SECTIUNE IN TIMP SI SPATIU. RITMUL SI AMPLOAREA MODERNIZARII INFRASTRUCTURII. ASTAZI, DESPRE COMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

* Capacitatea de a identifica si de a asimila noul * Renuntarea la prejudecati si "bune obiceiuri" in favoarea drumului spre necunoscut * Asumarea raspunderii pentru propriul viitor * Doza de risc si perspectiva succesului
In numarul precedent am inceput o ampla prezentare a rezultatelor recente si a perspectivelor in materie de infrastructuri. Am motivat acest demers, asa ca nu are sens sa repetam numeroasele argumente care pledeaza pentru o abordare cuprinzatoare a uneia dintre prioritatile strategice de necontestat. |n acest spirit, ne-am referit la transporturile de toate tipurile, fara sa putem epuiza fie si numai aspectele principale ale unei astfel de teme. Nici astazi nu ne propunem o tratare exhaustiva a domeniului comunicatiilor si tehnologiei informatiei. De altfel, nu este pentru prima oara cand ne ocupam de acest sector, cu perspectivele cele mai largi, dat fiind procesul ireversibil de "construire" a societatii informationale. Consideram util, pentru colegii nostri ingineri (in randul carora se afla multi specializati in domeniu), sa prezentam cat mai multe informatii din surse oficiale deoarece, asa cum este normal sa se petreaca lucrurile intr-un regim democratic, intr-un stat de drept, elaborarea si aplicarea politicilor la scara nationala (politici care ne afecteaza pe toti in cel mai inalt grad) revin factorilor de decizie legali si legitimi, tot la scara nationala.
Am constatat ca multe confuzii, numeroase neclaritati provin tocmai din pricina unui deficit de informare. O parte de vina o poarta chiar respectivii factori de decizie, dupa cum se cuvine sa recunoastem ca - in aceasta privinta - suntem, cu totii, deficitari. Acestea fiind spuse, sa purecedem la prezentarea faptelor si datelor strict necesare pentru cunoasterea si intelegerea unor procese si fenomene complexe.
CADRUL LEGISLATIV
Deoarece am optat pentru o prezentare predominant informativa (ne pastram astfel si in limitele specifice domeniului abordat), vom recurge la cat mai putine comentarii. Incepem cu "lista" unor acte normative, o lista selectiva, desi consistenta, intrucat comunicatiile si tehnologia informatiei au beneficiat in ultimii doi, trei ani de una dintre cele mai bogate activitati de reglementare.
Iata, asadar, cateva reglementari esentiale pentru sectorul de care ne ocupam:
* Legea nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul telecomunicatiilor;
* Legea nr. 677/2001 privind protectia persoanelor in privinta prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestora;
* Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica;
* Hotararea de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica;
* H.G. nr. 1212/2001 privind modificarea cuantumului unor taxe si amenzi in domeniul telecomunicatiilor;
* H.G. nr. 94/2001 privind stimularea investitiilor in domeniile Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;
* Legea nr. 527/2002 pentru aprobarea O.G. nr 34/2002 privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora;
* Legea nr. 591/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor;
* Legea audiovizualului nr. 504/2002;
* Ordonanta nr. 31/2002 privind serviciile postale;
* H.G. nr. 180/2002 privind infiintarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei prin reorganizarea RAIGC;
* Ordinul nr. 365/2002 privind aprobarea procedurii de autorizare a difuzarii sau retransmiterii serviciilor de programe audiovizuale;
* H.G. nr. 1113/2002 privind acordarea licentelor de instalare si operare a retelelor de telefonie mobila din generatia a treia;
* Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic;
* H.G. nr. 1308/2002 de aplicare a Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic;
* O.G. nr. 20/2002 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, aprobata prin Legea nr. 468/2002;
* O.G. nr. 24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale;
* Legea privind unele masuri pentru continuarea privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" S.A.;
* H.G. cu privire la normele metodologice pentru introducerea cartii electronice de identitate;
* Legea privind prevenirea si combaterea infractiunilor informatice;
* Nomenclatorul de meserii din domeniul tehnologiei informatiei, dupa modelul UE.
CAPITOLUL 19
Dupa ce am amintit un act normativ consacrat integral asimilarii regulilor in vigoare in Uniunea Europeana (de fapt, toate actele normative mentionate au fost concepute astfel incat prevederile lor sa fie in concordanta cu standardele Uniunii Europene), se cuvine sa ne referim la capitolul 19 din dosarul de negociere cu autoritatile de la Bruxelles. Capitolul este intitulat "Telecomunicatiile si tehnologia informatiei".
