Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 - 2020

In prezent, comunitatea profesionala a inginerilor, toti cei interesati de prezentul si viitorul economiei romanesti dispun de un document oficial a carui importanta nu mai trebuie subliniata: Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014 - 2020. Acest document izvoraste din dezideratul de a construi pe baze strategice un viitor mai bun pentru economia romaneasca si pentru romani, in general. Prin viziunea, prioritatile si obiectivele propuse, ofera o solutie, pe termen scurt si mediu, care sa permita depasirea obstacolului de a valorifica un potential competitiv recunoscut pe piata, dar incomplet fructificat. Succesul Strategiei va putea fi validat daca Romania se va pozitiona competitiv foarte aproape de sau chiar in grupul tarilor avansate la orizontul anului 2020. In consecinta, autorii Strategiei considera ca urmatorii sapte ani vor fi critici pentru dezvoltarea economica a Romaniei, iar preconizatele prioritati strategice sunt menite sa creeze conditiile propice ca tara noastra sa poata concura eficace cu restul statelor din Europa.

Imaginea prezentului, punct de plecare pentru viitorul previzibil
In Strategie se acorda o mare importanta contextului extern competitiv, cu accent pe cadrul macroeconomic. Astfel, se arata ca tara noastra a inregistrat o crestere economica de 3,5% in anul 2013, fata de 0,7% in 2012, in principal ca efect al ratei de dependenta ridicata fata de evolutia productiei agricole (care a avut de suferit din cauza conditiilor climaterice nefavorabile din 2012). Prognozele indica o dinamica moderata a PIB, peste media UE, pe fondul mentinerii incertitudinilor legate de evolutiile economice externe.

Tabel 1. Economia Romaniei in UE si in lume

Indicator 2008 2013
Ponderea PIB-ului Romaniei in PIB-ul mondial 0,33 0,25
Ponderea PIB-ului Romaniei in PIB-ul UE 1,1 1,1
Ponderea exporturilor romanesti in exporturile mondiale 0,31 0,35
Ponderea populatiei Romaniei in populatia UE 4,2 3,9
Ponderea agriculturii romanesti in exporturile UE 0,8 1,0
Ponderea agriculturii romanesti in agricultura europeana 4,8 4,1
Ponderea industriei romanesti in industria europeana 1,5 1,9

Sursa: UNCTAD, Eurostat

Strategia pune accentul pe elementele de convergenta (atingerea nivelurilor medii la scara UE), astfel incat scenariul macroeconomic pe care se bazeaza programul de convergenta este considerat plauzibil si in acord cu previziunile Comisiei Europene. Romania nu va fi supusa unor presiuni bugetare pe termen scurt si mediu, cu conditia respectarii angajamentelor asumate si a gestionarii atente a riscurilor de politica fiscala si sustenabilitate. Aceasta inseamna ca mai pot fi identificate surse de eficientizare a guvernantei economice, cum ar fi reducerea arieratelor inca persistente in intreprinderile de stat, sau implementarea unor masuri suplimentare privind imbunatatirea nivelului de respectare a obligatiilor fiscale si de evaziune fiscala, estimata la 10,3% din PIB la nivelul anului 2010, limitarea cresterii costurilor cu imbatranirea populatiei si sustinerea reformei pensiilor prin promovarea sanselor de angajare a lucratorilor varstnici.
Principalele puncte de interes pentru agenda competitivitatii raman cele legate de realizarea proiectelor de investitii publice (o crestere a cheltuielilor de investitii de la 6,0% la 6,5% din PIB in perioada 2010 - 2012, la 6,5% - 7,6% din PIB pentru intervalul 2014 - 2016), efort investitional promovat in contextul masurilor de stabilizare macroeconomica, considerandu-se ca prioritare sunt cinci domenii strategice pentru investitii si ocuparea fortei de munca: energie, resurse minerale, agricultura, industrie si infrastructura. Se mizeaza si pe accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a se ajunge la o rata de absorbtie in intervalul 50% - 80% pana la 31 decembrie 2015.

