„Forta motrice“ a exemplului: succesul
Data: 16 - 31 octombrie 2015
Experiente industriale constantene
Santierul Naval Constanta ocupa un loc de frunte la nivel european
Santierul Naval Constanta (SNC) a fost, este si va fi o companie reprezentativa pentru industria de profil din Romania si din intreaga Europa. Este tema care a stat la baza discutiilor cu ing. Radu Rusen, directorul general al SNC. Prezentam, in continuare, raspunsurile primite la cateva intrebari, considerate de noi a fi importante.
- Realizarile SNC in cei peste 123 de ani de existenta sunt o confirmare a rolului si locului ocupat in ansamblul industriei romanesti. Va propun sa incepem cu o scurta punctare a principalelor evenimente din istoria SNC. Care sunt acestea?
- Fara a intra in detalii (vezi si www.snc.ro), vom enumera cateva, si anume: ? „certificatul de nastere“ al Santierului Naval Constanta este inregistrarea Ministerului pentru Lucrari Publice din 1892 ce face referire la Atelierul de Reparatii din Portul Constanta; ? lansarea primei nave constructie noua in mai 1936, iahtul Crai Nou, cu o lungime de 12 m; ? initierea, incepand cu 1950, a proiectului de extindere a SNC, urmata de o etapa investitionala importanta la inceputul anilor ’70 pentru a putea aborda constructii de nave mari pentru flota romana de transport maritim si, astfel, devenind principalul santier constructor al Romaniei; ? confruntarea cu cerintele pietei internationale la inceputul anilor ’90; ? privatizarea SNC incepand cu 1 octombrie 2002 si demararea programului de restructurare si investitii pentru a readuce SNC in elita santierelor navale europene; ? 2004 - restartarea puternica a productiei de nave de complexitate ridicata in baza unui concept SNC, probabil cel mai important proiect de constructii nave dezvoltat in Romania post-revolutie, avand in vedere ca au fost construite o serie de 21 de nave de acest tip. De altfel, nava care a facut obiectul proiectului „tancul de produse petroliere si chimice de 41,000 tdw“ a fost desemnata nava anului 2008 de catre revista cu larga circulatie internationala Tanker Shipping & Trade; ? in perioada 2002 - 2015 s-a realizat o gama diversa si mare de nave, SNC orientandu-se si catre alte segmente de piata, in special in zona navelor de suport pentru activitatea offshore. Detalii in „Lista de referinta“ de pe site (http://www.snc.ro/8/lista-de-referinta/static.html); ? in activitatea de reparatii, SNC a devenit principalul jucator din zona Marii Negre si estul Marii Mediterane, stabilind in timp parteneriate strategice cu o serie de armatori de top, care au adus numai in anul 2014 peste 90 de nave la reparat.
- Aveti o experienta de peste 13 ani in managementul de top la SNC. Care sunt, dupa parerea dumneavoastra, principalii factori care au influentat in bine dezvoltarea, in acesti ani, a Santierului Naval Constanta?
