea tranziției către o economie verde - investiții de minimum 1000 miliarde euro
După cum am mai informat, la finalul anului trecut Comisia Europeană (CE) a prezentat Pactul ecologic european, care descrie obiectivul ambițios al Europei de a deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic. Pentru aceasta este nevoie de investiții semnificative atât din partea UE și a sectorului public național, cât și din partea sectorului privat. În acest context, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, Planul de investiții pentru Pactul ecologic european - Planul de investiții pentru o Europă durabilă - prezentat zilele trecut de CE, va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiții în cuantum de minimum 1000 miliarde euro. „Toate statele membre, regiunile și sectoarele vor trebui să aibă o contribuție la tranziție, însă intensitatea provocărilor este diferită. Unele regiuni vor fi afectate în mod particular și vor trece prin transformări economice și sociale profunde. Mecanismul pentru o tranziție justă va oferi sprijin financiar și practic specific pentru a-i ajuta pe lucrători și a genera investițiile necesare în regiunile respective", se menţionează în comunicat.
Nevoi de investiții transformate în oportunități de... investiții
„Oamenii sunt cei în jurul cărora s-a construit Pactul ecologic european, viziunea noastră pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ne așteaptă o transformare fără precedent, care va funcționa dacă va fi echitabilă și fiabilă pentru noi toți. Vom sprijini oamenii și regiunile care vor trebui să depună eforturi mai mari pentru realizarea acestei schimbări, pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Pactul ecologic implică nevoi ridicate de investiții, pe care le vom preschimba în oportunități de investiții. Planul pe care îl prezentăm acum, de a mobiliza cel puțin 1000 de miliarde de euro, va arăta drumul și va debloca un val de investiții verzi", a declarat președinta CE, Ursula von der Leyen. La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a adăugat: „Pentru ca Europa să treacă la o economie neutră din punct de vedere climatic, avem nevoie de angajamentul politic, dar și de investiții masive. Pactul ecologic arată hotărârea noastră de a atenua schimbările climatice, pe care o consolidăm acum cu un plan de finanțare. În primul rând, vom utiliza bugetul UE pentru a atrage fonduri private pentru proiecte ecologice peste tot în Europa și pentru a sprijini regiunile și oamenii cei mai afectați de tranziție. În al doilea rând, vom crea stimulentele de reglementare potrivite pentru ca investițiile verzi să fie fructuoase. În sfârșit, dar nu mai puțin important, vom ajuta autoritățile publice și actorii de pe piață să identifice și să dezvolte astfel de proiecte. Uniunea Europeană nu s-a construit într-o zi și nici o Europă ecologică nu se va ivi peste noapte. Trebuie să ne schimbăm modul de a gândi dacă vrem să realizăm investiții concentrându-ne pe sustenabilitate. Acum am făcut un pas important în această direcție".
Susținere financiară și instituțională pentru Pactul ecologic european
Planul de investiții pentru Pactul ecologic european va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:
♦ Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum 1000 de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții;
♦ Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea" bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă;
♦ Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.
Mecanismul către o tranziție justă: trei surse principale de finanțare
Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, Mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021 - 2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.
Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare:
1) Un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea CE pentru următorul buget pe termen lung al UE. Pentru a putea valorifica partea din fond care le revine, statele membre vor trebui, în colaborare cu Comisia, să identifice teritoriile eligibile prin intermediul unor planuri teritoriale specifice privind tranziția justă. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziție justă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul social european Plus și să furnizeze resurse naționale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanțare în cuantum de 30 - 50 de miliarde de euro, care va mobiliza și mai multe investiții. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor. De exemplu, va sprijini lucrătorii în dobândirea de abilități și competențe pentru viitoarea piață a forței de muncă și va ajuta IMM-urile, start-up-urile și incubatoarele de afaceri să creeze oportunități economice în aceste regiuni. Totodată, fondul va sprijini investițiile în tranziția către o energie curată, de exemplu în eficiența energetică;
2) O schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 miliarde euro. Această schemă va încerca să atragă investiții private, inclusiv în energie și transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective și să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creștere;
3) Un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25 - 30 miliarde euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul rețelelor de încălzire centralizată și în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.
„Mecanismul pentru o tranziție justă vizează mai mult decât finanțarea: prin intermediul unei platforme dedicate tranziției juste, Comisia va furniza asistență tehnică statelor membre și investitorilor și se va asigura că sunt implicate comunitățile afectate, autoritățile locale, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale. Mecanismul pentru o tranziție justă va include un cadru de guvernanță puternic, axat pe planuri teritoriale specifice privind tranziția justă", se precizează în comunicatul CE.
Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în UE, 18% în 2018
♦ În ţara noastră, nivelul a fost de 23,9%
Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în Uniunea Europeană a crescut în 2018 până la 18%, de la 17,5% în 2017, fiind la un nivel mai mult decât dublu faţă de ponderea de 8,5% înregistrată în anul 2004, arată datele publicate de Eurostat. În România, tendinţa a fost una inversă în condiţiile în care ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a fost în scădere constantă în ultimii ani, coborând de la 25% în anul 2016 până la 24,5% în 2017, pentru ca în anul 2018 să ajungă la 23,9%. Conform acestor date, în anul 2018, România a fost la doar 0,1 puncte procentuale de ţinta fixată în cadrul Strategiei Europa 2020, conform căreia ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie trebuie să ajungă la 24%.
(Pag.5_Colaj energie_UE.jpg)
În rândul statelor membre ale UE, un număr de 12 ţări îndeplinesc deja ţinta pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Croaţia, Italia, Letonia, Lituania, Cipru, Finlanda şi Suedia). Alte patru state membre, printre care şi România, sunt aproape de această ţintă, adică sunt la o distanţă mai mică de un punct procentual, în timp ce nouă ţări sunt la o distanţă cuprinsă între unu şi patru puncte procentuale iar alte trei ţări sunt la o distanţă mai mare de patru puncte procentuale de ţintele lor naţionale.
În 2018, Suedia a înregistrat de departe cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în rândul statelor membre ale UE, peste jumătate din consumul final brut de energie (54,6%) fiind reprezentat de energia din surse regenerabile. Suedia este urmată de Finlanda (41,2%), Letonia (40,3%), Danemarca (36,1%) şi Austria (33,4%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi ale energiei din surse regenerabile au fost înregistrate în Olanda (7,4%), Malta (8%), Luxemburg (9,1%) şi Belgia (9,4%).
Studiu: Cererea de mașini electrice crește, însă consumatorii sunt reticenți față de autovehiculele autonome
Cererea de mașini electrice crește semnificativ în Uniunea Europeană, susținută de politicile privind protecția mediului, de angajamentele marilor firme în această direcție, dar și de schimbarea de atitudine a consumatorilor, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte Automotive Consumer, efectuat în Europa.
Dintre consumatorii chestionați, italienii sunt cei mai interesați de automobilele dotate cu sisteme alternative de propulsie, 58% dintre aceștia susținând că au în vedere un astfel de sistem pentru următorul autovehicul pe care îl vor achiziționa. Procentajul este în urcare de la 51%, anul trecut. Pe de altă parte, cea mai mare creștere a interesului pentru mașinile electrice și/sau hibrid s-a înregistrat în Marea Britanie, de la 27% în 2018, la 37% în 2019.
„În România, pentru promovarea autovehiculelor electrice, Ministerul Mediului a implementat programul de stimulare a achiziționării de mașini electrice și hibrid și, de la un an la altul, constatăm o creștere a preferinței consumatorilor români pentru astfel de autovehicule. În primele 10 luni ale anului 2019, pe piața din România s-au vândut 5283 de mașini electrice și hibrid, în creștere cu peste 50% față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto din România. Cu toate acestea, numărul mașinilor de acest gen rămâne scăzut în țara noastră, din cauza faptului că sunt încă scumpe pentru majoritatea românilor", susține Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale și Juridice la Deloitte România și Lider al Serviciilor de Consultanță pentru Sectorul Auto.
În privința autovehiculelor autonome, încrederea consumatorilor pare să stagneze, după ce aceasta a crescut în 2018 față de anul anterior, arată studiul. Pe măsură ce noile tehnologii au o aplicabilitate tot mai mare, consumatori încep să își pună întrebări cu privire la standardele de siguranță oferite de autovehiculele autonome și devin mai rezervați față de această idee. Autorii studiului spun că această reticență poate fi explicată prin seria de incidente din ultima perioadă în care au fost implicate autovehiculele autonome.
Cei mai mulți consumatori sunt de părere că autoritățile naționale trebuie să exercite un control semnificativ asupra producției și utilizării autovehiculelor autonome. Majoritatea europenilor, dar nu numai, solicită o „supraveghere semnificativă" a acestui sector. Procentajele variază între 58% în Austria și 73% în Olanda.
Studiul mai relevă că, în ceea ce privește gradul de conectare a mașinilor, opiniile consumatorilor sunt mixte. 60% din italieni consideră benefică dotarea acestora cu mai multe tehnologii care le permit să fie conectate, aproximativ dublu față de germani (35%) sau austrieci (29%). Părerile consumatorilor diferă și în funcție de anumite aspecte, cum ar fi siguranța datelor biometrice colectate și generate de vehiculele conectate.
La realizarea studiului Deloitte Automotive Consumer au participat aproximativ 9300 de consumatori din Europa.
Greenpeace: Bucureştiul, pe locul 13 din 14într-un top european al mobilităţii durabile
Bucureştiul ocupă penultimul loc în topul a 14 oraşe europene privind mobilitatea durabilă, potrivit unui raport dat publicităţii de Greenpeace România. Raportul Mobilitate durabilă în București. O evaluare bazată pe indicatori a fost pregătit de Institutul Wuppertal pentru Climă, Mediu și Energie şi reprezintă o completare a clasamentului orașelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă, în care au fost analizate 13 orașe europene: Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zürich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta și Madrid.
