Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania 2018, editia a 13-a „Energie si mediu - provocari majore ale secolului XXI“
Data: 16-31 octombrie 2018
Repere ale istoriei omenirii
În Aula Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti s-au desfăşurat lucrările în plen ale celei de-a 13-a ediţii a Zilelor ASTR. Manifestarea a fost deschisă de o amplă expunere a preşedintelui Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Mihai Mihăiţă, expunere care a trecut în revistă principalele etape ale modului în care omenirea a recurs la sursele principale de energie, evocare care stă la baza evaluărilor referitoare la prezent şi la viitor în această sferă de preocupări de primă importanţă pentru destinele umanităţii. Astfel, au fost definite cele patru cicluri energetice prin care a trecut omenirea:
- omul izolat, cu posibilităţile de conversie biologică a energiei chimice, având un consum de 2 kWh/zi/om;
- societatea de vânători, care utiliza arderea lemnului ca o posibilitate de conversie externă a energiei regenerative înmagazinate prin fotosinteză, cu un consum de 5 kWh/zi/om;
- societatea agricolă, care conduce la distrugerea pădurilor, a sursei de energie regenerativă, cu un consum de 8 kWh/zi/om;
• societatea industrială modernă, caracterizată prin utilizarea energiei regenerabile, a combustibililor fosili şi nucleari şi prin posibilităţi de conversie a energiei dintr-o formă în alta, cu un consum în continuă creştere.
În continuare, au fost relevate numeroasele conexiuni dintre evoluţia consumului de energie şi creşterea nivelului de trai, atât prin componentele lui cantitative, cât mai ales prin cele calitative. Astfel, preşedintele ASTR a subliniat: „O analiză sumară a obiectivelor pentru care este necesar să consumăm energie în vederea menţinerii unui nivel de trai adecvat evidenţiază că acestea sunt: • asigurarea apei potabile; • asigurarea hranei; • asigurarea metalelor, a fibrelor şi materialelor de construcţie; • asigurarea unui mediu înconjurător tolerabil.
Evaluarea problemelor de mediu, în ultimii 35 - 40 de ani, a consemnat o agravare continuă a condiţiilor ambientale. Succesiv, au fost parcurse următoarele etape: pentru început, s-a vorbit despre poluarea mediului înconjurător, pentru ca apoi maniera de abordare să vizeze gazele cu efect de seră (GES), pentru a se ajunge la formularea conceptului de încălzire globală, astfel încât, în ultimul timp, să se pună accentul pe apariţia unor veritabile catastrofe ecologice. Una dintre concluzii a fost aceea că temperatura Pământului nu trebuie să crească cu mai mult de 2°C faţă de anii 1900, când nivelul mediu era de 14°C. Astăzi, această valoare este de aproape 15°C, ceea ce a determinat o preocupare generală în vederea limitării unei asemenea creşteri alarmante. Cauza principală a încălzirii globale o constituie emisiile de GES, în special CO2, provenite din activităţile energetice, îndeosebi cele industriale".
Politica energetică a Uniunii Europene
În continuarea expunerii, s-a pus accentul pe studiile şi măsurile elaborate la nivelul Uniunii Europene pentru diminuarea substanţială a proceselor şi fenomenelor care afectează grav mediul înconjurător: „Politica energie-mediu a Uniunii Europene, în care trebuie să se încadreze şi România, are ca obiectiv strategic reducerea emisiilor de GES în medie cu 20% până în anul 2020, iar în perspectivă cu 40% până în 2030 şi cu 80% până în 2050, faţă de anul 1990. Se prevede folosirea surselor regenerabile de energie şi creşterea eficienţei energetice, respectiv reducerea pierderilor de energie.
Drept urmare, a apărut, după 1960, o nouă profesie, ingineria mediului, care îşi are rădăcinile în mai multe discipline - ingineria civilă, sănătatea publică, ecologia, chimia, meteorologia. Din fiecare, ingineria mediului îşi extrage sferele de cunoştinţe, competenţe şi profesionalism.
Din etică, ingineria mediului a asimilat conceptul privind «mai binele tuturor». Inginerii de mediu sunt angajaţi, în prezent, în aproape toate domeniile de activitate, preocupările lor fiind subsumate îmbunătăţirii calităţii aerului, apei, solului, pădurilor şi altor componente ale mediului înconjurător".
În încheierea expunerii, preşedintele ASTR, Mihai Mihăiţă, a spus: „Alături de alte fenomene de o amploare deosebită, precum rata ridicată la care populaţia globului continuă să crească, fenomen asociat cu inevitabila creştere a consumului de energie, diminuarea resurselor minerale şi procesele rezultate din deteriorarea îngrijorătoare a mediului ambiant, societatea contemporană este confruntată cu o triadă de probleme extrem de complexe - creşterea economică şi demografică, consumul de energie şi de resurse, conservarea mediului înconjurător - cu alte cuvinte, lumea se găseşte astăzi în faţa unei trileme fără precedent". Această apreciere a conturat şi cadrul general de abordare a tematicii înscrise în programul Zilelor ASTR.
Abordări ştiinţifice la obiect
Comunicările şi dezbaterile din cele şapte secţiuni ale Conferinţei Zilele ASTR au permis aprofundarea unor aspecte esenţiale ale corelaţiei dintre energie şi mediu, confirmându-se, încă odată, potenţialul creativ, novator, al comunităţii inginereşti din ţara noastră. În cele ce urmează, vom menţiona temele abordate în seciunile manifestării, astfel încât să oferim cititorilor o imagine sintetică a modului în care participanţii s-au racordat, prin intervenţiile lor, la cerinţele prezentului şi viitorului ştiinţelor tehnice din România, în context european şi mondial.
