Conferinta Internationala Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania - Editia a VI-a

„PRO PROSPERITAS“
industrie - energie - mediu
Timisoara 2011

A VI-a editie Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania s-a desfasurat la Timisoara, in zilele de 22 si 23 septembrie 2011, sub genericul „PRO PROSPERITAS“.
Conferinta a fost organizata de Academia de Stiinte Tehnice din Romania, Filiala Timisoara, in colaborare cu Universitatea Politehnica din Timisoara.
Conferinta a avut ca obiectiv implicarea cercetarii stiintifice in rezolvarea unor probleme vitale pentru dezvoltarea industriei, energiei si protectiei mediului. A fost gandita ca cercetatori din cadrul ASTR, din institutele de cercetare si din invatamantul superior sa prezinte solutii tehnice pentru revigorarea domeniilor industriei, a energiilor neconventionale si a masurilor de protectia mediului in dialog cu reprezentanti ai mediului stiintific si economic din tara si strainatate. Acest deziderat a fost partial realizat.
In programul conferintei au fost selectate de catre Comitetul Stiintific un numar de 74 de lucrari stiintifice.
La deschiderea lucrarilor conferintei s-au prezentat mesaje din partea organizatorilor, respectiv a ASTR si a rectorului Universitatii Politehnica din Timisoara.
In sesiunea plenara, s-au prezentat opt lucrari, care au abordat probleme energetice si industriale, precum si contributii romanesti la tezaurul lexiconului tehnic.
Au avut loc ample dezbateri privind dezvoltarea energiei eoliene, a sistemelor de siguranta si confort al autoturismelor, siderurgia romaneasca, dezvoltarea infrastructurii de transport rutier in Romania, decalajele economice si paradoxurile istoriei, provocarile actuale ale inginerilor de la Transelectrica Timisoara si evocarea academicianului Remus Radulet si lexicografia.
In cadrul sesiunii de postere, organizata pe panouri speciale iluminate, au fost prezentate si discutate 50 de lucrari stiintifice privind industria, energia si protectia mediului.
Dezbaterile lucrarilor poster au constituit o noutate si un indemn de a folosi acest mod de a discuta rezultatele cercetarilor stiintifice.
Remarcam in mod deosebit interesul fata de acest mod de prezentare a lucrarilor stiintifice de catre specialisti din electrotehnica, energetica, ingineria materialelor, constructii, urbanism si arhitectura.
Comitetul stiintific al conferintei a selectat 16 lucrari, intr-un cadru nou ca forma de prezentare si discutare a rezultatelor cercetarii. Aceste lucrari invitate la sesiunea dialog-seminar au permis un fructuos schimb de idei, au avut un nivel stiintific ridicat si au constituit un model de confruntare a ideilor si solutiilor, tinzand spre optimizarea procedeelor si a materialelor de cercetare-inovare.
Moderatorii celor sase sectii de lucrari dialog-seminar au reusit sa orienteze discutiile si sa armonizeze parerile cercetatorilor spre probleme vitale de dezvoltare economica si de ridicare a nivelului stiintific al cercetarii.
Conferinta a avut ca obiectiv si prezentarea unor realizari din economia tarii si a organizat o vizita de lucru pe traseul autostrazii Arad - Timisoara si By-pass Arad.
Participantii au fost informati de consultantul lucrarilor si de antreprenorii autostrazii Arad - Timisoara asupra proiectului si a stadiului de lucru privind infrastructura rutiera a acestor cai de comunicatie care fac legatura cu Ungaria prin Punctul de Trecere a Frontierei de la Nadlac.
Deosebit de interesante au fost discutiile tehnice la podul peste Mures, care are o deschidere de 150 m si sase benzi de circulatie.
La sediul CNADNR - DROP Arad s-au prezentat lucrarile: Aspecte privind executia autostrazii Arad - Timisoara, Podul peste Mures de pe traseul By-pass Arad.
Conferinta internationala Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania - 2011, sub genericul „PRO PROSPERITAS“, organizata la Timisoara, a reunit specialisti din tara si din strainatate, care, prin forma noua de organizare, prin grija organizatorilor de a crea un cadru deosebit de dezbateri tehnice si stiintifice, constituie un indemn ca cercetarea sa contribuie la prosperitate si sa dea noi sperante de pornire a motoarelor economiei.
Speram ca aceasta manifestare stiintifica nu va fi data uitarii si ca cercetarea-inovarea isi va aduce contributia la dezvoltarea economica si sociala a societatii romanesti.

