DEZBATERE LA ACADEMIA ROMANA – MINERITUL ROMANESC IN CONTEXT EUROPEAN
Data: 16-31 octombrie 2006
In ziua de 5 octombrie a.c., Confederatia Sindicala Nationala Meridian (CSNM), în colaborare cu Academia Româna, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Economiei si Comertului si cu implicarea unor importante institutii centrale si locale, au organizat o dezbatere privind situatia actuala si de viitor a mineritului românesc.
Evenimentul s-a desfasurat sub patronajul Excelentei Sale Jonathan Scheele, ambasador, seful Delegatiei Comisiei Europene din România. Au participat: dl Ion Popescu, presedintele CSN-Meridian, ca moderator; dl Ionel Haiduc, presedintele Academiei Române; cinci ministri din partea Guvernului României; sase prefecti si 11 primari din orasele în care principala sursa de venit a populatiei o reprezinta mineritul; 20 de presedinti de sindicate si reprezentanti ai învatamântului superior geologic-minier.
Este recunoscut faptul ca bogatiile subsolului (petrolul, carbunii, gazele naturale, minereurile feroase si neferoase) reprezinta factori economici importanti pentru dezvoltarea durabila a unei tari. În perioada în care economia româneasca era dirijata de un sistem centralizat, pentru a se acoperi nevoile industriei, mineritul s-a dezvoltat ignorându-se pretul ridicat al produselor lansate pe piata interna, fapt nepermis pentru economia de piata.
Dupa evenimentele din anul 1989, când s-a trecut la economia de piata, specialistii considera ca sistemul minier românesc era supradimensionat, multe dintre exploatari ineficiente economic, tehnologiile de extractie învechite, energofage, iar problemele de mediu ignorate.
In sistem lucrau peste 175 000 de muncitori, care prin trecerea la economia de piata bazata pe concurenta si în conditiile scaderii productiei industriale, nu îsi justificau locurile de munca. În acest context sindicatele au acceptat programele de restructurare propuse de guvernele care s-au perindat la administratia tarii, considerând ca în etapele ulterioare industria miniera ar putea deveni eficienta.
Pornind de la aceste informatii istorice, s-a organizat dezbaterea la nivel academic, sindicatele fiind îngrijorate de viitorul nesigur al muncitorilor si familiilor acestora, care poate deveni dramatic.
Din declaratia CSNM citam: Astazi, când ne pregatim ca tara sa adere la UE, suntem în faza în care desi sperantele noastre sunt ca activitatea miniera sa fie eficienta, ni se spune de catre reprezentantii puterii ca este în stare de faliment. În aceste conditii, s-au supus opiniei publice printr-o dezbatere la nivelul academic pe plan national si international, problemele mineritului românesc privind respectarea protectiei mediului, a economiei de piata si a strategiilor europene si globale în domeniu.
In prezent sectorul minier functioneaza cu o productie scazuta si personal redus fata de 1.01.1990. Minele, carierele si uzinele de preparare, a caror activitate se desfasoara în societati comerciale, societati nationale si companii nationale, care extrag carbuni energetici, minereuri metalifere, minereuri uranifere, sare, ape minerale, sunt în numar de 88 de unitati.
Persoanele disponibilizate prin reformarea sectorului minier au urmatoarea situatie: 7% nu au loc de munca; 30% lucreaza ocazional fara contract; 46% au locuri de munca cu contract pe perioade limitate; 12% au fost pensionati pe criteriul îndeplinirii conditiilor de vârsta si stagiu, anticipat sau pe motive de sanatate; numai 5% au reusit sa dezvolte o afacere proprie.
Dintre comunicarile prezentate la dezbatere remarcam: interventia dlui Jonathan Scheele, Situatia actuala a mineritului european; a dlui Ioan Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, Principalele obiective ale strategiei nationale privind sectorul minier în conditiile aderarii la UE; a dnei Anca Boagiu, ministrul integrarii europene, care a prezentat situatia mineritului românesc în actuala conjunctura; a dnei Sulfina Barbu, ministrul mediului si gospodaririi apelor, Exigentele Europei privind mediul înconjurator referitoare la sistemul minier; a dlui Gheorghe Buliga, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
In concluzie, se considera ca strategiile nationale pentru minerit pe termen mediu si lung nu pot fi elaborate în afara strategiilor europene si mondiale. Ca exemple de lipsa a unor strategii coerente este închiderea unor unitati miniere de exploatarea huilei si lignitului, care pe plan european se propune sa fie dezvoltate si utilizate pentru producerea de energie electrica, precum si închiderea unor exploatari de Cu, Ag, Au, ale caror preturi au crescut spectaculos la bursele metalelor.
CSNM recunoaste ca nu tot mineritul românesc a fost eficient; nu este de acord însa cu restructurarea arbitrara, fara o strategie competenta; militeaza pentru reconstructia mediului distrus si protectia sociala a muncitorilor si familiilor acestora.