Imperative ale erei digitale, sub impactul noilor tehnici si tehnologii si al crizelor medicale si economice
Data: 16-31 octombrie 2020
Aproape fiecare zi aduce în prim-plan preocupări, proiecte, măsuri care reflectă deopotrivă necesităţile luptei anti-pandemie şi cerinţele de perspectivă ale actualei etape a revoluţiei ştiinţifico-tehnice. Pentru acest număr al publicaţiei noastre am selectat o serie de informaţii care vizează spaţiul virtual atât sub aspect conceptual, cât şi practic, în vederea rezolvării unor foarte importante probleme ale existenţei omenirii. Este vorba despre o „listă" cuprinzătoare de aspecte referitoare la educaţie, la piaţa muncii, la apărarea sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător, teme care se află la loc central şi pe agenda inginerilor români. Tocmai de aceea, le consemnăm atât pentru informare, cât şi pentru sursele de inspiraţie pe care le oferă tuturor celor interesaţi.
UE intenţionează să investească 8 miliarde de euro în supercalculatoare de înaltă performanţă
♦ Infrastructura de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice,
industriale și din sectorul public
Comisia Europeană (CE) a propus un nou regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, pentru a menține și a consolida rolul de lider al Europei în materie de supercalcul și de informatică cuantică. „Acesta va sprijini activitățile de cercetare și inovare referitoare la noile tehnologii în materie de supercalcul, precum și la sistemele și produsele din acest domeniu, și, în același timp, va promova dezvoltarea competențelor necesare pentru a utiliza infrastructura și a constitui baza unui ecosistem de nivel mondial în Europa. Propunerea ar permite o investiție în valoare de 8 miliarde euro în următoarea generație de supercalculatoare - un buget substanțial mai mare în comparație cu cel actual", a anunţat Executivul comunitar, într-un comunicat. În acest context - spun reprezentanţii CE - pe baza succesului înregistrat de Europa în ceea ce privește următoarea generație de calculatoare de înaltă performanță, supercalculul va juca un rol esențial în susținerea Europei pe calea redresării. Acesta a fost identificat ca o prioritate de investiții strategice și va sprijini întreaga strategie digitală, de la analiza volumelor mari de date și inteligența artificială la tehnologiile de tip cloud și securitatea cibernetică. În plus, printr-o nouă recomandare, Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea ultrarapidă la rețele și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G.
„Calculul de înaltă performanță este o capacitate digitală esențială pentru Europa. După cum am putut vedea în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la recunoașterea și prognozarea răspândirii infecției sau la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. Datele, împreună cu inteligența artificială și supercalculatoarele, reprezintă, de asemenea, un atu major în detectarea modelelor de ecosisteme, ajutându-ne să atenuăm schimbările climatice și să căutăm soluții pentru a evita dezastrele și a combate schimbările climatice. Propunerea noastră va încuraja creșterea investițiilor în infrastructura de supercalcul, având în vedere potențialul său enorm de a îmbunătăți calitatea vieții, a stimula competitivitatea industrială și a favoriza progresul științific", a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al CE pentru o Europă pregătită pentru era digitală.
„Obiectivul nostru este de a ajunge rapid la următorul standard de calcul în ceea ce privește calculatoarele exascale - dar și, în primul rând, de a integra deja acceleratoarele cuantice pentru a dezvolta mașini hibride și de a poziționa foarte devreme Europa pe această tehnologie disruptivă", a menţionat, la rândul lui, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.
Regulamentul vizează actualizarea regulamentului anterior al Consiliului care a instituit întreprinderea comună EuroHPC în octombrie 2018. Aceasta va permite Europei să își asume un rol de lider în cursa tehnologică în direcția următoarei frontiere în materie de supercalcul, și anume:
▪ supercalculatoarele exascale, capabile să execute peste un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă;
▪ calculatoarele cuantice și calculatoarele hibride, care combină elemente de calcul cuantic și clasic și care vor putea efectua operațiuni pe care niciun supercalculator nu le poate realiza în prezent.
Întreprinderea comună EuroHPC va pune resursele europene existente în materie de supercalcul și de informatică cuantică la dispoziția tuturor utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv a utilizatorilor din sectorul public și a utilizatorilor industriali, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), indiferent de locul în care se află. Noul buget este în curs de negociere; acesta va fi sprijinit de programele Orizont Europa, Europa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei.
Potrivit Executivului comunitar, această infrastructură de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice, industriale și din sectorul public.
În sectorul sănătății, inclusiv în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la modelarea și prognozarea răspândirii infecției și la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. În iunie, consorțiul finanțat de UE, Exscalate4CoV, a anunțat că medicamentul generic Raloxifen, care este deja înregistrat și utilizat pentru tratarea osteoporozei, ar putea fi un tratament eficace pentru pacienții afectați de COVID-19 care au simptome ușoare. Acest medicament este acum gata să participe la studiile clinice, iar proiectul își continuă activitățile legate de alte molecule promițătoare. Supercalculatoarele vor ajuta, de asemenea, oamenii de știință europeni să înțeleagă mai bine metabolismul uman și sistemul imunitar și vor conduce la progrese substanțiale în domenii precum genomica sau conceperea și testarea de noi medicamente și vor contribui la combaterea bolilor majore, inclusiv a cancerului și a infecțiilor virale.