10 sectoare economice cu potential de specializare inteligenta
Un punct-cheie, de fapt esenta viziunii strategice pe care o propune documentul pe care-l prezentam, il constituie identificarea a 10 sectoare economice cu potential de specializare inteligenta. Este un remarcabil exercitiu stiintific care permite asigurarea convergentei politicilor si initiativelor publice si private in directia dezvoltarii respectivelor domenii in baza a trei motive principale:
- Dinamica structurala a economiei, care a adus sectoare noi pe pozitii competitive;
- Dependenta economiei in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si valoarea adaugata de sectoare traditionale cu avantaje competitive;
- Rolul in crestere al inovarii si dezvoltarii tehnologice in integrarea pe lanturile de valoare globale.
In acest mod, se face o legatura organica intre domeniile de specializare inteligenta definite de Strategia de cercetare-dezvoltare si inovare (CDI) din perioada 2014 - 2020, respectiv:
? Bioeconomia;
? Tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, conceputa si ca spatiu de securitate;
? Energie, mediu si schimbari climatice;
? Eco-nanotehnologii si materiale avansate;
? Sanatate.
In interconexiune cu Strategia CDI 2014 - 2020, sunt concepute directiile de politica industriala.
In acest mod, s-au identificat trei mari directii, cu elementele lor componente:
? Rol economic important si cu influenta asupra ocuparii fortei de munca: turism si ecoturism (in aceasta privinta sunt vizate din Strategia CDI bioeconomia, energia, mediul si schimbarile climatice, sanatatea); textile si pielarie (eco-nanotehnologii si materiale avansate); lemn si mobila (eco-nanotehnologii si materiale avansate) si industrii creative (tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, eco-nanotehnologii si materiale avansate, sanatate);
? Dinamica sectoarelor competitive: industria auto si componente auto (tehnologia informatiilor si a comunicatiilor si eco-nanotehnologii si materiale avansate); tehnologia informatiilor si comunicatii (domeniul simetric cu cel din CDI); procesarea alimentelor si a bauturilor (bioeconomia, eco-nanotehnologii si materiale avansate, sanatate);
? Inovare, dezvoltare tehnologica si valoare adaugata: sanatate si produse farmaceutice (eco-nanotehnologii si materiale avansate, sanatate); energie si management de mediu (tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, energia, mediul si schimbarile climatice); bioeconomie, respectiv agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, precum si biofarmaceutica si biotehnologii (bioeconomia, energia, mediul si schimbarile climatice, eco-nanotehnologii si materiale avansate, sanatate).
Data fiind importanta acestui capitol al Strategiei, consideram util sa repetam cele zece sectoare prioritare pentru dezvoltarea competitiva a economiei romanesti (argumentele au rezultat din corelarea Strategiei CDI cu directiile de politica industriala):
1) Turism si ecoturism;
2) Textile si pielarie;
3) Lemn si mobila;
4) Industrii creative;
5) Industria auto si componente auto;
6) Tehnologia informatiilor si comunicatiilor;
7) Procesarea alimentelor si a bauturilor;
8) Sanatate si produse farmaceutice;
9) Energie si management de mediu;
10) Bioeconomie - agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, precum si biofarmaceutica si biotehnologii.
Documentul face, de asemenea, o precizare importanta: definirea celor zece sectoare nu inseamna ca alte ramuri de activitate vor fi defavorizate sau ca actiuni de dezvoltare a lor nu vor fi intreprinse de autoritati, ci doar ca, asa cum la baza oricarei strategii sta alegerea constienta, transparenta, dintr-o serie de optiuni, lista prezentata este rezultanta unei alegeri strategice. Concentrarea eforturilor pe aceste optiuni - considerate a oferi cele mai bune rezultate - constituie ratiunea definirii celor zece sectoare.

