La intalnirea prezentului cu viitorul. Obiectivele strategice ale Programului de guvernare la orizontul anului 2028 (II)

Continuăm prezentarea unor capitole importante din Programul de guvernare aprobat de Parlamentul României la finalul anului trecut. Redăm mai ales prevederile care implică, direct și indirect, comunitatea inginerească din țara noastră, al cărei potențial considerabil poate fi mai bine valorificat prin contribuții concrete și multilaterale. Avem în vedere, pentru numărul de față, creația științifico-tehnică și sistemul național de transport.

 - Credit foto: www.freepik.com

Cercetare, dezvoltare, inovare

Desprindem ca o orientare generală promovată de Programul guvernamental ideea potrivit căreia la baza întregii activități economico-sociale se impun a fi puse rezultatele creației științifico-tehnice. În acest sens, documentul conține, între altele, obiectivele care urmează.

♦ Piața muncii, cerințe actuale și de perspectivă

▪ 1% din PIB pentru finanțarea dedicată cercetării. Se va urmări majorarea graduală a bugetului anual destinat cercetării pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 - 2027;

▪ Încurajarea activităților de cercetare și dezvoltare desfășurate în parteneriat, cu precădere între organizațiile de cercetare de drept public și întreprinderi și/sau autorități publice locale, cu scopul de a obține brevete aplicate în industrie și de a accelera transferul de la cunoașterea științifică la tehnologii cu impact socio-economic, răspunzând în principal provocărilor societale stabilite în Agenda Strategică de Cercetare a României inclusă în Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 - 2027;

▪ Punerea în aplicare a unor instrumente de finanțare din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru a răspunde cerințelor societății. Cercetarea va fi orientată către domeniile conectate cu principalele provocări societale precum schimbări climatice, schimbări demografice, sănătate, bunăstare și incluziune socială, securitate, energie verde, digitalizare, tehnologii emergente și schimbări tehnologice;

▪ Susținerea de parteneriate între organizații de cercetare, în jurul unei agende comune pentru crearea unor poli instituționali de excelență;

▪ Măsuri prin care să se sprijine inclusiv atragerea de resurse din străinătate, prin participarea organizațiilor de cercetare la proiecte în sinergie cu acțiunile Orizont Europa și la alte programe europene și internaționale;

▪ Finanțarea unor programe sectoriale de ministerele de resort pentru a genera soluții la problemele concrete identificate.

 - Credit foto: www.freepik.com

♦ Susținerea cercetării de vârf în domenii strategice:

▪ Setarea, respectiv susținerea unor domenii strategice precum: inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserilor, plasmei și radiației, tratamentul cancerului, al bolilor cardiovasculare și al altor patologii grave, adaptarea la schimbările climatice, inclusiv reziliența agriculturii și a resurselor montane la schimbările climatice, tranziția verde și digitală și genomică. În aceste domenii, dar lista va fi extinsă iterativ, se vor susține cele mai performante organizații de cercetare din România să desfășoare activitate de cercetare de excelență, să se doteze cu infrastructură și să beneficieze de resursă umană înalt specializată, inclusiv să intre în consorții internaționale;

▪ Sprijinirea celor mai performante organizații din România în aceste demersuri strategice, prin stimularea colaborării între organizații de cercetare de drept public și privat, atât la nivel național, prin implementarea Legii nr. 25/2023 în vederea reducerii fragmentării sistemului public de cercetare, cât și la nivel internațional; luarea de măsuri pentru a facilita transferul de cunoștințe și tehnologii de vârf, creșterea vizibilității științifice, dezvoltarea potențialului tehnologic, îmbunătățirea competitivității economiei naționale, precum și valorificarea și diseminarea rezultatelor cercetării în societate;

▪ Susținerea în mod special a proiectului strategic ELI-NP și asigurarea îndeplinirii tuturor obiectivelor proiectelor strategice deja aprobate la finanțare prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) și Programul Sănătate (PS);

▪ Participarea activă a României la conceperea viitoarelor proiecte importante de interes comun european (IPCEI): materiale avansate circulare pentru tehnologii avansate; inteligență artificială; tehnologii pentru semiconductori avansați; infrastructură și servicii Edge Computing; medicamente critice.

