OPINII PRIVIND ACTIVITATEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE INAINTE DE 1989
Data: 15-31 octombrie 2003
In legatura cu articolul „Activitatea de cercetare-dezvoltare sub semnul unor evolutii contradictorii”, aparut in numarul 15(301)1-15 august 2003 al ziarului "Univers ingineresc", imi permit sa am un punct de vedere diferit. Ma refer in mod special la urmatoarele afirmatii din capitolul Institutele Nationale privind activitatea de cercetare-dezvoltare inainte de 1989: „....Practic, progresul tehnico–stiintific era promovat in principal prin importurile de instalatii si tehnologii, in special in anii '70, iar realizarile incontestabile ale cercetatorilor romani s-au obtinut doar in cateva domenii, in special cele legate de planurile faraonice ale cuplului dictatorial.”
Faptele, in general, nu confirma asemenea concluzii. Progresul tehnico-stiintific s-a realizat in foarte mare masura prin eforturile colectivelor de cercetare-proiectare si in mai mica masura prin „importurile de instalatii si tehnologii”, iar „realizarile incontestabile ale cercetatorilor romani” au fost mai numeroase la solicitarile economiei nationale, in afara „celor legate de planurile faraonice ale cuplului dictatorial”.
In acest sens, imi permit sa dau cateva exemple din cei 39 de ani lucrati in cercetare-proiectare, incepand cu 1956, pe platforma Electroputere in cadrul Centrului de Cercetare {tiintifica si Inginerie Tehnologica Electroputere (CCSIT-EP), transformat mai apoi in Institutul de Cercetari pentru Masini Electrice si Transformatoare-Electroputere (ICMET-EP) in domeniile Masini Electrice si Echipamente Complexe.
In gama puterilor masinilor electrice, din profilul Electroputere, singurele licente aplicate au fost generatoarele si motoarele apartinand licentelor locomotivei Diesel-electrice 2100CP si a locomotivei electrice. Performantele masinilor electrice au fost permanent mentinute la nivelul de varf al pietei respective si uneori peste. La sedintele specialistilor in domeniul motoarelor electrice asincrone din cadrul CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), privind incadrarea puterilor pe gabarite, delegatia romana a propus, spre mirarea participantilor, cele mai mari puteri pe gabarite.
In cadrul unor discutii privind ofertarea de motoare asincrone la sediul firmei Krupp, specialistii germani au pus la un moment dat intrebarea: "Greutatile motoarelor dumneavoastra sunt reale?" Mirarea partii romane la o astfel de intrebare a primit un raspuns magulitor: "Fiindca AEG si Siemens au de multe ori greutati mai mari."
Solicitarea de catre economia nationala a unei serii de motoare pentru fabricile de ciment din tara sau cele ce se realizau in strainatate de catre tara noastra n-a ridicat probleme deosebite. Puterile solicitate variau intre 120 la 800kW si erau realizate la inalta tensiune. Solicitarea unui partener extern, din Turcia, a ridicat o serie de probleme. Desi era vorba tot de fabrici de ciment, se solicitau motoare la joasa tensiune, cand curentii mari obligau la solutii noi. Intreband beneficiarul daca a apelat si la alte firme, la firme cu renume pe plan mondial, raspunsul a venit imediat: „Am contactat aceste firme, dar n-au oferit”. Raspunsul se explica, probabil, prin considerente economice: efort mare de asimilare, respectiv costuri ridicate. Astfel, printr-o intamplare Electroputere a fabricat, in epoca, cele mai mari motoare de joasa tensiune pentru industria cimentului.
Exportul de masini electrice a cuprins tari de pe toate continentele, inclusiv SUA, Germania, Suedia, Anglia, tari cu traditie in domeniu.
As mai aminti o intamplare. S-au cerut motoare de macara de puteri superioare celor fabricate de Resita si UME-Bucuresti, din gama profilului Electroputere. S-a asimilat o serie de motoare de macara. A rezultat cea mai performanta serie (sub aspectul greutatii si gabaritului). Si desi nu s-a solicitat un brevet de inventie pentru aceste motoare, pentru prima oara in lume, pe eticheta de tip a motoarelor, fiecare motor prezenta 4 puteri, in functie de durata de conectare, in loc de o singura putere si o singura durata de conectare.