- Principalii factori au rezultat ca urmare a parcurgerii unor etape importante in restructurarea si dezvoltarea companiei, ca de exemplu: ? realizarea unei privatizari de succes, in care actionarul majoritar si-a propus si a realizat un program investitional foarte solid care a stat la baza dezvoltarii noilor strategii de repozitionare in piata; ? „construirea“ unui management operational eficient bazat pe o echipa de profesionisti, consolidata in acesti ani, echipa care a urmarit constant atingerea obiectivelor stabilite; ? parteneriatul, bazat pe informare corecta si incredere intre reprezentantii managementului si cei ai sindicatului din cadrul societatii, a fost un motor al schimbarii mentalitatii in cadrul angajatilor societatii, care au trecut de la atitudinea specifica unor angajati la „stat“ la o atitudine bazata pe cresterea continua a performantei si calitatii produselor si serviciilor furnizate catre clienti; ? criza profunda care a afectat industria constructiilor de nave la nivel mondial si, in special, pe cea europeana, a afectat in mod direct si SNC, dar prin masurile luate societatea a trecut cu bine si de aceasta „bariera“; ? implementarea unui sistem informatic complex si integrat care acopera toate domeniile de activitate (management, productie, administrativ, proiectare etc.). Scopul urmarit este de a asigura suportul necesar dezvoltarii agilitatii companiei in vederea adaptarii rapide la noul context economic national si international in continua schimbare. Pentru atingerea scopului propus exista o componenta importanta dedicata managementului (strategic si operational) bazata pe o solutie de tip Bussines Intelligence, una dedicata managementului operational bazata pe o solutie de tip ERP (Enterprise Re-source Planning) si una suport pentru proiectare bazata pe solutii recunoscute la nivel international in domeniu: AutoCad, Tribon M3, Aveva Marine si Primavera (Project Management). Toate, dupa parerea noastra si nu numai, sunt la fel de importante si necesare pentru dezvoltarea unei companii moderne si de succes; ? implementarea unui Sistem de Management Integrat in conformitate cu prevederile sistemelor ISO 9001:2008 in domeniul calitatii si ISO 14001:2009 in domeniul mediului. Ultima certificare obtinuta a fost pentru Sistemul de Management Ocupational, Sanatate si Siguranta Muncii, in conformitate cu prevederile OHSAS 18001:2007, SNC fiind primul santier naval romanesc care a integrat sistemele de management de Calitate - Sanatate - Siguranta Muncii. Certificarea pentru Standardul NATO - AQAP 2110 a permis SNC sa devina principalul contractor pentru Marina Militara Romana in reparatia navelor militare de mari dimensiuni, fiind in acelasi timp pregatit sa execute astfel de lucrari si pentru nave apartinand flotelor militare ale altor tari membre NATO.
- Dupa cum este cunoscut, ANCONAV (Asociatia Nationala a Constructorilor de Nave din Romania), infiintata in 1993, este una dintre putinele asociatii de acest tip din tara noastra care se implica, atat pe plan national, cat si international, in favoarea si folosul membrilor asociatiei. ANCONAV intentioneaza sa realizeze un cluster de dezvoltare in domeniul constructiilor navale care sa asigure sustenabilitatea industriei romanesti. Va rugam, ca manager al SNC si ca fost presedinte al acestei asociatii in perioada 2009 - 2013, sa detaliati aceasta initiativa importanta.
- Intr-adevar, ANCONAV este una dintre asociatiile nationale care si-a continuat neintrerupt activitatea in cei peste 20 de ani de existenta reusind sa stranga in jurul ei principalii jucatori din piata santierelor navale, producatori de echipamente, proiectanti, societati de clasificare si, nu in ultimul rand, universitati cu sectii de profil maritim. Infiintarea Clusterului Maritim Marea Neagra are ca scop ridicarea la un nivel superior a colaborarii intre partenerii implicati in scopul cresterii vizibilitatii Romaniei in domeniul maritim la nivel mondial, atragerea altor entitati care pot contribui decisiv la acest lucru cum ar fi autoritatile nationale si locale, banci finantatoare etc., identificarea sinergiilor si, nu in ultimul rand, dezvoltarea industriilor si serviciilor asociate domeniului maritim.
- In incheiere, va rugam sa enumerati cateva propuneri pentru imbunatatirea mediului economic care ar facilita dezvoltarea SNC, in particular, si industria de constructii/reparatii nave, in general.