Presedintele Comitetului de Organizare
Prof. dr. ing. Marin Trusculescu
Membru titular al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania

Cunoasterea si actiunea, in slujba Cetatii

La Conferinta de la Timisoara, prof. asoc. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita, vicepresedinte al ASTR, a adresat urmatorul salut participantilor:
„Permiteti-mi, inainte de toate sa va adresez cele mai cordiale urari de bun venit la prestigioasa manifestare stiintifica reprezentata de Conferinta Internationala Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania - Editia a VI-a. Ne simtim onorati de prezenta fiecaruia dintre dumneavoastra si suntem convinsi ca, prin contributiile pe care le-ati adus, le aduceti si le veti aduce la progresul stiintei romanesti, al stiintei universale, va inscrieti in pleiada personalitatilor care au dat stralucire acestui minunat oras, Timisoara, facand, astfel, mai bine cunoscuta si apreciata tara noastra in lume.
Putem afirma, la ora actuala, fara teama de a gresi, ca manifestarea desfasurata sub denumirea de Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania confirma aparitia si consolidarea unei traditii. Cele cinci editii precedente care au avut loc si-au castigat meritul de a fi oferit, fiecare in parte si toate laolalta, o imagine deosebit de concludenta a potentialului nostru stiintific, desigur, cu precadere in domeniul tehnic, dar si pe un plan mai larg. Si aceasta, pentru ca este vorba si de o implicare civica a unor valorosi cercetatori din invatamant, din institutele de specialitate, din economia reala in realizarea unor obiective deosebit de importante care conditioneaza evolutia Romaniei pe coordonatele proceselor de integrare europeana si de globalizare. Cu alte cuvinte, principala caracteristica a traditiei pe care o evoc consta in afirmarea oamenilor de stiinta, deopotriva, pe taramul cunoasterii si actiunii, in slujba Cetatii, in acceptiunea lasata mostenire de corifeii lumii antice si imbogatita cu fiecare epoca istorica.
Semnificatiile Conferintei noastre internationale sunt numeroase si pline de miez, de o incarcatura ideatica remarcabila. In scurtul meu cuvant nu pot mentiona decat cateva.
Prima vizeaza coorganizatorii. Faptul ca ne-am unit fortele noi, de la ASTR, si dumneavoastra, cei de la Universitatea Politehnica din Timisoara, pentru a organiza manifestarea de acum, da expresie, la un inalt nivel, nu numai unei colaborari institutionale, ci si legaturii organice dintre stiinta si invatamantul superior. Aici, la Timisoara, in domenii tehnice fundamentale, s-au creat si dezvoltat veritabile scoli stiintifice la care s-au format mii si mii de specialisti de o valoare deosebita. Este - si acesta - o traditie pe care o pretuim foarte mult.
A doua caracteristica, strans legata de prima, priveste insasi modalitatea de promovare a creatiei stiintifico-tehnice. Reuniuni de amploarea si importanta celei la care participam, inclusiv prin prezenta unor colegi de peste hotare, releva nu numai continuitatea unor demersuri stiintifice, ci si o impresionanta solidaritate a comunitatii profesionale din care facem parte. Fiecare reprezinta o valoare intrinseca, impreuna constituim o forta creatoare incomparabil mai mare decat suma individualitatilor. In acest sens, nu pot sa nu evoc activitatea creativa a Filialei ASTR din Timisoara si intregul Banat.
A treia caracteristica decurge din vasta tematica abordata, pusa sub semnul celor trei elemente: industrie - energie - mediu. Este dovada ancorarii in realitate, ceea ce inseamna dezvoltarea liniilor de forta ale stiintelor tehnice, in directa conexiune cu cerintele economiei, sunt raspunsurile concrete la provocarile epocii in care traim, prin solutiile pe care numai stiinta autentica le poate da pentru ceea ce am inscris pe frontispiciul reuniunii noastre: «PRO PROSPERITAS».
Sub aceste auspicii, Conferinta noastra internationala constituie, neindoios, o importanta deschidere spre viitor. De aceea sunt convins ca va reconfirma ceea ce spunea, atat de inspirat, Liviu Rebreanu: «Viitorul ni-l putem modela. Viata este un lut caruia vointa ii da forme». Este ideea care isi are originea in ceea ce afirma Seneca: «Daca nu stii spre ce port navighezi, niciun vant nu iti va fi favorabil». Stiinta ne ajuta in calatoria spre portul cunoasterii, spre ceea ce numim, cu indreptatire, «societatea cunoasterii», iar vointa - ca act de constiinta - este chiar «vantul favorabil» ce ne permite sa avansam spre tintele propuse.
Sa ne uram, deci, succes in demersurile noastre stiintifice. Impreuna vom face, din nou, dovada capacitatii creative a fiecaruia si a tuturor celor prezenti. Este convingerea mea si, cu siguranta, a dumneavoastra, stimati colegi.“