Factorii „timp“ si „spatiu“
Strategia consacra spatii ample dimensiunii teritoriale a competitivitatii, cu accent pe regiunile de dezvoltare in vederea diminuarii disparitatilor economico-sociale, concretizand, in cazul acestora, posibilitatile oferite de cele zece sectoare cu potential de specializare inteligenta. Acest aspect este aprofundat prin specializarea judetelor pe sectoare economice.
Un alt element important il constituie identificarea punctelor de forta si a punctelor vulnerabile, pornindu-se de la conditii favorabile si conditii nefavorabile. Pe aceasta baza, se ajunge la conturarea viziunii, prioritatilor si obiectivelor strategice.
In ceea ce priveste viziunea, redam integral formularea din document: Dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare si creativitate, care sa puna accent pe incredere, eficienta si excelenta si sa plaseze Romania in primele 10 economii la nivel european. Intr-o exprimare succinta, viziunea propune angajamente din partea societatii pentru sustinerea excelentei, incurajarea descoperirii antreprenoriale si o calitate mai buna a vietii.
In continuare, se identifica cinci prioritati strategice, cu principalele lor componente.

Prioritatea 1: imbunatatirea mediului de reglementare
In preambul se precizeaza ca aplicarea deficitara a legislatiei cu privire la mediul de afaceri diminueaza increderea actorilor in calitatea pietei si descurajeaza comportamente de crestere a competitivitatii. In acelasi timp, lipsa de predictibilitate a deciziilor autoritatilor publice/a Guvernului fata de mediul de afaceri are drept efect instabilitatea mediului de afaceri. Numarul mare de astfel de schimbari si intrarea lor in vigoare foarte rapida sunt elementele care definesc aceasta provocare.
Pe de alta parte, numarul de taxe si de plati ale acestora este excesiv, administratia care colecteaza taxele este ineficienta, taxarea excesiva are un efect negativ asupra stimulentelor de a investi sau de a participa la forta de munca, iar nivelul de colectare a taxelor este redus si economia subterana este excesiva. In ceea ce priveste accesul la finantare al companiilor si in special al IMM-urilor, acesta este modest, oportunitatile de finantare la etapa initiala, de start-up, sunt insuficiente, iar volumul de investitii ale fondurilor cu capital de risc este foarte redus si piata de capital este subdezvoltata.
Obiectivele si tintele mentionate in document sunt orientative, iar concretizarea lor va fi asumata prin Planul de Actiuni al SNC.
Imbunatatirea cadrului legislativ are ca tinta adoptarea legislativa si punerea in aplicare a principiului IMM, prin care orice lege trebuie sa tina cont de impactul asupra IMM-urilor.
Imbunatatirea nivelului de predictibilitate a deciziilor Guvernului vizavi de mediul de afaceri are ca tinte: introducerea unei perioade de sase luni intre emiterea unei noi legi care afecteaza mediul de afaceri si implementarea/intrarea in vigoare a acesteia; consultari publice regulate cu mediul de afaceri pentru emiterea de noi masuri legislative care il afecteaza.
Imbunatatirea gradului de transparenta a autoritatilor si a intreprinderilor publice are doua tinte: imbunatatirea pozitiei Romaniei in cadrul Indexului de Perceptie a Coruptiei de la 69 la 40 in 2020; aplicarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice.
Reducerea nivelului de birocratie al administratiei publice are patru tinte: reducerea sarcinilor administrative generate exclusiv de legislatia nationala cu minimum 25% la orizontul 2020; imbunatatirea pozitiei in cadrul Global Competitiveness Report la indicatorul 1.09 (Povara reglementarilor guvernamentale) de la pozitia actuala 127 la pozitia 60 in 2020; cresterea ponderii cetatenilor care folosesc serviciile de e-guvernare de la 7% (2010) la 32% (media UE) in 2020 si a companiilor de la 41% (2010) la 72% (media UE); imbunatatirea indicelui de Participare Electronica de la 0.19 in 2010 la 0.3 in 2020 (media UE).
Reducerea poverii fiscalitatii si a parafiscalitatii asupra companiilor are trei tinte: diminuarea numarului de plati ale taxelor de la 39 in 2014 la 13 in 2020; imbunatatirea pozitiei Romaniei in clasamentele Global Competitiveness Report (pe indicatorii: efectul taxarii asupra stimulentelor de a investi; rata totala de impozitare; efectul taxarii asupra stimulentelor de munca); reducerea economiei subterane de la 30% din PIB in 2014 la cel mult 15% din PIB (media UE) pana in 2020.
Imbunatatirea accesului la finantare al companiilor si in special al IMM-urilor are doua tinte: imbunatatirea pozitiei in clasamentul Global Competitiveness Report (pe indicatorii: existenta resurselor financiare; accesibilitatea serviciilor financiare; reglementarea schimburilor de instrumente financiare: de la 115 in 2013 la 60 in 2020); cresterea ponderii investitiilor prin fonduri de capital de risc (raportate la PIB) de la 0,003% (2011) la 0,02% din PIB la orizontul 2020.