Elementul esential in negociere l-a constituit adoptarea ansamblului de masuri care sa faca posibila - in Romania - liberalizarea completa a pietei
comunicatiilor si tehnologiei informatiei la inceputul anului 2003.
Prin liberalizarea completa s-a inteles (nu numai in plan legislativ si institutional, ci si in practica nemijlocita) eliminarea pozitiilor monopoliste, crearea unui mediu concurential real.
Pregatirile pentru liberalizarea completa a pietei de profil au fost incheiate in timpul negocierii capitolului 19. Asa a fost cu putinta ca la 8 noiembrie 2002, adica in urma cu un an, sa se incheie negocierea la respectivul capitol, ceea ce a constituit un veritabil succes, apreciat ca atare de presedintia daneza a UE din perioada respectiva. Reamintim ca presedintia UE se exercita, prin rotatie, la fiecare jumatate de an, de catre unul dintre statele membre.
Un principiu fundamental - care ordoneaza intreaga activitate din domeniu - este cel potrivit caruia furnizarea serviciilor de comunicatii se face in conditiile regimului de autorizare generala, ceea ce inseamna o simpla notificare. Cu aceasta precizare relevam si necesitatea de a se intelege corect conceptul de liberalizare a pietei. Nu este vorba despre "legiferarea haosului", ci despre o piata concurentiala supusa unor reguli, respectiv regulilor economiei de piata. Expresia directa a acestui fapt o reprezinta infiintarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), organism independent, inspirat din experienta tarilor membre ale Uniunii Europene.
ANRC a redus considerabil dificultatile (barierele) de intrare pe piata comunicatiilor si tehnologiei informatiei pentru noii operatori, astfel incat incepand cu acest an, romanii au posibilitatea de a alege serviciul de comunicatii, sa decida cine le ofera cel mai bun raport calitate-pret si sa opteze in functie de aceasta. |ncurajarea competitiei s-a realizat - asa cum o dovedesc cele peste 1000 de notificari de incepere a unei activitati de comunicatii inregistrate in perioada care a trecut de la liberalizarea completa a pietei de telecomunicatii din Romania.
Deocamdata, segmentul convorbirilor internationale s-a dovedit a fi cel mai atractiv pentru noii operatori deoarece presupune investitii minime in infrastructura si permite reducerea tarifelor cu aproximativ 40%. Beneficiul cel mai important al liberalizarii consta, insa, in intrarea in normalitate a pietei telecomunicatiilor. Cetateanul nu a avut pana acum posibilitatea sa aleaga. El a fost obligat sa accepte pana la 1 ianuarie 2003 serviciile unui singur operator de telecomunicatii - Romtelecom. Acum poate sa compare, sa identifice operatorul care ii ofera cea mai buna solutie, care il convinge de calitatea serviciilor si tarifelor practicate. |ncepand cu acest an, cetateanul roman are sansa de a fi "stapanul" operatorului de telecomunicatii si nu invers.
Dupa adoptarea noilor directive referitoare la comunicatiile electronice in 2002, a fost elaborat proiectul de Lege privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, care a fost supus unui proces public de consultare cu toti cei interesati, apoi aprobat de guvern, fiind inaintat Parlamentului Romaniei care l-a adoptat. Acum se va elabora o strategie specifica, iar Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii va initia procedurile pentru desemnarea furnizorilor de serviciu universal in domeniul comunicatiilor electronice. Acest proces va fi precedat de realizarea unui studiu privind identificarea zonelor de aplicabilitate a serviciului universal la nivelul Romaniei. Astfel, se poate estima ca pana la sfarsitul anului vor exista solutii pentru furnizarea de servicii de comunicatii in zonele in care acestea sunt deficitare. Prin intrarea in vigoare a Legii privind serviciul universal vor fi create conditiile pentru acoperirea tuturor celorlalte arii care nu au in acest moment acces la servicii de comunicatii - prin telefonie fixa sau orice alte solutii tehnologice care ar putea fi adecvate unei anumite situatii, de loc si timp.
Sunt numai cateva elemente care ilustreaza modul in care s-a actionat si se actioneaza pentru indeplinirea obiectivelor negociate potrivit capitolului 19.
Acum, in preajma publicarii Raportului de tara pe anul 2003, exista toate temeiurile pentru a considera ca autoritatile de la Bruxelles vor da o apreciere mai favorabila decat celor de pana acum rezultatelor inregistrate in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei. |n aceasta ordine de idei apare interesant de pus alaturi aprecierile din raportul de tara din cei trei ani precedenti.
Raportul 2000: Nu s-au inregistrat progrese substantiale in transpunerea acquis-ului telecomunicatiiilor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea cadrului de reglementare.