Bucureștiul a fost comparat cu celelalte orașe în ceea ce privește transportul public, siguranța rutieră, calitatea aerului, managementul mobilității și mobilitatea activă. Per total, Bucureștiul s-a clasat pe locul 13 din cele 14 orașe, pe baza punctajului obținut pentru fiecare indicator.
La indicatorii siguranță rutieră, calitatea aerului și mobilitate activă (deplasare nemotorizată - mersul pe jos, cu bicicleta, skateboard, role etc.), Bucureștiul s-a clasat pe penultimul loc, iar la capitolul managementul mobilității, chiar pe ultimul loc. În aceste domenii este nevoie de îmbunătățiri concrete precum dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni și bicicliști, combaterea parcatului ilegal pe trotuare, extinderea spațiilor verzi urbane, precum și prioritizarea în trafic a mijloacelor de transport public, prietenoase cu mediul, pentru a reduce durata călătoriei și, prin urmare, pentru a crește atractivitatea lor pentru localnici și navetiști.
Potrivit autorilor documentului, politicile care ar putea ameliora situația actuală a transporturilor și mobilității Bucureștiului ar trebui să abordeze, în primul rând, ponderea ridicată a transportului motorizat privat din oraș. Aceasta implică, de exemplu, un sistem de gestionare a parcării mai eficient și dezvoltarea și modernizarea în continuare a infrastructurii pietonale și pentru biciclete din București într-o rețea integrată mai confortabilă, durabilă și atractivă. Mobilitatea activă performantă se traduce printr-un număr mai mic de vehicule folosite pe stradă, congestionare redusă, străzi mai sigure și un nivel mai bun al calității aerului.
Infrastructura sigură și eficientă nu numai că va crește cota de deplasări pentru cei cu mobilitate redusă și cei care se deplasează cu bicicleta și pe jos, dar va reduce și accidentele care implică persoane din aceste categorii.
„Locul codaș ocupat de București este rezultatul mai multor motive. Acesta prezintă cel mai ridicat nivel de congestionare dintre cele 14 orașe analizate, cu o cotă de deplasări zilnice cu vehicule private de 48% și o pondere relativ mică de mobilitate activă de doar 16%. În plus, spațiul verde pe cap de locuitor în capitală este sub 10 mp, în timp ce norma UE este de 26 mp/locuitor", a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.
România va participa la ediţia din 2021 a competiţiei „Solar Decathlon Europe", cu un nou proiect de casă solară
România va fi reprezentată la ediţia din 2021 a competiţiei internaţionale Solar Decathlon Europe de către echipa ONG-ului EFdeN, cu un nou proiect de casă solară pe care-l va dezvolta în următorii doi ani, a anunţat, într-un comunicat, organizaţia. Potrivit acesteia, EFdeN este una dintre cele 18 echipe participante din 11 ţări, respectiv: România, Germania, Franţa, Spania, Olanda, Thailanda, Taiwan, Danemarca, Cehia, Suedia şi Ungaria.
Competiţia din 2021 este programată să aibă loc în Germania, la Wuppertal.
Grupul care reprezintă ONG-ul este singura echipă din ţara noastră care s-a calificat la trei ediţii Solar Decathlon: Versailles (2014), Dubai (2018) şi Wuppertal (2021). La ediţia anterioară, care a avut loc în noiembrie 2018, în Dubai, EFdeN a participat cu proiectul de casă solară EFdeN Signature, realizată de o echipă formată în special din studenţi.
Casa are o suprafaţă de 75 de metri pătraţi utili şi este compusă din dining, living, un dormitor, o baie şi o bucătărie. Imobilul este 100% electric, iar energia este produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice, care sunt dispuse pe acoperişul casei. Preţul casei se ridică la 300 000 de euro.
Solar Decathlon este cea mai importantă competiţie de locuinţe sustenabile din lume şi a luat naştere în 2011 în Statele Unite ale Americii. În 2012, echipa PRISPA a fost prima echipă din România calificată la Solar Decathlon (ediţia Madrid), iar în 2014 echipa EFdeN a participat la ediţia Versailles cu casa care, la ora actuală, este Centru de Cercetare a Condiţiilor de Confort.
Până în prezent, echipa EFdeN a câştigat peste 35 de premii.
EFdeN este singurul ONG din România care dezvoltă locuinţe solare cu scop educaţional şi de cercetare, alături de produse sustenabile şi module educaţionale atât pentru studenţi, specialişti, cât şi pentru publicul larg. ONG-ul a fost fondat în anul 2013 de către un grup de tineri pasionaţi, alături de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu".
Potrivit informaţiilor de pe pagina proprie de internet, în ultimii cinci ani şi jumătate, peste 550 de studenţi, absolvenţi, masteranzi şi doctoranzi au făcut parte din echipa EFdeN.
Alte articole