Cronica neconventionala a Conferintei Internationale Zilele ASTR

Mai intai as vrea sa aduc Conferintei salutul inginerilor aerospatiali. Am participat la Conferinta cu o comunicare legata de aviatia hipersonica, prevazuta pentru anii 2050 (sistemul de propulsie fiind statoreactorul cu combustie supersonica). Pot spune ca pe langa posterul meu s-a trecut cu aceeasi viteza hipersonica (circa 6 - 7 mii de km/ora)! Povestea vorbei:
„Din New York la Singapore,
Faci cinci ore;
Din Berceni si pana-n Tei,
Numai trei!“
Notez, pe scurt, si alte impresii de la Conferinta.
• Profesorul Frede Blaabjerg, de la Aalborg University, arata ca Danemarca va avea independenta energetica tot in 2050 (odata cu introducerea aviatiei hipersonice), pe seama energiei eoloiene. Vasazica unii incetinesc vanturile, altii le accelereaza! M-am lamurit de ce se utilizeaza termenul de „politica energetica“:
„Vad clar acum: eolienii,
La fel ca politicienii,
De cand e lumea si pamantul,
Sunt foarte-atenti cum sufla vantul!“
• Dna ing. Daniela Draghia ne-a prezentat perspectivele de dezvoltare a infrastructurii de transporturi in Romania. Am remarcat impartirea autostrazilor pe tronsoane de interese. Desigur, cand pleci de undeva, trebuie sa ajungi altundeva, eventual unde doreste si calatorul. La intrebarile puse, s-a mai dat vina si pe UE. Vorba lui Eminescu:
„Era pe cand nu s-a zarit,
Azi o vedem «SI-N UE».“
Ati citit bine: „SI-N UE“! Este drept ca banii dati de UE revin in cea mai mare parte firmelor de constructii straine (franceze, italiene), care au castigat licitatiile:
„Nu spun ca nu-au fost licitari
(Sau poate chiar «ilicitari»)!
Iau altii banii cu gramada,
Iar noua ne ramane... strada!”
Altii au licitat, noi doar am so-licitat!
Cu gandul la locurile de munca si la specialistii formati pentru aceasta infrastructura, ar mai fi un comentariu:
„In autostrazi format,
Hai s-o spunem fara fumuri!
Capeti un certificat
Numai bun s-ajungi pe drumuri!“
• Legat de „extazul si agonia“ siderurgiei romanesti (prof. dr. ing. Marin Trusculescu), imi amintesc de anii cand Facultatea de Metalurgie din Politehnica din Bucuresti avea cate 900 de locuri la admitere. De atunci s-a mers mult in jos, probabil si din cauza „defectelor de turnare“. In orice caz, de la marele profesor Alexandru Rau, a carui statuie se afla astazi in fata Facultatii de Stiinta Materialelor din UPB, vedem ca metalurgia noastra a invatat „SA PUNA RAU-N FATA“! Ca aviator, tin sa-mi exprim simpatia fata de colegii mei din acest domeniu:
„Progresu-n orice ramura, se stie,
Depinde drastic de metalurgie.
Ce este avionul bunaoara?
Atat: o neferoasa care zboara!“