În plus, această infrastructură de supercalcul va contribui la realizarea inițiativei UE Destinația Pământ, aducând îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prognozele meteorologice, planificarea urbană și rurală, gestionarea deșeurilor și a apei și modelarea oceanografică, marină și a permafrostului. Aceste progrese vor sprijini tranziția verde, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european, și vor contribui la anticiparea și gestionarea unei degradări a mediului și a unor catastrofe naturale de mare amploare.
Noul regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC) este propus spre adoptare de către Consiliul Uniunii Europene. Pregătirile pentru continuarea activităților întreprinderii comune începând cu 2021 sunt deja în desfășurare: de exemplu, au fost selectate 20 de proiecte pentru dezvoltarea de aplicații și servicii de calcul de înaltă performanță inovatoare.
Reamintim că întreprinderea comună EuroHPC a fost creată în 2018 pentru a permite UE să devină lider mondial în materie de supercalcul, prin punerea în comun a resurselor UE, ale țărilor participante (32 până în prezent) și ale partenerilor privați. De la crearea ei în 2018, EuroHPC a reușit să sporească substanțial investițiile în calculul de înaltă performanță la nivel european, pentru a permite Europei să ocupe o poziție de lider mondial în acest domeniu. Numai pentru perioada 2019 - 2020, investițiile publice ale întreprinderii comune vor ajunge la aproximativ 1,1 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere netă de aproape 250 de milioane euro pe an la nivel european, în comparație cu situația de dinainte de 2018.
Grație acestei finanțări, până la începutul anului 2021, întreprinderea comună EuroHPC va introduce trei sisteme preexascale (capabile să efectueze cel puțin 1017 calcule pe secundă) care ar urma să se situeze printre primele cinci supercalculatoare din lume și cinci sisteme petascale (capabile să efectueze cel puțin 1015 calcule pe secundă), care ar urma să se claseze în topul celor mai performante 50 de astfel de sisteme. Aceste noi mașini vor multiplica de opt ori puterea de supercalcul disponibilă la nivel european. Ele vor extinde utilizarea calculului de înaltă performanță în UE atât pentru utilizatorii publici, cât și pentru cei privați, în special pentru IMM-urile care nu dispun de resursele interne necesare pentru a profita de aceste noi tehnologii.
Întreprinderea comună EuroHPC sprijină, de asemenea, crearea a 33 de centre naționale de competență care vor acționa la nivel local pentru a facilita accesul la oportunitățile europene în materie de supercalcul în diferite sectoare industriale, pentru a oferi soluții adaptate pentru o gamă largă de utilizatori, inclusiv IMM-uri, și, în final, pentru a consolida cunoștințele și expertiza europene în domeniul acestor tehnologii.
În contextul digitalizării, peste un milion de locuri de muncă vor apărea în următorii zece ani, în România
Digitalizarea şi robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii zece ani, pe fondul apariţiei noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie şi în condiţiile în care şcoala românească trebuie reformată, se estimează într-o analiză realizată de Factory 4.0 & Frames. „Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate şi servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat, cât şi în sectorul public. În urmă cu 20 - 30 de ani, după Revoluţie, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinaţională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt şi alte profesii printre care cea de broker sau de contabil. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condiţiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relaţia statului cu cetăţeanul vor fi gestionate prin aplicaţii online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie", subliniază cercetarea.
Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 şi 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 şi doar 5% dintre ocupaţiile actuale vor fi automatizate. „Marea provocare pentru angajatori, guverne şi populaţie este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilităţi tehnice şi competenţe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor", a afirmat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.
În viziunea experţilor, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G şi la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajaţii vor trebui să ştie să folosească computerul, aplicaţiile de lucru, precum şi să efectueze diferite operaţiuni folosindu-se de inteligenţa artificială.
Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulţi oameni creativi. „Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producţii culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv îşi vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicaţii, suport şi dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim despre servicii & suport dedicate populaţiei şi firmelor (inclusiv zona de administraţie publică) sau de zona creativă, acolo unde creaţia umană, fie că este vorba despre inventică, cultură, activităţi sportive etc. va fi mai susţinută şi valorificată ca oricând", susţin autorii analizei.
Un studiu al Factory 4.0 & Frames arată că, în perioada 2016 - 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene. Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30 000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.
„Schimbările fundamentale prin care va trece piaţa muncii din România vor trebui susţinute de un sistem educaţional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competenţelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puţin de 43% dintre românii cu vârste între 16 - 74 de ani aveau competenţe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilităţi digitale superioare, datele arată că doar 10% din populaţie stăpâneşte asemenea competenţe. La testele PISA din 2018, România a fost singura ţară din UE care a susţinut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competenţe digitale la Bacalaureat se susţine doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul", atenţionează experţii.
