Importante momente aniversare tehnico-economice in 2016 (XI)

Continuăm, în numărul de faţă, prezentarea unor realizări ştiinţifico-tehnice româneşti - şi nu numai - marcate, în anul 2016, prin aniversări „rotunde".

80 de ani de la:

♦ Iniţierea, de către Dorin Pavel, a primelor încercări pe modele hidraulice din ţara noastră, în laboratorul întemeiat în 1929 la Institutul de Electrotehnică al Universităţii din Bucureşti;

♦ Identificarea, prin metoda spectroscopică, de către fizicianul Horia Hulubei, a elementului cu numărul atomic 87, căruia i-a dat numele de moldaviu. Intuit, încă din 1869, de către Dmitri Ivanovici Mendeleev în sistemul periodic al elementelor, unde figura sub denumirea de ekacesiu, observat apoi în 1914 de către chimiştii austrieci S. Meker, F. Hess şi F. Pointh în transformarea radioactivă a actiniului (actiniu K-AcK), elementul a fost descoperit în 1939 de Marguerite Perey, fiind cunoscut sub numele de franciu;

♦ Publicarea lucrării „România. Geografie fizică", aparţinând geografului Vintilă Mihăilescu, aceasta fiind prima lucrare fundamentală de sinteză asupra întregii ţări;

♦ Realizarea - sub conducerea inginerului Cornel Micloşi - în atelierele Societăţii de Tramvaie din Timişoara, pentru prima dată în ţara noastră, a unei maşini de încercat materiale la tracţiune şi a mai multor variante de maşini de încercat la încovoiere cu momentul variabil;

♦ Aplicarea, la Lupeni (judeţul Hunedoara), pentru prima dată în minele de cărbuni din ţara noastră, a metodei de mare productivitate a abatajelor frontale cu susţinere metalică;

♦ Introducerea consumului de gaze lichefiate transportate în butelii;

♦ Fabricarea, la Copşa Mică, din gaz metan, a primelor cantităţi de negru de fum, de calitate superioară, cu mare competitivitate pe piaţa mondială;

♦ Intrarea în funcţiune a Aeroportului Băneasa - Bucureşti, cu o capacitate, la acel moment, de 400 000 de călători pe an;

♦ Instalarea, pe porţiunea de cale ferată Bucureşti - Chitila, a primului bloc de linie automat;

♦ Obţinerea datelor cu ajutorul cărora s-a întocmit prima hartă cu anomalii Bouguer pentru cea mai mare parte din teritoriul ţării noastre (Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana şi, parţial, Moldova), prin folosirea primelor gravimetre statice într-o reţea de staţii amplasate la 5 km distanţă;

♦ Publicarea la Paris, de către Miron Nicolescu, în colecţia Actualités scientifiques et industrielles, a lucrării de sinteză „Les fonctions polyharmoniques", care reprezintă o încoronare a cercetărilor în acest domeniu ale matematicianului român.