• Permiteti-mi acum sa-i comentez impreuna pe liderul Academiei noastre, dl. Mihai Mihaita, si pe secretarul general, dl. Florin Tanasescu. Mi s-a parut firesc ca primul sa vorbeasca despre paradoxuri, iar cel de-al doilea sa vorbeasca, in fond, despre definitii, desigur sub acoperamantul ilustrului savant electrotehnician, acad. Remus Radulet. Mie, personal, mi se pare mai intelept sa vorbesti despre paradoxuri, si mai riscant sa dai definitii, desi in Logica exista chiar o teorie a definitiei. Aceasta deoarece stiinta moderna recunoaste din ce in ce mai mult caracterul antinomic al lumii si principiul tertului inclus (nu exclus!). Astfel, s-a dovedit caracterul dublu, de corpuscul si unda, al tuturor corpurilor. Paradoxal este si faptul ca incertitudinile din microcosmos nu se aduna, ci se compenseaza cumva in comuniune, astfel ca probabilismul microscopic sta la baza determinismului macroscopic! Pentru teologi, explicatia e clara: la baza tuturor sta Creatorul, cu bunavointa Lui (teologii spun: „cu mila Lui“). Teologii accepta de la bun inceput paradoxul, folosind cuvantul „taina“.
Dati-mi voie acum, dragi colegi, dupa acest scurt zbor in inalt, sa revin pe pamant si sa va dau un exemplu de paradox din Transporturi (de la CFR), unde a lucrat multi ani si presedintele Mihai Mihaita:
„La CFR cu reclamatul,
Se-atinge des paradoxalul:
Intarzie acceleratul,
Iar lumea-njura... personalul!“
Relativ la definitiile din domeniul Electrotehnicii, imi amitesc niste cuvinte adresate unui profesor din acest domeniu:
„Ce-i mai nou prin carti iti spune
Cate-un tanar asistent.
Tu il tii sub tensiune,
El te tine la... curent!“
Sunt convins ca „tensiunea“ si „curentul“ de aici nu sunt definite in Lexiconul Tehnic Roman!
Un paradox este si faptul ca absolutul se realizeaza mai adesea individual, iar relativul in colectiv. Astfel:
„Privita-n forma colectiva,
Prostia este relativa,
Dar individual vazuta,
Prostia este absoluta!“
Totusi, nu ar fi bine daca ar exista numai destepti, asa cum remarca un prieten al meu, epigramist, Nicolae Petrescu:
„De-am starpi pe prosti cumva,
Cum se pare ca e logic,
Oare nu s-ar perturba
Echilibrul ecologic? “
Presedintele Mihai Mihaita a prezentat ca paradox si faptul ca s-a redus drastic sustinerea de catre Stat a academiilor profesionale, in particular a ASTR. E intr-adevar vorba de un paradox? Pentru a elucida acest lucru, sa ne inspiram tot din modul de alcatuire a unei definitii prezentat de secretarul general Florin Tanasescu. Este posibil ca, din punct de vedere al politicii in domeniul stiintelor tehnice, cuvantul „paradox“ sa fie interpretat dupa componentele „para“ si „doxa“ (dogma, conceptie batuta in cuie):
„E paradox, chiar paradoxa,
Din «para» provenind si «doxa»,
Caci doxa unora e-asa:
Academii?! Nici o para!“
Sa incheiem, totusi, intr-o nota optimista. Citez din memorie:
„Sfantul spune: - Aveti rabdare!
O s-aveti si de mancare,
Si-o conducere-nteleapta!
(Am citat din Sfantu-Asteapta!)“