- Consideram ca este esential ca mediul economic sa fie predictibil, avand in vedere ca activitatea pe care o desfasuram este, de cele mai multe ori, una cu ciclu lung de fabricatie. Orice schimbare legislativa aparuta peste noapte si in special taxe noi introduse, cum ar fi taxa pentru apa de mare utilizata la andocarea si lansarea navelor sau vestita „taxa pe stalp“ fac sa dezechilibreze competitia si sa favorizeze alte santiere navale din regiune cum ar fi cele din Turcia si Bulgaria. Din pacate, constructia de nave este exclusa din lista industriilor care pot fi finantate din programele cu fonduri europene chiar daca aceste programe nu vizeaza direct obtinerea unui avantaj competitional, ci programe de investitii legate, de exemplu, de protectia mediului. Actiunea factorilor politici in aceasta directie ar putea crea premisele accesarii unor fonduri structurale cu impact asupra societatii, dar si a orasului prin introducerea de tehnologii verzi inovatoare. Dezvoltarea unui plan strategic pe termen lung de dotare a Marinei Militare cu nave noi care sa inlocuiasca parte din flota existenta, destul de imbatranita, ar putea da sanse santierelor navale romanesti sa se pregateasca pentru realizarea acestor programe si, implicit, sa joace un rol important in derularea lor. Vedem ca majoritatea tarilor membre NATO si-au dezvoltat centre nationale de competenta care sunt implicate in toate programele militare nationale.
Am convingerea ca, daca s-ar aplica propunerile mentionate anterior, s-ar asigura, cel putin, un context minim necesar revigorarii industriei romanesti de constructii/reparatii nave. In concluzie, avem nevoie de o abordare de tipul „de jos in sus“ (bottom-up) - urmarind protejarea interesului la nivel de componenta - coroborata/sincronizata cu una „de sus in jos“ (top-down) - urmarind protejarea interesului national, cum, de altfel, s-a procedat si se procedeaza in toate tarile dezvoltate. Este, deci, necesara aplicarea reala a principiului subsidiaritatii care, din pacate, a ramas doar la nivel declarativ, atat la nivel european, cat si mondial. Fara a mai intra in alte detalii, promitem ca vom reveni cu alte exemple concrete de cazuri de succes, astfel incat sa putem identifica si alte propuneri de solutii necesare pentru dezvoltarea mediului economic local si national.
CELCO, lider pe piata materialelor de constructii
Se spune ca omul sfinteste locul. Niculae Dusu reconfirma din plin acest adevar prin realizari deosebite. Dupa evenimentele din decembrie ’89, a devenit un antreprenor si manager de top care, impreuna cu varul lui primar, Ion Dusu, formeaza un „cuplu“ (un economist si un inginer) de succes (confirmat si de Grupul DD SA realizat impreuna). Au un portofoliu diversificat, format din firme reprezentative din domenii precum: constructii (CELCO SA), turism (Hotel Condor din Mamaia, Hotel 2D din Neptun), operatiuni/servicii portuare (SOCEP SA, Casa de Expeditii Phoenix SA), logistica (Logistic Park din Constanta) etc. Este mult mai usor sa rezisti pe piata pe termen mediu si lung, dezvoltand afaceri in sectoare diferite, mai mult sau mai putin complementare, astfel incat atunci cand unul este in criza sa te poti sustine prin celelalte. Dar elementul cel mai important consta in faptul ca toate firmele preluate prin procesul de privatizare au fost dezvoltate continuu si aduse in pozitie de succes pe piata pe care ele opereaza.
In continuare, vom prezenta raspunsurile primite de la dl Niculae Dusu la cateva intrebari referitoare doar la CELCO, fiind cea mai apropiata de domeniul ingineriei.
- Propun sa incepem cu un scurt istoric. Care au fost principalele etape parcurse de companie pana la privatizare?
- Fabrica I.P.B.C.A. facea parte dintr-o intreprindere de prefabricate din beton care, dupa 1989, a devenit societatea comerciala CELCO. Inainte de privatizare, CELCO producea aproximativ 30 000 mc BCA pe an. Aceasta productie se obtinea cu utilaje montate in 1973, an in care a fost pusa in functiune fabrica, utilaje care pe parcursul a 24 de ani de activitate nu au fost inlocuite si nici modernizate. S-a reusit mentinerea in functiune prin reparatiile curente lunare si reparatiile capitale anuale. Desi calitatea produselor era mult sub standardul impus pentru a realiza elemente din BCA, gestionarea acestui stadiu dificil a ramas doar la nivelul agentului economic fara sprijinul si implicarea statului ca proprietar. Astfel, zeci de procente, cat reprezentau produsele declasate din productia totala, se vindeau ca produse conforme. A fost o prima problema dificila care a trebuit rezolvata dupa transferul de proprietate.