 - Credit foto: www.freepik.com

♦ România, hub regional de cercetare și inovare

▪ Dezvoltarea RoInovare - o platformă națională pentru inovare care va administra un Fond pentru transfer tehnologic și inovare alimentat inclusiv cu fonduri private și care urmează să acorde granturi IMM-urilor care dezvoltă inovație deep-tech și care colaborează cu o entitate de cercetare, finanțarea derulându-se etapizat, proporțional cu gradul de dezvoltare a întreprinderii;

▪ Stimularea parteneriatelor pentru inovare, între mediul privat și sistemul național de cercetare, precum și între sistemul civil și cel militar, astfel încât cele mai importante rezultate științifice să fie transferate cu prioritate către mediul economic, având programele de accelerare/incubare ca prim pas;

▪ Stimularea marilor companii să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare R&D în România, prin următoarele tipuri de facilități fiscale: creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit la 150%, în 3 ani, și la 200%, în 5 ani; acordarea unui credit fiscal pentru investiții în cercetare, în valoare de până la 30% din cheltuielile eligibile; garanții pentru credite de cercetare;

▪ Creșterea numărului de companii internaționale care își deschid centre de cercetare și dezvoltare (R&D) și inovare în România, prin oferirea de stimulente și promovarea țării ca un mediu atractiv, stabil și competitiv din punct de vedere economic, dar și prin încurajarea parteneriatelor dintre acestea și autoritățile și instituțiile publice;

▪ Înființarea unor programe care să sprijine colaborarea dintre universități/institute naționale de cercetare-dezvoltare, institutele Academiei Române, institutele academiilor de ramură și companii din industrie pentru dezvoltarea de tehnologii inovatoare, cu potențial de comercializare, inclusiv a unor programe care să asigure transferul de cunoștințe inclusiv transfer tehnologic către fermieri. Programele vor susține cercetările academice și vor facilita transferul tehnologic către industrie și agricultură, oferind sprijin financiar și consiliere atât pentru fazele de cercetare timpurii (TRL 4-5), cât și pentru cele avansate (TRL 6-7).

♦ Creșterea competitivității prin asigurarea unei finanțări predictibile

▪ Generarea unui calendar multianual de lansare a competițiilor de proiecte de cercetare și monitorizarea evoluției și a impactului acestora pe termen mediu și lung;

▪ Asigurarea unor bugete multianuale pentru competițiile de proiecte de cercetare ce urmează a fi finanțate din fonduri publice;

▪ Analizarea competițiilor care au produs rezultate cu puternic impact economic și societal, și generarea unei ciclicități a acestora, dar și analizarea investițiilor în competiții sau infrastructură care au eșuat;

▪ Generarea unor baze de date care să conțină cele mai importante rezultate obținute în cadrul procesului de cercetare și care să poată fi utilizate la scară largă în societate, cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;

▪ Stimularea conceptului de open-science doar în raport cu standarde înalte de calitate cu privire la jurnalele unde pot fi plătite taxele de publicare pentru lucrările științifice.

