Noi implicatii ale celei de-a patra revolutii industriale

De mai mult timp, în mediile  științifice, tehnice, de urbanism, de dezvoltare se folosește, din ce în ce mai frecvent, termenul de „smart": smart city, smart grid, smart development etc. Pentru explicarea, discutarea și aprofundarea sensurilor acestuia se organizează numeroase simpozioane, conferințe și seminarii. Pentru a exemplifica doar cu câteva astfel de acțiuni recente în țara noastră vom menționa doar Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretudindeni - SINGRO 2016 organizat de AGIR, în luna septembrie, la Craiova, cu tema Soluții pentru un oraș inteligent (despre care Univers ingineresc a relatat, pe larg, în nr. 19/2016) sau Expo-conferinţa naţională Smart Cities of Romania 2016, care urmează să se desfăşoare în perioada 8 - 9 noiembrie 2016, la Universitatea Politehnica din București.

Recent, publicația română în limba engleză The Diplomat a organizat și ea la București manifestarea intitulată SMART TRANSFORMATION FORUM 2016, beneficiind de o largă participare din partea autorităților implicate, a companiilor furnizoare de servicii specifice în domeniu, a autorităților locale din diverse comunități, a specialiștilor, a multor altor persoane interesate. Pentru a cuprinde o parte din largul spectru de aspecte ale problemei, manifestarea a fost organizată pe două paneluri succesive: 1) Orașele inteligente, Contextul european, strategii și recomandări și 2) Internet of Things (IOT) și rețele inteligente. Aplicații practice.

Încă de la început, Horațiu Anghelescu, secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională, a arătat că omenirea se confruntă cu un adevărat „tsunami" generat de actuala revoluție industrială, a 4-a. Vrem, nu vrem revoluția informațională, prin nenumăratele ei forme, pătrunde în întreaga omenire modificând profund modul de gândire, de viață și de activitate la toate nivelurile.

La rândul său, Radu Puchiu, secretar de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru, a arătat că există un potențial enorm la nivelul comunităților orășenești, precum și o cantitate uriașă de date care trebuie valorificate inteligent. Este necesară doar „deschiderea ușii" pentru a permite implicarea celor competenți în procesul valorificării lor. Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a subliniat că viitorul constă în soluții smart integrate (IT și energie) bazate pe trei piloni: energie low-carbon, soluții inovatoare și adaptarea la schimbările climatice. La rândul său, Emil Calotă, vicepreședinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a relevat că, de fapt, transformarea smart înseamnă digitalizarea societății, care este o opțiune strategică. În acest proces apar concepte noi, cum ar fi acela de prosumer (consumator dar, în același timp, producător de energie) sau de generare distribuită a energiei.

Robert Sorin Negoiță, primarul Sectorului 3 și, totodată, președinte al Asociației Municipiilor din România, a arătat că ţara noastră este cel mai ruralizat stat din Europa, iar acțiunea de realizare de smart cities ar trebui să se transforme în realizarea unei smart country, ceea ce ar implica o urbanizare susținută a țării. Este paradoxal că, în spitalele din București, 65% dintre pacienți nu sunt din București! Sau că - așa cum spunea un alt vorbitor - 30% dintre gospodăriile românești nu au toaleta în casă, în schimb 60% dintre ele sunt conectate la internet.

În România sunt 320 de orașe. Primul dintre acestea care urmează să devină un oraș inteligent este Alba Iulia. Proiectul Alba Iulia Smart City (despre care publicaţia noastră a mai relatat în numerele anterioare), derulat prin cooperarea dintre Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională și administrația locală, are ca obiective implementarea de tehnologii smart precum: colectarea inteligentă a deșeurilor, transportul public inteligent, interacțiunea deschisă și transparentă a administrației publice locale cu cetățenii, promovarea zonelor turistice locale și regionale, monitorizarea traficului rutier prin drone, parcări inteligente, sisteme eficiente smart de furnizare a energiei electrice, sisteme inovatoare de măsurare și monitorizare meteo, servicii digitale de eSănătate pentru diferite categorii de cetățeni. Despre modul de finanțare a proiectului și stadiul realizării lui a vorbit Nicolaie Moldovan, city-manager. Despre realizări în acest domeniu din alte orașe au mai făcut prezentări și alți city-manageri: Bogdan Pușcașu (Piatra Neamț) și Dacian Palladi (Oradea).

Forumul a constituit, totodată, un bun prilej pentru companiile de profil de a-și prezenta concepțiile, realizările și ofertele în diversele aspecte implicate de conceptul inovator de oraș inteligent.