- Este de notorietate ca, dupa privatizare, CELCO s-a dezvoltat/extins puternic devenind lider pe piata producatorilor de BCA, var, adezivi si mortare pentru constructii. Va rugam sa ne prezentati principalele directii in care ati actionat pentru a atinge aceasta performanta.
- CELCO a ajuns unul dintre cele mai puternice branduri de pe piata materialelor de constructii din Romania deoarece s-a straduit permanent sa fie o garantie pentru realizarea de produse eficiente, cu un inalt nivel de calitate. Strategiile companiei pe termen lung au drept scop principal facilitarea crearii unui viitor mai bun pentru noile generatii prin dezvoltarea de solutii sustenabile in domeniul constructiilor. Primele investitii importante s-au efectuat intre anii 1998 - 2001 prin suplimentarea liniei de autoclavizare si modernizarea masinii de taiat BCA. Modernizarea fluxului tehnologic prin automatizarea completa a proceselor de macinare, dozare, translatie poduri rulante si autoclavizare a avut ca efect principal cresterea productiei de BCA, in conditiile imbunatatirii continue a calitatii. In anul 1999, s-a pus in functiune sectia de productie a adezivilor si mortarelor de zidarie, care a fost transformata in Fabrica de Adezivi si Mortare in anul 2007, cu o capacitate de productie de 60 000 tone/an. In anul 2008, s-a pus in functiune Fabrica de Var CELCO si a inceput exploatarea carierei de nisip de la Plopeni. In anul 2012, a demarat exploatarea carierei de piatra de la Tasaul. Astfel, CELCO reuseste sa-si asigure peste 80% din materiile prime necesare in procesul de fabricatie pentru intreaga gama sortimentala, avand sub control calitatea produsului finit. In 2014, s-a pus in functiune un al doilea cuptor de var pentru a putea asigura necesarul de var macinat special pentru BCA si pentru producatorii din tara, dar si pentru a putea diversifica gama de produse a fabricii de var: var hidratat, var macinat, var bulgari, var dolomitic. CELCO a lansat trei noi sortimente de BCA, pentru termoizolatii, structuri portante si BCA cu rezistenta ridicata, ce raspund cererii clientilor pentru diversele solutii constructive. Investitiile programate pentru 2015 sunt, de asemenea, menite sa eficientizeze procesele de productie (achizitionarea unui concasor suplimentar pentru cariera de calcar, modernizarea liniei de productie BCA prin inlocuirea sistemului actual de tipare fixe cu un sistem de recirculare a tiparelor etc.). Pentru a ne pastra pozitia de lider, demaram in mod continuu campanii de comunicare si informare, atat catre utilizatorii finali, cat si catre liderii de opinie din acest domeniu: arhitecti, proiectanti, constructori. Permanent incercam sa ne adaptam cerintelor pietei: dezvoltam produse noi, imbunatatim procesele de fabricatie si distributie. Incheiem parteneriate solide si activam pentru dezvoltarea industriei de constructii prin intermediul asociatiei PRO BCA, al carei membru fondator suntem.
- Care au fost cele mai dificile momente si cum s-au depasit?
- Perioada anilor de criza, 2008 - 2014, s-a caracterizat printr-o fluctuatie permanenta a livrarilor de produse CELCO. Principalul obstacol l-a constituit lipsa de coerenta a mesajelor publice transmise de catre guvernanti, fapt ce a determinat haos in sistemul bancar si in sistemul fiscal (taxe si impozite), avand importante consecinte negative in mediul de afaceri. Pentru depasirea crizei, CELCO s-a focusat pe urmatoarele obiective: ? satisfacerea cerintelor consumatorilor prin lansarea de produse noi si de o calitate imbunatatita continuu. In acest sens, CELCO a mizat pe tendinta consumatorilor de a fi din ce in ce mai atenti si mai calculati in luarea deciziilor de achizitie si a incercat sa satisfaca nevoia acestora pentru produse de calitate, longevive si cu multiple beneficii, astfel incat sa fie un partener de incredere, flexibil si inovativ; ? realizarea de investitii majore pentru modernizarea si inovarea tehnologiilor de fabricatie, astfel incat sa corespunda atat exigentelor tot mai mari ale beneficiarilor pentru produse sustenabile si eficiente, cat si cerintelor impuse de Uniunea Europeana. Un element pozitiv, care ne-a incurajat in aceasta perioada, a fost scurtarea termenelor de incasare, fapt ce a redus riscul contractual printr-un rulaj mai rapid al banilor.