Raportul 2001: In domeniul armonizarii legislatiei telecomunicatiilor s-a inregistrat un progres limitat, dar actiunile pregatitoare intreprinse ar trebui sa faciliteze reformele viitoare.
Raportul 2002: S-au facut progrese ferme in alinierea la acquis-ul privind telecomunicatiile si s-au inregistrat progrese in pregatirea liberalizarii pietelor de comunicatii si postale. Eforturile viitoare vor trebui orientate catre dezvoltarea nou- infiintatelor administratii de implementare in cadrul unui organism independent si cu adevarat eficient.
CONTINUAREA PRIVATIZ~RII ROMTELECOM
Intrucat am vorbit despre demonopolizare, despre alte procese de reforma, se impune a nu ocoli un subiect fierbinte, si anume continuarea privatizarii Romtelecom. Pe aceasta tema s-au purtat si se poarta discutii aprinse, data fiind deosebit de importanta miza pe care o are proprietatea asupra acestei mari societati. Din punctul de vedere al cetateanului, prezinta cel mai mare interes tarifele si calitatea serviciilor. Sunt teme de actualitate care - din pacate - in acest cadru (paginile de fata) nu pot fi abordate pe larg.
Consideram utila prezentarea pozitiei oficiale - a guvernului - in privinta privatizarii Romtelecom, deoarece - in prima si ultima instanta - Executivul poarta intreaga raspundere pentru solutiile adoptate. Dreptul de decizie ii apartine in exclusivitate.
"In cazul Romtelecom, continuarea privatizarii a fost impusa de contractul de privatizare incheiat in termeni dezavantajosi in anul 1998, cand s-a cedat controlul asupra societatii partenerului strategic selectat la momentul respectiv. Facem din nou precizarea ca majorarea de capital a fost o cerinta expresa a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru cei doi actionari ai Romtelecom, care facea parte dintr-un program de restructurare financiara a companiei. BERD este cel mai mare creditor al Romtelecom si trebuie sa aprobe orice nou imprumut bancar contractat de Romtelecom. Prin contractul perfectat in anul 1998 s-a stabilit ca OTE are, pe viata, toate drepturile care rezulta din detinerea a 51% de actiuni cu drept de vot. Acest fapt se traduce in dreptul de a numi directorul general, intr-un raport de 51% - 49% in favoarea OTE in Consiliul de administratie al Romtelecom, precum si in Adunarea Generala a Actionarilor. Din acest punct de vedere, tranzactia din cadrul continuarii privatizarii nu schimba nimic: Romtelecom a fost si va ramane in continuare sub controlul OTE, conform contractului incheiat in 1998. Ceea ce s-a obtinut insa a fost ridicarea acelor clauze si conditii care grevau restul de actiuni detinute de statul roman la Romtelecom, care puteau sa duca la o scadere a valorii actiunilor sau chiar la imposibilitatea de a le vinde. De asemenea, toate drepturile corespunzatoare actiunii nominative de control (sau actiunea de aur) au ramas in vigoare.
Este foarte important ca am inaugurat, prin aceasta tranzactie, o noua modalitate de a face privatizare in Romania. Transparenta procesului de privatizare a fost asigurata prin promovarea unei legi care a trecut prin dezbaterile din Parlament si mass-media si care a stabilit conditiile principale ale afacerii intr-un cadru foarte deschis. Din acest punct de vedere am asistat la una dintre cele mai transparente privatizari din Romania.
Cat despre cresterile de tarife pentru serviciile Romtelecom, acestea s-au realizat conform legii, fiind aprobate in prealabil de Consiliul Concurentei, institutie aflata in subordinea Parlamentului Romaniei. Desigur, politica de marketing si relatii cu clientii ar fi fost alta daca aceasta companie ar fi functionat in toata aceasta perioada intr-un mediu puternic concurential, asa cum se contureaza tot mai clar piata comunicatiilor complet liberalizata dupa 1 ianuarie 2003."
O OFENSIVA GENERALA PE "FRONTUL" TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
Nu este in obiceiul nostru sa recurgem la un limbaj laudativ. Dar, in fata evidentei, a faptelor de necontestat, este necesar "sa se dea Cezarului ce este al Cezarului". De aceea, acordam si spatiul adecvat (in "economia" ambelor pagini) catorva dintre principalele realizari din domeniu.
|nca din 2001 a fost creat site-ul oficial al Guvernului Romaniei, ca unic punct de acces Internet pentru informatiile publice la nivel central. Site-ul este accesibil la adresa www.gov.ro si prezinta intr-o maniera transparenta o multitudine de informatii, in conformitate cu prevederile Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, incepand cu Programul de guvernare, strategii, politici si programe ale Guvernului, stadiul realizarii obiectivelor, initiative legislative si terminand cu legaturi utile catre institutiile publice centrale si locale sau catre institutii si organisme europene.