În viziunea specialiştilor, şcoala românească trebuie reformată, copiii trebuie să înveţe materii adecvate vremurilor în care trăim, iar „dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se afle pe acelaşi nivel cu limba română, cu învăţarea limbilor străine. (...) Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare şi cu materiile pe care elevii trebuie să le înveţe acum, ne vom trezi, peste câţiva ani, că forţa de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiţii, vom pierde la capitolul bunăstare", spun autorii cercetării.
O analiză realizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale arată că populaţia României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de persoane, va ajunge în anul 2030 la doar 18.023.954 de persoane. În acelaşi interval de timp, populaţia denumită „în vârstă de muncă 15 - 64 de ani" va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030. „România are şansa de a-şi creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie", afirmă specialiştii, care mai estimează că economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
A fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021 - 2027, SMART.Edu
Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) a lansat, în ultima decadă a lunii octombrie a.c., procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021 - 2027, SMART.Edu (Şcoală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse şi Tehnologii digitale). Potrivit unui comunicat al instituţiei, prin intermediul acestei strategii de digitalizare a educaţiei, MEC propune un apel la acţiune pentru o cooperare mai strânsă a tuturor factorilor interesaţi, pornind de la următoarele priorităţi: accesibilitate, conectivitate, comunitate, ecosistem educaţional digital, inovare şi sustenabilitate. „Această strategie este un proiect de ţară de care va depinde viitorul educaţiei în România. Este un document strategic în care liniile şi direcţiile de acţiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puţin până în anul 2027, şi care să se regăsească, distinct, în bugetul Ministerului Educaţiei. Ne dorim o şcoală SMART, o şcoală modernă, accesibilă, bazată pe resurse şi tehnologii digitale care să asigure accesul la o educaţie incluzivă pentru toţi copiii din România. În acest sens, ne dorim un dialog deschis cu toţi factorii interesaţi: autorităţi publice centrale, judeţene şi locale, instituţii publice şi private, organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare, asociaţii ale elevilor şi studenţilor, asociaţii ale părinţilor, sindicate şi patronate, reprezentanţi ai industriilor şi companiilor, specialişti IT, profesori şi manageri", a declarat subsecretarul de stat Jean Badea.
Consultarea publică se desfăşoară online, fiind structurată pe 9 domenii: ▪ Competenţe digitale pentru elevi şi studenţi; ▪ Educaţia digitală pe întreg parcursul vieţii; ▪ Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţie digitală; ▪ Infrastructură şi resurse tehnologice digitale; ▪ Conectivitate; ▪ Resurse educaţionale deschise; ▪ Curriculum şcolar pentru meserii emergente; ▪ Securitate cibernetică, protecţia datelor, siguranţa online şi etica IT; ▪ Alte teme subsecvente digitalizării educaţiei.
WEF: Până în 2025, angajatorii vor împărţi egal munca între oameni şi roboţi
Roboţii vor elimina 85 de milioane de locuri de muncă în cadrul companiilor mijlocii şi mari în următorii cinci ani, în contextul în care pandemia de COVID-19 accelerează schimbările de pe piaţa muncii, ceea ce riscă să amplifice inegalităţile, relevă un studiu al Forumului Economic Mondial (WEF). Sondaje realizate în rândul a circa 300 de companii globale relevă că patru din cinci directori accelerează planurile de a digitaliza munca şi de a introduce noi tehnologii. „COVID-19 a accelerat venirea viitorului în privinţa muncii", a declarat directorul WEF, Saadia Zahidi. În privinţa lucrătorilor care ar urma să îşi păstreze posturile în următorii cinci ani, aproape jumătate vor trebui să înveţe noi calificări, iar până în 2025 angajatorii vor împărţi egal munca între oameni şi roboţi, subliniază studiul.
În general, crearea de locuri de muncă încetineşte, iar eliminarea de posturi se accelerează, în contextul în care companiile din întreaga lume folosesc mai degrabă tehnologia decât persoane angajate pentru a introduce date, pentru contabilitate şi pentru sarcini administrative.
Vestea bună este că vor apărea peste 97 de milioane de locuri de muncă în domeniul sănătăţii şi îngrijirii, în industrii tech precum inteligenţa artificială şi în crearea de conţinut, a precizat Forumul Economic Mondial. Potrivit organizaţiei, domeniile unde oamenii îşi vor putea păstra avantajele în faţa roboţilor sunt managementul, consilierea, luarea de decizii, gândirea, comunicarea şi interacţiunea. Va creşte cererea pentru lucrătorii care pot acoperi posturi în economia verde, în domeniul datelor inovatoare şi în cel al gestionării funcţiilor inteligenţei artificiale şi care îşi pot asuma roluri în inginerie, cloud computing şi dezvoltare de produse.
Aproximativ 43% dintre companiile chestionate s-au declarat pregătite să îşi reducă forţa de muncă în urma integrării tehnologiei, 41% intenţionează să îşi extindă folosirea de contractori, iar 34% iau în considerare extinderea forţei de muncă datorită integrării tehnologiei.