Interesul comun, premisa consensului

Întreaga noastră comunitate inginerească, asemenea tuturor cetăţenilor României şi miliardelor de locuitori de pe mapamond, se confruntă cu acutizarea nevoii umane din totdeauna, aceea de a pricepe ce se întâmplă în jur, până la dimensiunile Terrei, în vederea adoptării propriilor decizii în condiţiile prelungirii pandemiei COVID-19. Trăim evenimente cu un impact major asupra noastră, a tuturor, şi, tocmai de aceea, se impune să le percepem sensul şi consecinţele.

Când ne propunem să aprofundăm analizele, constatăm că un prim consens vizează șansele recuperării pierderilor imense provocate de dubla criză medicală și economică. Deocamdată, nu poate, în niciun caz, să fie vorba despre creșteri până la cotele din perioada ante-criză. Din această perspectivă, se avansează pretutindeni, tot felul de predicții. Oamenii sunt, în general, avizi de certitudini. Or, s-au acumulat atât de multe necunoscute încât mai tot ceea ce se referă la evoluțiile din acest an, decisiv, în efortul universal pentru victoria asupra pandemiei, se cere receptat și interpretat cu prudență (ca să ne exprimăm eufemistic).

Unele poziții indică drept criteriu exclusiv de anticipare modul în care se va pune capăt sau se va diminua considerabil aria de manifestare și gradul de gravitate ale pandemiei. Nu avem, însă, niciun argument valabil pentru a considera că s-a identificat, astfel, singurul factor care poate să schimbe trendul principal din anul trecut. Este suficient să ne referim la domeniile care au cunoscut, inclusiv în țara noastră, creșteri impresionante în 2020, respectiv IT&C și construcțiile, pentru a anticipa încotro se îndreaptă lucrurile. S-a demonstrat că alocarea resurselor, la toate nivelurile, începând cu firmele, continuând cu spațiile regionale și naționale, pentru a ajunge la sfera globală, reprezintă actul decizional care poate, efectiv, să determine accelerarea procesului de recuperare a pierderilor din 2020.

Cu siguranță, depindem, într-o măsură considerabilă, de ceea ce se va întâmpla pe ansamblul Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în alte zone ale lumii, dar, dacă este vorba despre reziliență la nivel național, multe, extrem de multe depind de noi, în primul rând, de felul în care receptăm și înţelegem ceea ce se petrece în lumea în care trăim.

Pe acest „drum", al raționamentelor inspirate de raportul dintre general și particular, ajungem la țara noastră, potrivit proverbului referitor la cămașă și propriul corp. Dacă citim opiniile analiștilor autohtoni, constatăm că există o mare varietate de evaluări. Tocmai de aceea, pentru a reduce cantitatea de confuzie, de nedumeriri per capita, se impune mai mult ca oricând să găsim zonele consensuale și să ne orientăm, în cât mai mare măsură, în raport cu acestea. Sigur că, aproape fără excepție, toate analizele sunt legate de evoluția pandemiei, de efectele probabile și posibile ale vaccinării în masă, dar există și puncte de vedere convergente țintite pe economie.

Este semnificativ că majoritatea anticipărilor se orientează după cele mai recente date statistice oficiale. Deocamdată, ele se referă la 11 luni din 2020, dar imaginea cea mai bogată o oferă, tot deocamdată, recentul comunicat al Institutului Național de Statistică privind cel de-al doilea set de date provizorii referitoare la dinamica PIB în trei trimestre din anul precedent. Cei mai mulți analiști consideră că vom avea o contracție de circa 5 procente, în 2020, și un spor de circa 4%, în 2021.

În acest sens, s-au prezentat numeroase argumente, demne de a fi luate în considerare de fiecare decident, de la toate nivelurile. Nu le putem inventaria în spațiul unui singur comentariu, dar este foarte important că dispunem, încă de pe acum, de un material faptic bogat, care ne permite să scrutăm viitorul în funcţie de multele realități palpabile. Dispunem, astfel, de premise favorabile pentru anticipări realiste.