A consemnat,
Prof. dr. ing. C. Berbente

*
* *
Am consacrat un spatiu amplu evenimentului care a avut loc la Timisoara deoarece, in conditiile actuale, se impune a se consemna si - in acelasi timp - stimula puternic orice actiune care are drept scop valorificarea creatiei stiintifico-tehnice. Se impune, in legatura cu elementele concrete prezentate la manifestarea despre care relatam, sa atragem atentia si asupra marilor dificultati pe care cercetatorii, cadrele didactice, practicienii din sferele de activitate bazate pe stiintele tehnice le intampina in demersurile lor creative. Nu este vorba numai despre diminuarea considerabila a ponderii, in produsul intern brut, a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare-inovare, ci si despre climatul general in care se desfasoara activitati esentiale pentru progresul economic si social al tarii.
Nu putem, in context, sa nu evocam faptul ca, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romania si-a asumat si obligatia de a contribui activ la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, in centrul careia este pusa „cresterea economica inteligenta“, respectiv creatia stiintifico-tehnica. Aici nu mai este loc pentru o abordare cu caracter facultativ, mai ales din pricina faptului ca greutatile cu care se confrunta marea majoritate a populatiei tarii sunt determinate tocmai de dimensiunile nesatisfacatoare ale procesului de aplicare a rezultatelor cercetarii stiintifice, rezultate obtinute in pofida deficitului cronic de sprijin la care ne-am mai referit.
Luarea in considerare a tuturor acestor circumstante este de natura a sublinia mai apasat importanta unor actiuni de genul celor desfasurate sub genericul Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania. Avem in vedere, inainte de toate, perseverenta acestui prestigios for academic de a aduce in prim-plan, prin cele mai diverse modalitati, imperativele vremurilor in care traim si personalitatile care se remarca tocmai prin contributii de marca la realizarea unor obiective majore de natura a impulsiona progresul material si spiritual al natiunii romane.
Manifestarile care se organizeaza confirma, prin valoarea personalitatilor pe care Academia de Stiinte Tehnice din Romania le cuprinde, demersul benefic pentru unirea fortelor ingineresti cu scopul de a stimula rezolvarea unor probleme tehnice complexe ale unei societati in continua schimbare, dominate de progresele deosebite ce se semnaleaza in domeniul stiintei si tehnicii. Abordarea unor cercetari pentru care exista traditie si resurse, stimularea eforturilor tinerilor cercetatori si promovarea rezultatelor activitatii lor, colaborarea cu Academia Romana si alte academii de stiinte, institutii stiintifice de invatamant si cultura, cu asociatii profesionale din tara si strainatate, constituie principale obiective ce stau in fata ASTR. O atesta numeroase date si fapte privind constientizarea faptului ca se impune depasirea „maselor critice“ ce conditioneaza obtinerea unor rezultate de valoare, asa cum rezulta limpede din activitatea asociatiilor stiintifice europene. Este convingerea profunda a membrilor ASTR ca Romania - care a contribuit in multe domenii la imbogatirea tezaurului stiintific al lumii - poate reprezenta, si in viitor, un pol stiintific care nu poate fi neglijat, in conditiile constituirii cadrului stimulativ care sa permita valorii sa se afirme, creand conditiile ca tinerii sa-si poata grefa inteligenta si sperantele pe experienta si traditia stiintifica existenta in multe domenii.