În Secţiunea I - „Surse de energie" (moderatori: prof. dr. ing. Dan Stematiu; prof. dr. ing. Mircea Eremia; prof. dr. ing. Gheorghe Manolea) au fost examinate, pe rând, domeniile hidroenergiei, industriei cărbunelui, cu accent pe exploatările din Oltenia, energiei bazate pe biogaz, pe surse solare şi eoliene. Odată cu identificarea potenţialului de care dispune ţara noastră în toate aceste domenii, s-au formulat propuneri de valorificare a acestora pe baza celor mai eficiente tehnologii.
În Secţiunea a II-a - „Conversia, stocarea şi utilizarea energiei" (moderatori: prof. dr. ing. Nicolae Golovanov; prof. dr. ing. Alexandru Marin; prof. dr. ing. Ion Vişa), accentul s-a pus pe modalităţile practice, dintre cele mai eficiente, prin care, în cele trei domenii, este posibil să se asigure necesarul actual şi de perspectivă de energie destinată economiei şi populaţiei. Au fost scoase în evidenţă modalităţile de utilizare a modulelor fotovoltaice, a vehiculelor electrice, a sistemelor autonome de utilizare a instalaţiilor eoliene, a celor hidraulice, a maşinilor electrice de curent alternativ, toate subsumate cerinţelor majore de creştere a eficienţei energetice la scara întregii economii naţionale.
Secţiunea a III-a - „Teoria sistemelor" (moderatori: prof. dr. ing. Emil Ceangă; prof. dr. ing. Liviu Goraş; prof. dr. ing. Octavian Păstrăvanu) a constituit cadrul care a permis o tratare la obiect a unor teme de cea mai mare importanţă, ideea principală constituind-o fructificarea avantajelor pe care le prezintă viziunea sistemică asupra tuturor componentelor energeticii româneşti. În mod deosebit, s-au relevat virtuţile şcolilor naţionale din domeniul automaticii, reţelelor de producţie, distribuire şi transport al energiei, mai ales prin fructificarea avantajelor oferite de tehnologiile erei digitale.
În Secţiunea a IV-a - „Protecţia mediului" (moderatori: prof. dr. ing. Alexandru Woinaroschi; prof. dr. ing. Maria Georgescu; prof. dr. ing. Wilhelm Kappel), aspectele de ordin general au fost strâns legate de abordările aplicate privind o serie de elemente precum protecţia aerului, a apei şi solului, o atenţie specială acordându-se tehnologiilor care permit desfăşurarea de activităţi industriale potrivit exigenţelor dezvoltării durabile şi managementului deşeurilor. S-a relevat că strategiile pe care le promovează numeroase companii din ţara noastră constituie premise favorabile atât pentru refacerea mediului poluat de industriile extractive, cât şi pentru promovarea unor politici ecologice eficiente.
În Secţiunea a V-a - „Petrol şi Gaze" (moderatori: prof. dr. ing. Mihail Minescu; prof. dr. ing. Avram Lazăr; prof. dr. ing. Valeriu Dulgheru) au fost examinate în detaliu stările de fapt şi soluţiile menite să asigure un grad cât mai înalt de protecţie a mediului înconjurător în condiţiile specifice fiecărei modalităţi de valorificare a zăcămintelor, atât terestre, cât şi marine. Cea mai mare atenţie a fost acordată măsurilor de protecţie în perimetrele în care se desfăşoară procesul investiţional actual şi de perspectivă, astfel încât mai buna valorificare a resurselor naturale să dobândească niveluri de performanţă superioare, atât în domeniul petrolului, cât şi în cel al gazelor.
În Secţiunea a VI-a - „Eficacitate şi eficienţă în inginerie (I)" (moderatori: prof. dr. ing. Polidor Bratu; prof. dr. ing. Nicolae Iliescu; prof. dr. ing. Nicolae Năstăsescu), comunicările şi dezbaterile s-au centrat pe legătura organică dintre teorie şi practică, relevându-se multiplele faţete ale experimentelor derulate în sfera cercetării ştiinţifice de profil. O atenţie specială a fost acordată metodelor de modelare inspirate din instalaţiile şi echipamentele care folosesc din plin rezultatele obţinute în domeniul tehnologiilor digitale.
Tot sub semnul tematicilor privind „Eficacacitatea şi eficienţa în inginerie" s-au desfăşurat lucrările din Secţiunea a VII-a (moderatori: prof. dr. ing. Costică Atanasiu; prof. dr. ing. Leontin Drugă; prof. dr. ing. Mărioara Abrudeanu). Participanţii s-au ocupat, în mod special, de aspectele legate de cyber-securitate, de organizarea şi funcţionarea celor mai moderne sisteme tehnologice, o atenţie specială acordându-se măsurilor menite să diminueze efectele poluării asupra echipamentelor şi instalaţiilor din industria energetică.
Astfel, s-a conturat - prin numeroase contribuţii, expresii ale cercetării ştiinţifice din domeniile tehnicii - un veritabil program de acţiune prin care să fie date cele mai adecvate răspunsuri la provocările majore ale secolului XXI, legate, în special, de corelaţia dintre energie şi mediu.