*

În continuare, capitolul din Program referitor la activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare include numeroase secțiuni care privesc alte aspecte de mare interes inclusiv pentru inginerii din toate domeniile de activitate. Între acestea, menționăm dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică - STIM (se prevede o alocare în acest scop a minimum 400 milioane euro), susținerea cercetării fundamentale și de frontieră (sunt vizați cercetătorii de excelență, implicați în activități de cercetare complementare, care, prin colaborare, pot demonstra efectele activităților interdisciplinare, aplicabile și fezabile), stimularea creativității în sferele științelor socio-umane (în această privință sunt indicate preocupările prioritare care vizează colaborarea dintre universități și institutele Academiei Române, în strânsă legătură cu principalele cerințe ale dezvoltării întregii societăți). În continuare, se indică drept domenii prioritare agricultura, științele exacte și inginerești (între altele, se prevede
derularea de proiecte de cercetare complexe bilaterale România - Statele Unite ale Americii, în urma Memorandumului de Înțelegere încheiat cu National Science Foundation - NSF). De asemenea, sunt menționate principalele măsuri îndreptate spre atragerea tinerilor cercetători români din diaspora și creșterea gradului de internaționalizare a cercetării din România; creșterea contribuției cercetării la alfabetizarea științifică a populației și combaterea pseudoștiinței. În ceea ce privește acest ultim obiectiv, se prevede înființarea și finanțarea cu prioritate a dezvoltării de canale de comunicare a rezultatelor cercetării în limbaje accesibile populației (platforme online, bloguri, vloguri, canale de social media etc.), materialelor didactice despre utilele descoperiri în știință (videoeducaționale). De asemenea, se preconizează dezvoltarea unui portal național de informare științifică, în care să se publice în regim open science și care să cuprindă toate rezultatele cercetărilor finanțate din surse publice sau rezumatele acestora, atât timp cât acestea nu au caracter secret, precum și susținerea unor sisteme de monitorizare a dezinformării: crearea unei platforme care să monitorizeze activitatea pseudo-științifică online și să atragă atenția autorităților și publicului asupra acestora.

Transporturile și infrastructura

Programul guvernamental consacră un amplu spațiu și obiectivelor prevăzute la orizontul anului 2028 în domeniile transportului și infrastructurii, considerate drept fundament pentru întreaga dezvoltare economico-socială a țării. Redăm, în cele ce urmează, principalele prevederi ale acestui capitol din documentul prezentat în paginile de față.

 - Credit foto: www.freepik.com

♦ Finalizări pentru întregul interval strategic

▪ Va fi realizată integral, până în 2028, legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră și Europa Centrală. De asemenea, se va da în funcțiune prima autostradă montană, care va traversa Munții Carpați, și vor fi construite primele tuneluri montane la profil de autostradă;

▪ Finalizarea loturilor lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creștere economică, precum și autostrada A0 plus drumurile radiale;

▪ Rezolvarea cu prioritate a celor 267 de „puncte negre" de pe rețeaua rutieră unde se înregistrează frecvent accidente mortale folosind inclusiv fonduri europene;

▪ Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere;

▪ Accelerarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire;

▪ Finalizarea, până în 2028, a minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale;

▪ Creșterea conectivității pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028;

▪ Reforma prevăzută în PNRR care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware;

▪ Sisteme automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen de implementare: 2025 - 2026.

- Credit foto: www.freepik.com

♦ Modernizarea transportului feroviar

Se are în vedere valorificarea avantajelor pe care le prezintă transportul feroviar sub aspect economico-financiar și ecologic. În acest sens, redăm câteva obiective concrete:

▪ Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța - Curtici și Constanța - Siret/Ungheni;

▪ Până în anul 2028, toate reședințele de județ care dispun de infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi);

▪ Dezvoltarea transportului feroviar metropolitan;

▪ Introducerea transportului feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute. Beneficii: acces la locurile de muncă, reducerea traficului rutier și a poluării, creșterea accesului locuitorilor din proximitatea marilor orașe la locurile de muncă mai bine plătite din zonele urbane;

▪ Calea ferată de mare viteză, pe ruta București - Budapesta. Termen 2025 pentru finalizarea studiului de oportunitate;

▪ Conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară;

▪ Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu Unitățile Administrativ-Teritoriale;

▪ Îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța;

▪ Asigurarea coridoarelor feroviare rapide și predictibile pentru marfă;

▪ Reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare - asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare;

▪ Dezvoltarea rețelei de metrou în regiunea București-Ilfov. Construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca.