In cadrul Echipamentelor Complexe s-au asimilat intr-un termen scurt si la un nivel tehnic ridicat substatiile retelelor de alimentare pentru tramvaie, troleibuze si, ca varianta, pentru metrou, fara licente, fara model de referinta, numai prin efort propriu. Reprezentau la data asimilarii solutii noi pe plan mondial. Succesul s-a datorat in mare masura colaborarii si eforturilor conjugate ale tuturor fabricilor din componenta intreprinderii Electroputere si cooperarii cu ICPE-Bucuresti, IPRS-Baneasa, Electro-Aparataj Bucuresti, Institutul Politehnic Timisoara, IAEM Timisoara, IEMI, Institutul de Fizica Atomica Bucuresti si multi altii. Nu pot sa nu amintesc, ca pe un fapt deosebit de important, colaborarea exemplara intre CCSIT (proiectantul) si beneficiari (ITB si Metroul Bucuresti).
Tot intr-un ritm rapid s-a facut asimilarea echipamentelor electrice de foraj pentru Ministerul Petrolului, paralel cu asimilarea partii mecanice de catre 1Mai Ploiesti, avand proiectant IPCUP Ploiesti. Au reprezentat echipamentele cu cele mai puternice motoare din lume si s-au bucurat de succes pe piata externa, functionand alaturi de echipamente similare produse in SUA. S-au executat in doua variante: alimentate din retele electrice si alimentate din centrale proprii. Totodata, au aparut si variantele formelor de exploatare: terestru si marin. Asigurarea conditiilor climatice a pus in fata proiectantilor probleme deosebite, angrenand la rezolvarea lor noi institutii de specialitate. Mai ales verificarea functionarii in zone cu temperaturi –40C la +45C a unor echipamente de dimensiuni mari si puteri mari n-a fost o problema usoara.
Exporturile in tari precum URSS, China, India etc. ca si cererile Ministerului Petrolului au fost dovada performantelor tehnice obtinute.
{i la echipamentele de foraj, ca si la substatiile de tractiune, colaborarile cu diferite institute de cercetare-proiectare si intreprinderi furnizoare din tara s-au facut cu succes. As adauga la colaborarile amintite la substatii de tractiune, Tehnofrig Cluj-Napoca, Resita (Fabrica de Motoare Diesel) si Registrul Naval si in mod deosebit IPRS-Baneasa.
Daca la substatiile de tractiune, urbane si metrou, a fost posibila o documentare la fata locului, care a constat in deplasarea a 5 specialisti (2 de la CCSIT-EP, 2 de la Metroul Bucuresti si un specialist de la ITB) la Praga, Budapesta si Berlinul de Est, pentru vizitarea substatiilor de tractiune metrou existente in aceste capitale, in cazul echipamentelor electrice de foraj o asemenea documentare n-a fost posibila.
Si alte produse au fost asimilate ca rezultat al cercetarii proprii: echipamente de excitatii statice pentru generatoare si motoare sincrone, terestre si navale, culegatoare de curent combinate de inalta si joasa tensiune pentru excavatoare, redresoare pentru electroliza, traductoare de c.c.-c.c. bazate pe sond` Hall, convertizoare statice pentru sudura etc.
Asa cum spunea recent, intr-un interviu acordat unui post de radio, domnul ing. dipl. Sergiu Covrescu, in epoca dinaintea revolutiei inginerii au avut un camp larg de afirmare, de dezvoltare a capacitatii creatoare.
Bineinteles ca au existat greutati, piedici, frane, dar nimic nu se creeaza usor, fara efort, fara lupte. Trebuie sa recunosc ca se putea face mai mult, mai repede si chiar mai bine, daca nu s-ar fi redus importurile de completare.
Inainte de revolutie timisorenii au vazut unul din primele autoturisme cu actionare electrica, rod al cercetarilor de la Institutul Politehnic Timisoara. La putin timp, craiovenii au vazut circuland un camion cu actionare electrica, folosind un variator de tensiune continua. La putin timp, pe linia de tramvai Craiova-Isalnita s-a experimentat unul dintre primele tramvaie actionate cu motoare asincrone in scurtcircuit, folosind convertoare statice. Ultimele doua prototipuri experimentale erau rodul cercetarilor ICMET-Electroputere. Importurile de completare si dupa revolutie au grevat activitatea de cercetare-dezvoltare, impiedicand fructificarea unor cercetari cu frumoase rezultate, ca acestea trei amintite.
In concluzie, consider ca s-a muncit pe linia cercetare-dezvoltare, inainte de revolutie. S-a muncit si sambata si duminica. S-a muncit pentru progresul si binele tarii. Acolo unde munca, managementul si informatia si-au dat mana, rezultatele bune nu s-au lasat asteptate.si au fost rezultate frumoase inainte de revolutie. Un numar infim si, desigur, nu cele mai relevante, am incercat sa le expun in acest punct de vedere, cu convingerea ca este comun cu punctul de vedere al majoritatii participantilor la munca de cercetare-dezvoltare, din epoca in discutie.