CE a aprobat noua politica privind infrastructura de transport a UE pentru perioada 2014 - 2020

Comisia Europeana a prezentat, la mijlocul lunii octombrie a.c., cea mai importanta revizuire a politicii UE in domeniul infrastructurii de transport pentru perioada 2014 - 2020. Potrivit documentului, doua dintre cele 9 coridoare principale - care vor constitui „coloana vertebrala“ a transporturilor in cadrul pietei unice europene - urmeaza sa traverseze Romania, unde pot primi finantare mai multe proiecte. Noua politica a UE in domeniul infrastructurii isi propune crearea unei retele transeuropene unificate de transport (TEN-T). Potrivit documentelor CE, se va institui o retea europeana de transport solida in toate cele 28 de state membre, pentru a promova cresterea economica si competitivitatea. Aceasta retea va face legatura intre est si vest si va inlocui mozaicul de transporturi actual cu o retea autentic europeana. Noua retea TEN-T centrala va fi sustinuta de o retea globala de rute la nivel regional si national, destinate sa alimenteze reteaua centrala. Scopul este ca treptat, pana in 2050, cea mai mare parte a cetatenilor si a intreprinderilor din Europa sa se afle la cel mult 30 de minute distanta, ca timp de deplasare, de aceasta retea globala.
Pentru atingerea acestui obiectiv, CE a decis triplarea finantarii pentru infrastructura de transport, alocand 26 de miliarde de euro in exercitiul bugetar 2014- 2020. Cum am mai precizat, noua politica instituie o retea centrala de transport bazata pe 9 coridoare principale: 2 coridoare nord-sud, 3 coridoare est-vest si 4 coridoare diagonale.
In opinia Executivului de la Bruxelles, cele 9 coridoare reprezinta un progres major in domeniul planificarii infrastructurii de transport, intrucat experienta din trecut a aratat ca este „foarte greu sa se implementeze proiecte de transport transfrontaliere si de alt gen in diferite state membre intr-un mod coordonat“. Totodata, CE apreciaza ca este „necesar ca proiectele sa fie sincronizate la nivel transfrontalier pentru a spori beneficiile obtinute din toate investitiile“.
Romania este inclusa in coridoarele de transport Orient/Est-mediteraneean si Rin - Dunare, releva documente publicate de Comisia Europeana. Astfel, coridorul Orient/Est-mediteraneean urmeaza sa conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana, optimizand utilizarea porturilor tarilor UE si a autostrazilor maritime aferente. Proiectul va imbunatati legaturile de transport intre nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonica si Europa de Sud-Est. Coridorul continua pe mare din Grecia pana in Cipru.
Coridorul Rin - Dunare, a carui axa principala este formata de caile navigabile interioare Main (Germania) si Dunare, va lega regiunile centrale din jurul oraselor Strasbourg si Frankfurt, trecand prin sudul
Germaniei spre Viena, Bratislava, Budapesta si Marea Neagra, de o ramura importanta ce porneste de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice si frontiera cu Ucraina.
Romania poate obtine in programul Orient/Est-mediteraneean o finantare europeana pentru calea ferata Arad - Timisoara - Calafat. In timp ce in Ungaria lucrarile sunt aproape finalizate, in tara noastra procesul se afla inca in desfasurare, releva Comisia Europeana. De asemenea, CE ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere intre Vidin si Craiova.
In cadrul coridorului Rin - Dunare, Romania poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructura feroviara si canale navigabile. Printre acestea se numara realizarea de studii pentru o retea de cale ferata de mare viteza intre Budapesta si Arad, modernizarea unor anumite sectiuni de cale ferata si studii pentru trenuri de mare viteza pe ruta Arad - Brasov - Bucuresti - Constanta, precum si studii si lucrari la calea ferata Craiova - Bucuresti. Tara noastra are incluse in coridorul Rin - Dunare si mai multe proiecte pentru porturi si transportul fluvial. Astfel, autoritatile pot atrage fonduri europene pentru studii si lucrari de dezvoltare a platformelor multimodale si conexiuni cu regiunea in cazul porturilor Giurgiu si Galati, pentru studii si lucrari vizand transportul pe Dunare (Kehlheim (Germania) - Constanta/Midia/Sulina), precum si pentru studii si lucrari la canalul Dunare - Bucuresti. Portul Constanta poate accesa, de asemenea, fonduri europene pentru conexiuni de transport si servicii incluzand spargatoare de gheata.
Romania poate beneficia de fonduri si pentru mai multe noduri cheie de transport incluse in reteaua centrala europeana. Astfel, autoritatile pot finanta partial cu bani europeni studii si lucrari pentru nodurile de transport Timisorara - granita cu Serbia, Iasi - granita cu Republica Moldova, Suceava - granita cu Ucraina, Targu Neamt - Ungheni, Alba Iulia - Turda - Dej - Suceava - Pascani - Iasi, Bucuresti - Buzau si Ploiesti - Suceava.
Finantarea va fi acordata prin mecanismul „Conectarea Europei“. Din cele 26 de miliarde de euro, intre 80% si 85% vor fi utilizate pentru a sprijini proiecte prioritare de-a lungul celor 9 coridoare de implementare ale retelei centrale. De asemenea, vor fi finantate proiecte orizontale - in special in domeniul IT - cum ar fi SESAR (dimensiunea tehnologica a sistemului de management al traficului in cerul unic european) sau ERTMS (sistemul european de management al traficului feroviar), care trebuie folosite de-a lungul principalelor coridoare de transport. Autostrazile maritime vor fi si ele incluse in aceasta prioritate. Fondurile de 26 de miliarde de euro vor servi in practica drept „capital initial“ pentru stimularea investitiilor suplimentare din partea statelor membre in vederea finalizarii conexiunilor si legaturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se arata intr-un comunicat al CE. Costul implementarii primei faze de finantare a retelei centrale pentru perioada 2014 -2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reteaua centrala urmeaza sa fie finalizata pana in 2030.
Celelalte 7 coridoare de transport (in care tara noastra nu este implicata) sunt coridorul Scandinavo-mediteraneean, Marea Nordului - Marea Baltica, Marea Nordului - Marea Mediterana, Marea Batica - Marea Adriatica, Rin - Alpi, coridorul Atlantic si coridorul Mediteraneean.
Noua retea centrala de transport va conecta 94 de porturi europene principale cu legaturi feroviare si rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legaturi feroviare cu orase mari, 15 000 km de linii de cale ferata modernizate pentru circulatia de mare viteza, precum si 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.
Potrivit unui comunicat al CE, statelor membre UE le revine sarcina de a prezenta Comisiei, inca de la inceputul anului 2014, propuneri detaliate pe baza carora urmeaza sa fie alocata finantarea. Nivelul exact al finantarii UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor nationale. In general, pentru orice perioada bugetara de 7 ani, contributia UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi, in mod normal, de aproximativ 20% din costurile de investitii.