„Romania Educata“ - proiect national conectat la valorile europene si universale

Continuăm să informăm cititorii despre desfăşurarea acţiunilor menite să definitiveze proiectul prezidenţial intitulat „România Educată". Astfel, recent, a avut loc, la Iaşi, cea de-a cincea consultare regională privind viziunea și obiectivele de țară în domeniul educației și cercetării (2018 - 2030), având ca temă „Învățământul profesional și tehnic". Demersul face parte din proiectul „România Educată", derulat de Administrația Prezidențială. Dezbaterea a reunit reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în domeniu și ai mediului de afaceri, profesori, elevi, studenți, părinți și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, preponderent din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Agenda evenimentului a inclus, între altele, dezbaterea propunerilor legislative iniţiate de Guvern pentru dezvoltarea învăţământului profesional-dual.

Este o temă pe care AGIR şi ASTR au supus-o şi o supun, de mulţi ani, atenţiei publice deoarece, aşa cum o atestă experienţa naţională şi internaţională, cel mai puternic „bazin" de potenţiali ingineri îl constituie învăţământul profesional şi tehnic. În consecinţă, demersurile din prezent sunt consonante cu dezideratele comunităţii inginereşti, iar ele se cer apreciate ca atare.

 Etapele unui proces creativ de largă perspectivă

Reamintim că „România Educată" este proiectul național al Președintelui României care reprezintă o etapă importantă în procesul reașezării societății pe valori, prin dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Dezbaterile, care se desfăşoară în trei etape, urmăresc identificarea şi fructificarea experienţelor acumulate în toate structurile de învăţământ din ţara noastră, luându-se în considerare, într-o foarte mare măsură, politicile Uniunii Europene în domeniul educaţiei, precum şi experienţele valoroase din toate celelalte zone ale lumii.

▪ Prima etapă (2016 - 2017) este dedicată unei dezbateri prin care se urmăreşte antrenarea întregii societăţi în construirea unei viziuni pe termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea opțiunilor strategice ale României şi transformarea lor în obiective de țară;

 ▪ A doua etapă (2017) va porni de la viziunea și obiectivele asumate anterior, pentru a se elabora o strategie și, în funcţie de aceasta, un plan operațional pentru educație și cercetare;

▪ A treia etapă (2018) vizează elaborarea unui mix de politici publice clare, a unui model de guvernanță pentru sectorul educație și cercetare și, în măsura în care este necesară, susținerea unei eventuale reașezări normative.

Administrația Prezidențială colaborează cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice - aşa cum au atestat-o cele cinci dezbateri regionale desfăşurate până în prezent. În continuare, Administrația Prezidențială își propune să extindă această colaborare la nivelul tuturor instituțiilor relevante pentru realizarea scopurilor propuse.

În ceea ce priveşte concepţia care stă la baza reformării învăţământului profesional şi tehnic, este de reţinut declaraţia preşedintelui României, Klaus Iohannis: „Este onorabil să fii un meseriaș bun, asta trebuie să învățăm (...) viața se clădește pe abilități și pe o pregătire profesională. (...) Trebuie să avem curajul să spunem tinerilor că poate e bine ca, atunci când își aleg ce vor să studieze, lucrul acesta să fie corelat și cu ceea ce se cere pe piața muncii și cu abilitățile și aptitudinile pe care le au. Și, atunci, lucrurile vor merge gradual mai bine".