Prioritatea 2: actiuni parteneriale intre mediul public si mediul privat
Intre factorii cu influenta negativa se mentioneaza:
? Nivelul redus de asociere intre intreprinderi, atat mari, cat si IMM-uri, in cadrul aceluiasi sector industrial sau lant de valoare, fapt ce stopeaza promovarea intereselor comune. Vorbim atat de legaturi orizontale (intre firme concurente), cat si de legaturi verticale (intre furnizori, producatori si distribuitori);
? Lipsa colaborarii intre mediul privat si institutii de cercetare si inovare, ce franeaza transferul tehnologic si potentialul de comercializare a rezultatelor cercetarii publice, in mod considerabil in ceea ce priveste transferul de cunostinte de la universitati in industrie, si CD si capacitatile de inovare la nivel universitar;
? Lipsa cooperarii intre companii si universitati, ce determina o lipsa de concordanta intre aptitudinile formate si cele cerute pe piata muncii;
? Lipsa de comunicare in mediul de afaceri, care impiedica rezolvarea problemelor comune;
? Parteneriate inexistente sau slab dezvoltate intre intreprinderi si autoritatile publice locale, cauzate de poverile administrative impuse de birocratie si slaba sustinere financiara.
In detaliu, se stabilesc obiectivele si tintele corespunzatoare.
Institutionalizarea pe termen lung a unor centre de foresight industrial/tehnologic/CDI in regim colaborativ public-privat, cu tinta: infiintarea unor Centre de competenta regionale care sa stabileasca politica sectoriala, agenda CDI, servicii suport pentru dezvoltarea sectoriala in functie de specializarea in profil teritorial.
Parteneriat public-privat pentru imbunatatirea cadrului de reglementare, cu tinta: infiintarea unor Grupuri de lucru sectoriale prin care se asigura transparenta, predictibilitatea, monitorizarea si responsabilizarea cu privire la cadrul de reglementare.
Consolidarea si dezvoltarea clusterelor/polilor de competitivitate, cu tinta: ridicarea contributiei clusterelor in exporturile totale la 20% in 2020.