- Se stie ca, in tarile dezvoltate, investitorii apeleaza pentru finantare in primul rand la banci si la piata de capital si mai putin la resursele proprii. Bancile din Romania au practicat si inca mai practica dobanzi neatractive. Piata de capital romaneasca nu este inca suficient de dezvoltata, astfel incat sa reprezinte o alternativa reala de finantare pentru economia reala. In aceste conditii, la ce surse de finantare ati apelat de la startarea afacerilor pana in prezent?
- De-a lungul timpului societatea si-a finantat din surse proprii atat operatiunile curente, cat si majoritatea proiectelor de investitii realizate. In perioada 2012 - 2013 s-a derulat proiectul „Investitie pentru extinderea capacitatii de productie a varului a S.C. CELCO S.A.“ in valoare de aproximativ 12.400.000 lei, finantat partial din FEDR (5.835.874,06 lei) prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice. Asteptam, in continuare, ca si in Romania sistemul bancar si piata de capital sa ofere agentilor economici acces la o finantare similara cu cea din tarile dezvoltate.
- In dubla dvs. calitate, de presedinte al Organizatiei Patronale a Producatorilor de BCA din Romania - PRO BCA si de presedinte CA al CELCO, va rugam sa prezentati, pe scurt, cateva propuneri, considerate a fi importante, pentru dezvoltarea industriei, in general, si a producatorilor de BCA si de alte materiale de constructii, in particular.
- Consider ca sunt necesare cateva masuri urgente pentru relansarea sectorului de constructii, cu influente pozitive asupra cresterii economiei romanesti, intre care: ? implementarea programului Noua Casa pentru a incuraja constructia de locuinte noi intr-un ritm mai alert si pentru a putea raspunde necesitatii de a avea pana in anul 2020 cat mai multe constructii cu pierderi energetice minime, care sa tinda catre zero. Precizez ca in acest moment in Romania, desi fondul locativ este invechit, nu sunt stabilite programe destinate relansarii investitiilor in constructii, iar singurul segment pe care se bazeaza producatorii este cel al constructiilor realizate de catre persoanele fizice si consumatorii individuali; ? implementarea unui program de reindustrializare a Romaniei intrucat, din experienta tarilor europene, remarcam existenta unei lungi traditii in sprijinirea comercializarii produselor pentru constructii si asigurarea competitivitatii in sectorul constructiilor; ? implementarea unor programe investitionale care sa permita mentinerea locurilor de munca actuale si crearea altora noi; ? punerea in aplicare, cat mai repede posibil, a reducerii, in continuare, a CAS, mai ales ca acest obiectiv face parte si din programul de guvernare si, in plus, situatia economica din acest moment permite o astfel de masura benefica mediului economic. O noua diminuare a CAS va stimula firmele sa faca angajari si, mai ales, sa angajeze „cu acte“. Ar facilita, deci, reducerea puternica a pietei de lucru la negru. In plus, aceasta masura va ajuta si la diminuarea evaziunii fiscale; ? modificari legislative pentru micsorarea, pe ansamblu, a presiunii fiscale si in mod special in domeniul resurselor naturale utile pentru industria materialelor de constructii. Alte detalii referitoare la propunerile noastre pot fi gasite pe site-urile PRO BCA (www.probca.ro) si CELCO (www.celco.ro).
In concluzie, putem afirma ca, daca s-ar aplica toate aceste propuneri, mediul economic, in particular, si societatea romaneasca, in general, ar putea realiza un progres mai semnificativ.