Stimularea financiară a acţiunilor de racordare a învăţământului la cerinţele pieţei muncii

Orientarea procesului instructiv-educativ spre cerinţele practicii economico-sociale - orientare promovată de Uniunea Eurpeană prin politici la nivel comunitar - este întregită de alocări de fonduri îndreptate spre atingerea acestui obiectiv. Faptul este evident, la nivel naţional, prin deschiderea de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a apelului de proiecte „Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii", cu o alocare totală de peste 47,8 milioane euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU). Fondurile europene destinate acestui apel au ca obiectiv creşterea numărului absolvenţilor integraţi pe piaţa muncii, prin susţinerea programelor de învățare la locul de muncă pentru elevii din învăţământul gimnazial, liceal şi post-liceal, inclusiv şcoli de maiştri. Pot depune proiecte în cadrul acestui apel instituţiile din piaţa educaţională (Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice prin agenţii şi organisme subordonate sau coordonate, şcoli acreditate, publice şi private), în parteneriat de practică şi formare cu angajatori (companii de practică), asociaţii profesionale, Camere de comerţ şi industrie, organizaţii neguvernamentale, furnizori de orientare şi consiliere profesională.

Acţiunile proiectelor se vor desfăşura în cele şapte regiuni mai puţin dezvoltate ale României. Un proiect selectat poate primi între 75 000 și 500 000 euro, iar perioada maximă de implementare este de 24 de luni. Proiectele se depun prin sistemul informatic MySMIS 2014, până la data de 9 decembrie 2016, ora 16:00.

„Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii" face parte din Axa prioritară 6 - Educație și competențe, Prioritatea de investiții: 10.IV. Sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă, a educației și a sistemelor de formare, facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și instituirea și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare duală și programe de ucenicie.

Obiectiv prioritar: creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor

Comisia Europeană (CE) a adoptat recent un document în care evidențiază principalele realizări ale Garanției pentru tineret și ale Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), înregistrate de la lansarea lor în 2013. În acest context, au fost trase concluzii cu privire la modalitățile de ameliorare a eforturilor la nivelul UE și la nivel național în ceea ce privește implementarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret. Anul trecut, Comisia a luat măsuri pentru a accelera implementarea Garanției pentru tineret prin suplimentarea prefinanţării pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor. În recentul său discurs privind starea Uniunii, președintele CE, Jean-Claude Juncker, și-a reafirmat angajamentul de a „continua punerea în aplicare a Garanției UE pentru tineret în întreaga Europă, îmbunătățind competențele europenilor și oferind sprijin regiunilor și tinerilor care au cea mai mare nevoie de acesta".

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a făcut următorul comentariu: „Măsurile și reformele implementate în cadrul Garanției pentru tineret au schimbat viețile a peste 9 milioane de tineri. Garanția pentru tineret a sprijinit reforme importante pentru sistemele de învățământ naționale și pentru serviciile de ocupare a forței de muncă și a contribuit la crearea de parteneriate care își propun să le ofere tinerilor mai multe oportunități. Am convingerea că, printr-un angajament politic ferm, susținut de resurse financiare suficiente și de voința de a reuși, ne vom putea bucura de roadele muncii de până acum și vom obține rezultatele la care aspirăm. Tocmai de aceea Comisia a propus recent mărirea resurselor bugetare alocate Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, până în 2020".

Garanția pentru tineret este un angajament politic asumat de toate statele membre ale UE, sub forma unei recomandări a Consiliului, adoptată în aprilie 2013, în urma unei propuneri a Comisiei. Acest angajament urmărește să pună la dispoziția tuturor tinerilor oferte de muncă de bună calitate, posibilitatea de a-și continua educația și de a participa la un program de ucenicie sau de formare în termen de patru luni de la momentul în care au devenit șomeri sau au absolvit învățământul obligatoriu. Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este principalul program de finanțare al UE, inițiat în același timp pentru a facilita implementarea Garanției pentru tineret și pentru a oferi un sprijin special regiunilor unde rata șomajului în rândul tinerilor depășește 25%. În paralel, toate statele membre utilizează finanțarea care le revine din partea Fondului Social European (FSE) pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

Documentul adoptat recent de CE prezintă progresele înregistrate și arată că, deși șomajul în rândul tinerilor rămâne o preocupare majoră în multe state membre, din 2013 și până în prezent situația tinerilor pe piața forței de muncă din UE a depășit în general așteptările. Față de 2013, numărul tinerilor aflați în șomaj a scăzut în UE cu 1,4 milioane, în timp ce numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a scăzut cu 900 000. Aceste tendințe încurajatoare sugerează că Garanția pentru tineret, dublată de Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, a contribuit la eforturile de îmbunătățire a situației existente. Aproximativ 9 milioane de tineri au beneficiat de oferte, majoritatea acestora fiind oferte de muncă. Totodată, Garanția pentru tineret a acționat ca un catalizator al schimbării, care a condus la reforme structurale și politici inovatoare în toate statele membre.

 Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care constituie o sursă de fonduri în valoare de 6,4 miliarde euro, special rezervate acestui scop la nivelul UE, a jucat un rol major în instituirea rapidă a programelor din cadrul Garanției pentru tineret la nivel național și a oferit sprijin direct unui număr de peste 1,4 milioane de tineri NEET din cele mai defavorizate regiuni. În 2005, CE a majorat cu 30% plăţile în avans efectuate în cadrul iniţiativei, de care au beneficiat țările eligibile (o creștere de aproximativ un miliard euro). Această schimbare a avut un rol semnificativ, furnizând lichidități disponibile imediat și făcând astfel posibilă lansarea de măsuri concrete.

În urma progreselor constatate, Comisia a decis recent să extindă resursele bugetare ale Garanției pentru tineret și să adauge încă un miliard euro la alocarea bugetară specifică pentru YEI, completată de un miliard euro din Fondul Social European. Astfel, până în 2020, de aceste două miliarde euro vor beneficia încă un milion de persoane din statele membre cel mai afectate de șomajul în rândul tinerilor. Măsurile luate de Comisie vin în completarea alocărilor financiare disponibile în cadrul FES.

Documentul adoptat recent de Comisia Europeană subliniază necesitatea de a accelera și extinde Garanția pentru tineret și de a intensifica implementarea YEI. În document, CE constată că trebuie depuse mai multe eforturi pentru sprijinirea tinerilor „greu accesibili": cei care nu sunt înregistrați în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, tinerii slab calificați, care au abandonat școala și care se confruntă cu numeroase obstacole la intrarea pe piața forței de muncă (cum ar fi sărăcia, excluziunea socială, handicapul și discriminarea). În paralel, calitatea ofertelor și a serviciilor furnizate tinerilor poate fi îmbunătățită.

Context

Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor au fost adoptate în 2013 pentru a sprijini eforturile statelor membre de combatere a șomajului în rândul tinerilor. Ele fac parte dintr-un program de acțiune mai vast, orientat spre integrarea tinerilor în societate.

În discursul său din 14 septembrie a.c. privind starea Uniunii, președintele CE, Jean-Claude Juncker, afirma: „Nu pot accepta și nu voi accepta niciodată ca Europa să fie și să rămână continentul șomajului în rândul tinerilor. Nu pot accepta și nu voi accepta niciodată ca o generație de tineri, cea a «Mileniului», «Generația Y», să fie, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, prima generație mai săracă decât cea a părinților lor. (...) Vom continua să punem în aplicare Garanția UE pentru tineret în întreaga Europă, îmbunătățind competențele europenilor și oferind sprijin regiunilor și tinerilor care au cea mai mare nevoie de acesta".

După cum se preciza la amintita reuniune din luna septembrie în care preşedintele CE a prezentat, în faţa Parlamentului European, la Strasbourg,  bilanțul activităților, precum şi prioritățile strategice ale CE, Comisia dorește să-și intensifice eforturile de susținere a tinerilor în general, iar instrumentele din cadrul Garanției pentru tineret ar trebui să-și joace din plin rolul ca parte a unui set mai vast de inițiative în beneficiul tinerilor. În acest context, președintele Juncker a anunțat crearea unui Corp european de solidaritate. Acesta se va baza pe valorile angajamentului și solidarității, valori fundamentale ale Uniunii, și le va oferi tinerilor sub 30 de ani care au preocupări sociale, indiferent dacă ei beneficiază sau nu de Garanția pentru tineret, posibilitatea de a ajuta și sprijini alte persoane, de a-și forma noi aptitudini și de a acumula experiență, atât în țara lor, cât și în alte state membre. Comisia își va prezenta ideile în acest sens până la sfârșitul anului.