Un loc special il ocupa Sistemul Electronic National, ca unic punct de acces la servicii si informatii publice ale institutiilor centrale sau locale, de interes pentru persoane fizice sau juridice, la adresa www.e-guvernare.ro, fiind de fapt, o propunere de "reforma la ghiseu", un program de anvergura de prevenire si de combatere a coruptiei prin asigurarea transparentei bazate pe mijloace electronice.
Din acest moment ghiseul nu va mai fi, in Romania, locul in care cetatenii devin instrumente utilizate pentru satisfacerea intereselor unui grup de functionari. Impunerea transparentei in administrarea serviciilor si informatiilor publice va remedia aceasta situatie, punand in mod real administratia in slujba cetateanului, prin promovarea unui nou mod de lucru, in care informatiile redevin ceea ce trebuie sa fie, un bun al tuturor - nu moneda de schimb pentru imbogatirea unor angajati din administratie.
Sistemul Electronic National permite functionarea ghiseului de lucru cu publicul deschis 24 de ore pe zi, 7 zile din 7. Iar functionarul electronic nu este niciodata nervos sau plictisit, nu doreste nimic in schimbul serviciilor sale, el recunoaste ca unica indatorire servirea cetateanului. Este astfel vorba de promovarea unei solutii de imbunatatire a procedurilor si mecanismelor folosite in prezent in relatia dintre administratie si cetateni sau mediul de afaceri, cu beneficii directe in ceea ce priveste: cresterea transparentei, diminuarea birocratiei si limitarea conditiilor care favorizeaza aparitia actelor de coruptie. Legea, egala si transparenta pentru toti, impune, de fapt, institutiilor publice, centrale sau locale, sa puna la dispozitia cetatenilor informatii publice, formulare administrative si servicii publice.
Aceasta schimbare vizeaza coruptia, dar are in vedere si restabilirea conditiilor de normalitate in functionarea unei societati civilizate.
Mare parte din primarii, consilii judetene, respectiv prefecturi din orasele tarii au deja site-uri web cu informatii publice de interes local pentru cetateni si companii. Mai mult decat atat, multe primarii au deja functionale sisteme electronice pentru plata taxelor si impozitelor locale. Acestea pot fi accesate prin Internet de acasa, de la serviciu sau dintr-un loc public de acces pe Internet.
Notificarea schimbarii de adresa urmeaza sa se realizeze o singura data, iar declaratiile de TVA ale companiilor pot fi transmise on-line catre Administratia Financiara, reinnoirea permiselor auto se poate simplifica prin utilizarea tehnologiei informatiei, taxele si impozitele locale se pot plati on-line, 148 de formulare administrative sunt deja disponibile prin Internet.
VIZIUNEA STRATEGICA SI CONCRETUL ACTIUNII
Romania este semnatara a Planului de actiuni eEurope+, destinat tarilor in curs de aderare la Uniunea Europeana. Prin consultari cu mediul de afaceri, cu cel academic si cu societatea civila a fost conturata si adoptata Strategia Nationala pentru trecerea la Noua Economie si implementarea Societatii Informationale, care poate fi consultata integral pe site-ul MCTI la www.mcti.ro. De asemenea, au fost adoptate o strategie pentru informatizarea administratiei si o alta referitoare la stimularea sectorului tehnologiei informatiei.
Strategia Nationala pentru trecerea la Noua Economie si implementarea Societatii Informationale in Romania este revizuita anual pentru a tine pasul cu dezvoltarile tehnologice ale domeniului. Implicarea sectorului privat, a mediului academic si a societatii civile in procesul de elaborare a permis ca obiectivele strategice sa fie tangibile si masurabile, astfel incat sa nu ramana doar pe hartie, asa cum s-a intamplat in 1998.
In ceea ce priveste sistemul electronic de achizitii publice s-a inceput cu un numar redus de autoritati contractante si de produse tranzactionate, sistemul fiind extins continuu din anul 2002. In prezent, aproape 900 de institutii publice il utilizeaza pentru achizitionarea a mii de produse care pot face obiectul licitatiilor, iar peste 8000 de companii au solicitat inscrierea in sistem ca furnizori. Intr-un singur an, prin sistemul electronic de achizitii publice am economisit 35 de milioane de euro - deci banii institutiilor publice au fost mai bine gestionati si au acoperit o gama mai larga de necesitati, impiedicand totodata alunecarea acestora in diverse buzunare ale unor intermediari. Bugetul statului ar fi fost pagubit cu 140 de milioane de euro mai putin daca cineva ar fi pus in functiune un astfel de sistem, de pilda, in 1997.