 - Credit foto: www.freepik.com

♦ Alinierea la noua etapă a revoluției științifico-tehnice

Programul include și alte domenii ale transporturilor și infrastructurii sub semnul acelorași preocupări pentru eficientizarea unui complex de activități, în special prin modernizări și promovarea de tehnologii avansate. Consemnăm în această sferă de preocupări următoarele obiective:

▪ Creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube);

▪ Energie ieftină și curată pentru aeroporturile românești;

▪ Program de 70 milioane euro anual, finanțat din fonduri europene, pentru instalarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile solare și în capacități de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile;

▪ Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană - TAROM;

▪ Susținerea dezvoltării unei rețele de terminale multimodale de marfă la nivel național;

▪ Creșterea productivității în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul și măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul. Beneficiile unei productivități crescute sunt: reducerea costurilor, creșterea competitivității, îmbunătățirea serviciilor, iar factorii care influențează productivitatea sunt: infrastructură modernă, tehnologii digitale, optimizarea rutelor. Creșterea productivității în transporturi, prin: implicarea în continuare a comunităților locale în procesele de planificare și luare a deciziilor pentru a se asigura că proiectele de infrastructură răspund nevoilor lor de dezvoltare; dezvoltarea și îmbunătățirea nodurilor regionale de transport pentru a facilita logistica eficientă, a îmbunătăți accesul în zonele îndepărtate și a sprijini economiile locale; promovarea parteneriatelor cu entitățile din sectorul privat pentru a mobiliza investiții și expertiză suplimentare, asigurând proiecte de infrastructură durabile; colaborarea cu țările vecine pentru a dezvolta proiecte de infrastructură transfrontalieră.

♦ Corelarea principalelor programe strategice locale, regionale și naționale

În document sunt prevăzute măsuri menite să asigure o corelare eficientă între Masterplanul General de Transport (MPGT), Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport (PI) și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD). Și în această sferă de preocupări sunt avute în vedere obiective importante, între care:

▪ Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport;

▪ Dublarea producției naționale de materii prime și materiale de construcții utilizate în realizarea infrastructurii de transport până în 2028, atât prin stimularea producției interne, cât și prin diversificarea soluțiilor tehnice pentru proiectele de infrastructură, astfel încât să fie favorizate capacitățile de producție naționale;

▪ Automatizarea proceselor operaționale (eficientizarea activității ministerului și a structurilor din subordine);

▪ Implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor specifice, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni;

▪ Îndeplinirea tuturor obiectivelor de transport necesare pentru aderarea României la OCDE;

▪ Integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru optimizarea managementului resurselor, prognoza cererii și îmbunătățirea serviciilor oferite publicului, asigurând o adaptabilitate mai mare la cerințele pieței;

▪ Companiile din subordinea ministerului de profil vor beneficia de investiții în tehnologii de ultimă generație, menite să modernizeze infrastructura și să faciliteze tranziția către un model de operare sustenabil și competitiv;

▪ Interconectarea investițiilor din transport cu cele din domeniul energiei și telecomunicațiilor;

▪ Conectarea zonelor industriale la rețeaua principală a marilor coridoare de conectivitate în vederea asigurării unei tranzitări optime a mărfurilor;

▪ Abordarea integrată cu industriile din amonte și aval aferente infrastructurii de transport, în special materialele de construcții și forța de muncă;

▪ Înființarea de centre regionale/campusuri de învățământ dual, pentru asigurarea specialiștilor în transporturi;

▪ Participarea activă, consistentă, la nivelul UE, astfel încât România să își promoveze mai bine interesele naționale în cadrul negocierilor pe teme precum bugetul UE, politica regională sau piața internă și să contribuie la formarea politicilor europene. Sporirea influenței României în UE necesită o abordare strategică, pe termen lung, care să combine eforturile guvernului, ale societății civile și ale sectorului privat.

De asemenea, Programul detaliază o serie de modalități de acțiune în vederea promovării digitalizării, a altor metode și tehnici avansate. Totodată, se au în vedere: atingerea unui prag de 1000 km de drum de mare viteză în construcție până în 2025 concomitent cu păstrarea a cel puțin 1000 km autostradă în lucru până în 2030, în așa fel încât să fie atinse țintele din Planul Investițional; dublarea podurilor rutiere peste Prut (termen - 2028); realizarea studiului de fezabilitate și demararea investiției pentru calea ferată de mare viteză București - Cluj - Budapesta; dezvoltarea rețelei de terminale cargo pe aeroporturile din România.

(Va urma)