Toate cele 28 de state membre au prezentat planuri de punere în aplicare a Garanției pentru tineret și au luat măsuri pentru a-și înființa propriile sisteme. Aceste planuri identifică măsurile care trebuie luate pentru implementarea Garanției pentru tineret; ele indică un calendar al principalelor reforme și măsuri, rolul autorităților publice și al altor parteneri și modalitățile de finanțare.

În ceea ce priveşte Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, aceasta a fost concepută pentru a oferi sprijin adaptat tinerilor sub 25 de ani care locuiau în regiuni unde rata șomajului depășea 25% în 2012. YEI este una dintre principalele resurse financiare ale UE care sprijină implementarea programelor din cadrul Garanției pentru tineret. În prezent, 20 de state membre, între care şi România, sunt eligibile pentru sprijin acordat prin YEI. (Inițiativa este complementară altor acțiuni întreprinse la nivel național, inclusiv celor care beneficiază de sprijinul FES. Dincolo de sprijinul acordat persoanelor, FES poate contribui și la reformarea instituțiilor și serviciilor de ocupare a forței de muncă, de învățământ și de formare profesională. În perioada 2014 - 2020, FES investește direct 6,3 miliarde euro în măsuri de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor și circa 27 de miliarde euro în măsuri și reforme din domeniul învățământului.

Un nou cadru Europass: abilităţile şi calificările vor deveni mai vizibile

Mai informăm că Executivul de la Bruxelles a dat publicităţii propunerea de revizuire a deciziei Europass. Precizăm că Europass reprezintă un set de instrumente și servicii care contribuie la transparența abilităților și a calificărilor în întreaga Uniune Europeană. Prin această revizuire, CE urmărește să simplifice și să modernizeze aceste instrumente, adaptându-le la era digitală, și să adauge o nouă caracteristică, utilizând volume mari de date pentru a identifica și a anticipa tendințele de pe piața muncii și nevoile în materie de abilități. „Prosperitatea Europei depinde de cea mai valoroasă resursă a acesteia - oamenii. Într-o economie mondială în care se produc schimbări rapide, abilitățile oamenilor vor fi motorul competitivității și al creșterii economiei noastre. Europass este una dintre cele mai utilizate și cunoscute resurse ale UE în materie de abilități. De la înființarea sa în 2005, au fost create peste 60 de milioane de CV-uri Europass, iar sute de mii de persoane care învață în întreaga UE primesc în fiecare an Suplimentul la diplomă și Suplimentul la certificatul profesional; cu ajutorul acestor suplimente, calificările cetățenilor devin mai vizibile și mai ușor de comparat în străinătate. Europass se bazează pe servicii de consultanță și de asistență pe teren în statele membre", se precizează într-un comunicat al CE.
Noul cadru Europass propune instrumente ușor de utilizat, care să îi ajute pe cetățeni să își identifice și să își prezinte abilitățile și calificările în toate limbile UE. Printre acestea se numără un instrument online îmbunătățit pentru crearea CV-urilor și a profilurilor de abilități, instrumente gratuite de autoevaluare a abilităților, informații specifice privind oportunitățile de învățare în întreaga Europă, asistență și informații care pot ajuta la obţinerea recunoaşterii calificărilor deţinute, precum și informații strategice privind piața muncii referitoare la abilitățile cele mai solicitate și zonele în care sunt cerute. Noul cadrul Europass va oferi și legături cu alte servicii și instrumente ale UE în materie de ocupare a forței de muncă, educație și formare, cum ar fi Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă EURES, permițând un schimb mai ușor de informații și un sistem mai concertat de servicii pentru utilizatorii finali. Centrele naționale de sprijin vor continua să ofere consiliere și îndrumare individuală pentru a-i ajuta pe cetățeni să se orienteze într-un ansamblu de abilități și calificări.