Sistemul electronic de achizitii publice are astazi rezultate masurabile: se vor putea realiza suplimentar inca 25 de sali de sport din economiile realizate la bugetul estimat initial pentru construirea a 239 sali. Unul dintre cele mai utilizate antibiotice, bazat pe CEFTAZIDIM~, importat sub denumirea de Fortum, era achizitionat anul trecut de unitatile sanitare la pretul de 440.000 de lei pe un flacon; in sistemul electronic de achizitii publice pretul platibil pentru un astfel de flacon este de numai 110.000 de lei.
Sistemul electronic de achizitii publice este insa numai un exemplu, de la care se poate construi in continuare. De aceea, Guvernul a propus transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice. S-au promovat, in ultimii ani, solutiile bazate pe mijloace electronice pentru ca dau, intr-un timp scurt, rezultate remarcabile, certe si masurabile, iar Romania este astazi o tara prea saraca pentru a-si permite sa astepte rezultate.
Ca o ultima precizare, acordarea de facilitati suplimentare pentru un sector economic este desfiintata in momentul aderarii la Uniunea Europeana, existand interdictii exprese privind ajutorul de stat si derogarile de la cadrul general de reglementare a fiscalitatii. Chiar si asa, pornind de la caracterul de prioritate nationala acordat industriei de comunicatii si tehnologia informatiei, in anul 2002 s-a luat masura scutirii de impozitul pe venit pentru cei implicati in activitatea de creare de programe de calculator. Rezultatele inregistrate au aratat ca s-a mizat corect: a crescut numarul celor angajati in aceasta activitate si s-a diminuat semnificativ fenomenul de "exod de creiere", care atinsese cote alarmante in anul 2000.
PROIECTE
|n loc de concluzii, ni se pare util sa mergem mai departe cu concretizarile pentru ca ele sunt surse de informatii posibil de utilizat de colegii nostri ingineri in actiunile lor practice.
Astfel, in 2001 au fost lansate si s-au finalizat 20 de proiecte-pilot, iar in 2002, alte opt. Prezentam o parte dintre ele:
* Servicii de informare electronica pentru cetateni Infochiosc;
* Sistem electronic de sondare a opiniei publice;
* Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor;
* Extinderea sistemului informatic pentru urmarirea bilantului si a obligatiilor fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de preluare pe web a documentelor;
* Sistem electronic de licitatii pentru achizitii publice - e-Procurement;
* Centre Multimedia;
* Managementul cashflow-ului;
* Identificarea unica a functionarilor publici prin semnatura electronica si smart-carduri;
* Plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice e-Tax-payment;
* Managementul documentelor in cadrul MCTI;
* Sistem integrat ca instrument de management pentru conducerea MCTI;
* Reteaua interna de comunicatii pentru MCTI;
* Sistem informatic de audit al securitatii sistemelor si al retelelor de comunicatii;
* Sistem informational integrat privind comunicatiile nationale;
* Sistem informational pentru activitati de supraveghere a furnizorilor de semnatura electronica;
* Sistem informational privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ si a dezvoltarii IT;
* Sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu;
* Sistem informatic e-Job pentru cautarea de locuri de munca;
* Implementarea intr-o prima faza a Proiectului-portal pentru acces la servicii de e-government, care permite accesul agentilor economici si al cetatenilor la serviciile furnizate de administratia publica, prin intermediul unui singur punct de acces;
* Portalul pentru formulare administrative on-line, care face disponibile 150 de formulare, permitand accesarea acestor informatii si in afara programului de lucru al personalului din administratia publica;
* Portalul cu informatii privind serviciile de sanatate, care va contribui la consolidarea unui sistem sanitar modern, disponibil pentru toti cetatenii tarii;
* Portalul pentru cereri on-line pentru reinnoirea permisului de conducere auto, menit sa faciliteze relatia dintre autoritati si cetateni;
* Extinderea sistemului privind indicatorii eEurope+, care permite colectarea, stocarea, utilizarea si prezentarea datelor necesare monitorizarii evolutiei domeniului IT si calculul unor indicatori de evolutie ai mediului.
Nu putem, totusi, incheia fara sa mentionam contributia decisiva a inginerilor specialisti in materie la realizarea acestor proiecte si a altora nu mai putin importante.
Vom continua, in numerele noastre viitoare, sa ne ocupam de programele si rezultatele inregistrate in alte domenii din vasta sfera a infrastructurilor.