Oameni de stiinta mari personalitati Hermann Oberth 1894 - 1980 Cel mai important pionier al zborurilor extraterestre si al navigatiei spatiale

La 25 iunie 1894 s-a nascut la Sibiu fiul cel mare al lui Iulius Oberth, medic chirurg celebru, cunoscut dincolo de granitele Transilvaniei, si al Valeriei (nascuta Krasser), casnica. Familia mai avea un fiu, Adolf, care s-a nascut in 1892. Unii considera providential faptul ca Sibiul a gazduit inainte cu patru secole pe Conrad Hass, cel care in 1529 a inventat racheta cu mai multe trepte.
Numele lui Oberth este inscris in dictionarele enciclopedice ca inventator german nascut in Romania. Dupa cum vom vedea, H. Oberth s-a nascut, a invatat si a profesat in Romania, el insusi afirma ca este roman de origine germana.
Doctorul chirurg Iulius Oberth s-a mutat cu familia la Sighisoara in 1896, cand Hermann avea doi ani. La sase ani a fost dat la scoala primara, unde nu prea avea ce sa mai invete, pentru ca el stia sa scrie, sa citeasca si invatatorii au constatat ca are o imaginatie deosebita si un har al povestirii. Anii de invatamant gimnazial i-a petrecut la Scoala din Deal (Sighisoara). Avea 13 ani cand, citind cartile lui Jules Verne "De la Pamant la Luna" si "Calatorie in jurul lumii", a proiectat o racheta care sa transporte oameni pe Luna. Pentru acest proiect a calculat, pe baza cunostintelor capatate pana atunci la matematica si fizica, viteza, timpul de parcurgere a distantei Pamant-Luna, presiunea exercitata asupra echipajului, valoarea gravitatiei (g), dovedite ulterior apropiate de realitate. Povestind preocuparile lui celor 18 colegi de clasa, ei l-au poreclit Oberth Luna.
Dupa bacalaureat, in anul 1912, spre uimirea profesorilor, care ii cunosteau talentul de matematician si fizician, Hermann a plecat la München unde s-a inscris la Facultatea de Medicina, insa el frecventa si cursurile de aerodinamica ale prof. R. Emdens (1862 - 1940) si cele tinute de Wilhelm Conrad Röentgen (1845 - 1923), descoperitorul razelor X.
In 1915 a fost mobilizat la Regimentul 31 infanterie si trimis pe front, unde a fost ranit. Dupa insanatosire a fost repartizat la Sighisoara ca sergent sanitar. In anul 1917 a proiectat primul model de racheta cosmica din lume, care avea sa foloseasca combustibili lichizi (alcool si oxigen). Aceasta avea o inaltime de 15 m si diametrul de 5 m. Inventatorul a calculat ca prin frecare, temperatura peretilor exteriori va ajunge la 30000C si pentru racire a inventat un sistem de pereti dubli. Dupa ce a fost demobilizat, a renuntat la medicina, s-a casatorit cu domnisoara Matilda (Tily) Hummel, cu care a avut o casnicie fericita. Pentru a continua studiile, avand ca scop sa faca o cariera didactica, s-a inscris la Universitatea din Cluj, unde a urmat cursurile de matematica si fizica, obtinand licenta la 18 mai 1923.
Dupa obtinerea titlului de profesor, a fost angajat la gimnaziul din Medias, unde a predat fizica, matematica si chimia intre anii 1924 - 1938.