Prioritatea 3: factori si servicii suport
In comparatie cu restul statelor din Uniunea Europeana, Romania prezinta decalaje importante de competitivitate. Guvernul poate sprijini sectorul privat, prin extinderea infrastructurii hard si soft, educarea si formarea unei forte de munca calificate, sprijinirea cercetarii si dezvoltarii etc. Romania prezinta inca dezavantaje in ceea ce priveste acest aspect: competente neadecvate pe piata muncii, tendinta negativa a ponderii persoanelor cu calificare inalta in totalul de populatie, nivel scazut de alfabetizare informatica, fenomenul de „brain drain“ - emigrarea populatiei cu inalta calificare etc. In ceea ce priveste cercetarea, dezvoltarea si creativitatea, nu exista o masa critica de cercetatori, mediul privat nu prezinta interes pentru activitati de cercetare, IMM-urile angajate in activitati de inovare sunt in numar redus, iar comunitatea in industrii creative este nedezvoltata. Lipsa unei culturi antreprenoriale este o alta provocare in momentul de fata, demonstrata prin lipsa unei mase critice de IMM-uri.
Aceasta prioritate include:
Resurse umane si educatie: imbunatatirea calitatii sistemului de educatie si formare astfel incat sa asigure corelarea cu piata muncii, cu patru tinte: progres in directia plasarii Romaniei cel putin la jumatatea ierarhiei in testele PISA; scaderea ratei tinerilor cu varste cuprinse intre 15 - 24 de ani care nu urmeaza o forma de invatamant sau de formare si nu sunt incadrati nici in munca (NEET) de la 16,8% la nivelul mediei UE (12%, in 2012); indeplinirea tintei nationale privind parasirea timpurie a scolii (11,3% de la 17,4% in 2012); oferta educationala bazata pe TIC sa reprezinte cel putin 30% din programele educationale obligatorii la nivel national si cel putin 50% in zonele de locuire vulnerabila.
Cercetare, dezvoltare si inovare: asigurarea unei finantari publice echivalente de 1% din PIB care sa permita efectul de antrenare asupra cererii de cercetare in sectorul privat, cu tinta: cresterea cheltuielilor angajate de mediul privat pentru CDI pana la 1% din PIB pana in 2020, de la 0,17% nivelul actual.
Cercetare, dezvoltare si inovare: sprijinirea IMM-urilor in vederea lansarii de produse sau servicii inovative prin fonduri de capital de risc, granturi, proiecte colaborative, cu tinta: 20% IMM-uri care introduc produse si servicii inovative in 2020 (de la 13,17% in 2011).
Creativitate: stimularea antreprenoriatului in industrii creative prin crearea de incubatoare/clustere/acceleratoare si prin sustinerea dezvoltarii si infiintarii de firme in domeniul cultural si creative, cu tinta: cresterea ponderii in PIB a industriilor creative la 10% de la 7% nivelul actual.
Infrastructura rutiera: imbunatatirea infrastructurii rutiere care leaga Romania de tarile vecine, cu tinta: construirea a 500 km de autostrazi (dintre care 250 km din fonduri europene si 250 km din fonduri nationale) si a 600 km de de infrastructura regionala de conectare la TEN-T in 2022.
Infrastructura digitala: imbunatatirea infrastructurii digitale de banda larga, cu tinta: banda larga de baza pentru 100% din cetateni pana in 2020.
Energie: reducerea pierderilor in retelele de distributie a energiei electrice, cu tinta: reducerea consumului de energie primara cu 19% in 2020 fata de 16,6% in 2012.
Mediu: imbunatatirea infrastructurii de apa, cu doua tinte: cresterea gradului de conectare a populatiei din localitati cu peste 2000 P.E. la statii de epurare conforme (de la 50% in 2013 la 90% in 2020); cresterea gradului de conectare a populatiei la sisteme centralizate de alimentare cu apa curata si sanogena (de la 63% in 2013 la 95% in 2020).
Mediu: consolidarea si extinderea sistemelor de management integrat al deseurilor, inclusiv recuperarea energiei din deseuri, cu tinta: populatia suplimentara (fata de cea acoperita in prezent) deservita de sistemele de management integrat al deseurilor de 2 000 000 de locuitori in 2023.
Antreprenoriat: imbunatatirea densitatii IMM-urilor raportata la populatie, cu tinta: cresterea numarului de IMM-uri la 1000 de locuitori in Romania, de la 23 IMM/1000 de locuitori in 2013 la 35 IMM/1000 locuitori in 2020.
Antreprenoriat: cresterea contributiei IMM-urilor la valoarea adaugata bruta, cu tinta: cresterea valorii adaugate a IMM din Romania la totalul valorii adaugate realizata de intreprinderi cel putin la nivelul mediei europene.