„Abilitățile sunt calea spre prosperitate și elementul-cheie pentru locuri de muncă de calitate. Dacă au abilitățile potrivite, oamenii își pot valorifica potențialul și pot fi cetățeni activi și încrezători în forțele proprii, într-un mediu profesional în schimbare. Noul cadru Europass le va oferi oamenilor instrumente ușor de utilizat, care să le pună în valoare abilitățile și calificările și care să le permită accesul la informații și la servicii de asistență, informându-i cu privire la opțiunile de a studia și de a munci în întreaga Europă", a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.

Revizuirea face parte din Noua agendă pentru competenţe în Europa, prezentată de CE la 10 iunie 2016.

Cadrul european unic pentru transparența calificărilor, Europass, a fost instituit printr-o Decizie a Parlamentului European și Consiliului în decembrie 2004. Obiectivul general al Europass este de a sprijini mobilitatea persoanelor în Europa, inclusiv în scopuri de educație și ocupare a forței de muncă. Inițiativa îmbunătățește difuzarea și utilizarea instrumentelor care conferă vizibilitate abilităților și calificărilor, făcându-le în același timp ușor de înțeles în rândul persoanelor care învață, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, al angajaților, al angajatorilor și al instituțiilor de educație și formare, printre altele.

În centrul cadrului Europass existent se află un portofoliu de documente:

● Curriculum vitae (CV-ul) Europass, care îi permite oricărei persoane să își prezinte calificările, experiența profesională, abilitățile și competențele;

● Pașaportul lingvistic Europass, cu ajutorul căruia orice persoană își poate prezenta abilitățile lingvistice;

● Suplimentul Europass la certificatul profesional, emis cursanților de autoritățile din domeniul educației și al formării profesionale, împreună cu certificatele de absolvire, adaugă informații care fac certificatele mai ușor de înțeles, în special de către angajatorii sau instituțiile din afara țării emitente;

● Suplimentul Europass la diplomă, emis absolvenților de studii superioare de către instituțiile de învățământ superior, împreună cu diploma obținută, face aceste diplome mai ușor de înțeles, în special în afara țării în care au fost acordate;

●  Documentul de Mobilitate Europass înregistrează orice perioadă de educație sau de formare, într-un cadru organizat, pe care o persoană o petrece în altă țară europeană; acest document este completat de către organizațiile din statul de origine și din statul-gazdă.

Începând cu 2005, Europass a înregistrat peste 126 de milioane de vizite pe site-ul său web; au fost descărcate peste 93 de milioane de modele de documente, fiind create online peste 60 de milioane de CV-uri Europass, acesta fiind de departe cel mai popular instrument.

O evaluare efectuată în 2013 a relevat că documentele Europass au fost preluate de toate grupurile de părți interesate și au ajutat persoanele să își schimbe locul de muncă sau locul în care își desfășoară activitatea (CV-ul, Pașaportul lingvistic și Suplimentul la certificatul profesional au fost raportate ca fiind esențiale în acest sens de peste 60% dintre utilizatorii intervievați), să aibă acces la noi oportunități de învățare, cum ar fi admiterea în instituțiile de învățământ (conform declarațiilor a 46% dintre utilizatorii Suplimentului la certificatul profesional, a 50% dintre utilizatorii Pașaportului lingvistic, precum și a unor procentaje mai mici din rândul utilizatorilor altor documente, care au participat la sondaj). În plus, Europass a jucat un rol important în ceea ce privește mobilitatea în cadrul aceleiași țări (40% dintre utilizatorii care au participat la sondaj au fost mobili în țara lor de origine).