In anul 1923 a publicat lucrarea in limba romana "Racheta spre spatiile interplanetare", aparuta in acelasi an si la München sub titlul "Die Rakete zu den Planenräumen", in care si-a expus ideile pentru construirea unui vehicul pentru un zbor cosmic real. In aceasta carte a introdus toate conceptiile sale tehnico-stiintifice pentru zborul in cosmos, utilizate si in prezent: bazele matematice ale zborurilor cosmice; utilizarea combustibililor lichizi; principiul rachetelor multietajate; traiectoria rachetei in urcare de la vest la est (astfel, beneficiind de rotatia Pamantului, castiga un plus de viteza de 461m/s); studii aerodinamice si astromatematice privind comportamentul aparatelor in zborul din atmosfera si cosmos; antrenarea astronautilor in instalatii centrifuge, notiuni de medicina aerospatiala; dispozitive de protectie impotriva razelor cosmice; domenii de utilizare a satelitilor in cartografie, meteorologie s.a.; conditiile de eficienta economica a construirii rachetelor. Cartea a aparut intr-un moment in care omenirea era sceptica in privinta zborurilor cosmice. Era pentru prima data in lume cand se prezenta o astfel de lucrare atat de complexa. Cartea a produs efervescenta in lumea cercetatorilor si a publicului larg. Astfel, prof. Hermann Oberth, atunci in varsta de 29 de ani, s-a facut cunoscut in intreaga lume si era zilnic invadat de sute de scrisori. Si-a continuat cercetarile fundamentale si aplicative, inregistrand noi inventii, printre care "Procedeu si dispozitiv de combustie rapida", inregistrata la Oficiul de Inventii al Romaniei (Certificat de autor nr.26/1931). In acelasi an a luat startul prima racheta cu combustibil lichid construita dupa conceptiile lui.
In anul 1932 a expus la Societatea Politehnica din Bucuresti o conferinta despre rachete si zboruri spatiale, despre care prof. Elie Carafoli a scris: "Ne-a fost dat sa ascultam un om vorbind atat de convingator, de captivant si fascinant despre posibilitatea zborului cosmic spre alte planete, incat spre sfarsitul prelegerii, putini se mai indoiau de realismul ideilor lui stiintifice".
In anul 1938 a fost invitat ca profesor la Politehnica din Viena, unde a desfasurat o vasta activitate didactica si de cercetare panain 1933. A fost mobilizat in 1941 si repartizat sa lucreze la Centrul german de la Peenemunde, unde in colaborare cu fostul lui student Wernher von Braun (nascut in 1912), a realizat racheta cu raza mare de actiune, prima din lume.
Demobilizat in 1944, s-a retras la Feucht, langa Nurenberg, continuandu-si cercetarile. In 1947 a proiectat o racheta cu trei trepte si cosmonave propulsate cu energie electrica. Intre anii 1950 - 1955 a lucrat ca expert pentru probleme spatiale in Italia si in SUA.
In 1962 s-a stabilit definitiv la Feucht, in Austria, unde a infiintat Societatea Hermann Oberth, care are ca obiectiv folosirea rachetelor in scopuri pasnice.
La 16 iulie 1969, cand a fost lansata racheta Saturn 5, purtatoarea cabinei Apollo 11, cu care au coborat primii pamanteni pe Luna, H. Oberth era in tribuna oficiala de la Cape Kennedy, fiind invitat de fostul sau student si colaborator Wernher von Braun, cu care a asistat la lansare. Trebuie amintit ca la aceasta realizare a contribuit si un alt inginer roman, George de Bothezat, ale carui elemente de calcul au fost folosite la primul zbor spre Luna. Atunci Wernher von Braun declara presei: "Momentul in care pentru prima data un om a pasit pe un corp ceresc a fost creat pe bazele premiselor lui Hermann Oberth, titanul navigatiei spatiale. Contributiile sale in domeniul aeronauticii li se cuvine un loc de cinste in istoria stiintei si tehnicii".
In 1972 a fost invitat de Academia Romana sa viziteze tara. Primul drum l-a facut la Sibiu, Medias si Sighisoara. Atunci Universitatea din Cluj i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa pentru "meritele sale exceptionale in studierea teoretica a zborului cosmic, in realizarea rachetelor si in activitatea didactica, ca profesor de matematica si fizica". La Academia Romana a tinut o prelegere despre viitorul zborului cosmic. Elie Carafoli a scris despre el: "Savantii si inginerii romani il cinstesc si il admira pe Hermann Oberth ca pe unul dintre cei mai inzestrati compatrioti ai nostri".
S-a stins din viata la 28 decembrie 1980 la Feucht.
A lasat o vasta bibliografie, zeci de carti si articole publicate in toata lumea. A fost ales membru de numeroase societati academice. La 31 ianuarie 1991 a fost ales de Academia Romana membru de onoare post-mortem; in biografia prezentata scrie "fizician, matematician si inventator german din Romania".