Prioritatea 4: promovarea celor 10 sectoare de viitor
Potentialul de exporturi al sectoarelor romanesti de afaceri, in general, si al celor 10 sectoare cu potential de specializare inteligenta este nevalorificat in intregime, iar rata de investitii straine directe in cele 10 sectoare cu potential de specializare inteligenta este redusa. In mod distinct fata de celelalte prioritati, obiectivele stabilite sub umbrela cresterii competitivitatii celor 10 sectoare au fost stabilite mai mult intr-o maniera proactiva prin identificarea acelor domenii unde Romania poate avea o contributie semnificativa la nivel mondial. Asadar, provocarile nu reprezinta niste nevoi urgente care trebuie abordate (asa cum se intampla, de exemplu, in cazul problemei de suplinire a fortei de munca sau de rata crescuta de dependenta), ci o gandire de tipul ce se poate face pentru a imbunatati punctele tari pe care Romania le are - o mentalitate care, de altfel, ar trebui adoptata din ce in ce mai larg.
Sunt vizate doua obiective.
Imbunatatirea pozitiei de exportator a Romaniei, cu doua tinte: dublarea cotei de piata mondiala de exporturi de la circa 0,4% in 2013; cresterea ponderii produselor de inalta tehnologie in exporturi la 10% la orizontul 2020.
Cresterea atractivitatii investitiilor in cele 10 sectoare cu potential de specializare inteligenta, cu tinta: cresterea nivelului de investitii straine directe in sectoarele prioritare cu 5 p.p. la nivel agregat.

Prioritatea 5: pregatirea Generatiei 2050 si provocari societale
Strategia are un obiectiv imediat, acela de a transforma conditiile cresterii economice in perioada urmatoare de programare (2014 - 2020) in vederea imbunatatirii competitivitatii, dar si unul pe termen lung: sa pregateasca conditiile pentru un standard de viata mai ridicat al celor care se nasc astazi, aproximativ 15% din populatie.
Pentru a reechilibra relatia functionala dintre economie, natura si societate, este necesara implementarea unui pachet de masuri atat de natura financiara, cat si institutionala. Instrumentele financiare trebuie sa vizeze cresterea investitiilor in echipamente si know-how pentru reducerea consumului unitar de energie, marirea institutiilor nebancare, diversificarea instrumentelor financiare (de exemplu, formarea pietei de obligatiuni sociale) sau investitii in reconstructia zonelor de locuire vulnerabile in areale de activitate economica (servicii de agrement, industrii culturale si creative, parcuri de distractie si centre tematice artistice), care ocupa cu predilectie forta de munca tanara.
In aceasta privinta, se au in vedere patru obiective.
Asigurarea unui echilibru sustenabil economic si social, cu o rata mai buna de participare si ocupare a fortei de munca, cu doua tinte: realizarea unei rate de ocupare pentru grupa de varsta 20 - 64 ani la nivel regional de 70% pana in anul 2020; stoparea pierderii nete de forta de munca.
Dezvoltarea competitiva a agriculturii si spatiului rural, cu trei tinte: reducerea suprafetei cultivate in regim de subzistenta; cresterea investitiilor in activitati neagricole in mediul rural; dublarea indicatorului privind productivitatea muncii in agricultura in 2020 fata de nivelul actual de 4328 euro (2010 - 2012).
Cresterea coeziunii sociale si a contributiei economiei sociale ca baza a dezvoltarii competitive, cu doua tinte: ponderea populatiei aflate la risc de saracie sau excluziune sociala sa scada la un nivel intre 25% si 35% la orizontul 2020; formarea pietei de obligatiuni sociale.
Reechilibrarea relatiei functionale dintre economie, natura si societate prin gestionarea eficienta a consumului de resurse, care sa asigure sustenabilitatea economica, cu doua tinte: reducerea Amprentei Ecologice a Romaniei la sub 2,5 hectare pe cap de locuitor, infiintarea unui registru national al Habitatelor viitorului care sa califice ca atare acele asezari ale caror active de mediu (biodiversitate, peisaj, ape etc.) au o valoare economica cel putin egala cu valoarea productiei industriale si agricole locale.