Preocupari actuale si de perspectiva pentru promovarea de actiuni colective in vederea extinderii noilor tehnologii TIC
Data: 16-31 octombrie 2023
Continuăm să informăm cititorii noștri despre cele mai noi analize și acțiuni prospective îndreptate spre accelerarea procesului de digitalizare în toate domeniile și la toate nivelurile. Este de remarcat că eforturile sunt concepute la scara unor demersuri colective, astfel încât resursele, în special cele umane, să fie tot mai eficient utilizate pentru îndeplinirea scopurilor comune, de la entitățile de bază până la spațiile naționale, regionale, comunitare și globale. În acest fel, se identifică mijloace și soluții care pot oferi comunității inginerești din țara noastră repere ale activității prezente și viitoare.
- Credit foto: www.freepik.com
Stadiul evoluției deceniului digital
Primul raport privind stadiul evoluției deceniului digital, publicat recent de Comisia Europeană (CE), oferă o imagine cuprinzătoare a progreselor înregistrate în direcția realizării transformării digitale, care îi va oferi UE posibilitatea de a deveni mai suverană, mai rezilientă și mai competitivă din punct de vedere digital. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, documentul cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe care Europa și le-a stabilit pentru 2030, pornind de la patru piloni principali: competențele digitale, infrastructura digitală, digitalizarea întreprinderilor, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale (IA) și digitalizarea serviciilor publice. Raportul include, de asemenea, monitorizarea angajamentului asumat prin Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale față de o transformare digitală securizată, sigură și durabilă, centrată pe cetățeni.
- Credit foto: www.freepik.com
Raportul din 2023, primul dintr-o serie de rapoarte anuale, este un apel adresat statelor membre la acțiuni colective având ca scop abordarea lacunelor actuale în materie de investiții, accelerarea transformării digitale în Europa și intensificarea eforturilor în direcția atingerii obiectivelor programului de politică privind deceniul digital (PPDD). Adoptat de Parlamentul European și de Consiliu și intrat în vigoare la 9 ianuarie 2023, PPDD include un sistem de guvernanță colaborativă între UE și autoritățile naționale.
Recomandările orizontale și recomandările specifice fiecărei țări din raportul pentru 2023 prezintă o cale clară și operațională de urmat. Recomandările vor sta la baza discuțiilor și a colaborării dintre Comisie și statele membre cu privire la modul în care ne vom atinge obiectivele comune. Această activitate va fi sprijinită prin implementarea unor proiecte multinaționale la scară largă, inclusiv a consorțiilor pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) nou introduse.
Principalele constatări în diferitele domenii abordate în raport au vizat aspectele menționate în continuare:
81% dintre gospodării aveau la dispoziție rețele 5G, în 2022
În cadrul obiectivului actual pentru 2030, acoperirea la nivel de gigabiți ar trebui să fie la dispoziția tuturor, la fel cum ar trebui să existe rețele 5G performante în toate zonele populate. Documentul CE menționează că, în prezent, rețelele de fibră optică, care sunt esențiale pentru asigurarea conectivității cu viteze de ordinul gigabiților pe secundă, ajung doar la 56% din locuințe. În 2022, 73% din gospodăriile din UE beneficiau de rețele fixe de foarte mare capacitate, inclusiv rețele de fibră optică, iar 81% dintre gospodării aveau la dispoziție rețele 5G. Cu toate acestea, se înregistrează întârzieri în ceea ce privește implementarea rețelelor 5G de sine stătătoare, iar calitatea tehnologiei 5G este încă insuficientă față de așteptările utilizatorilor finali și de nevoile industriei. Există, în continuare, provocări majore în ceea ce privește reducerea decalajului în materie de conectivitate în zonele rurale. În zonele rurale ale UE, 9% dintre gospodării nu sunt acoperite de nicio rețea fixă, iar 55% nu sunt deservite de nicio rețea fixă de foarte mare capacitate. Acoperirea rețelelor 5G a ajuns la 51% în zonele rurale populate, în creștere față de 33% în anul precedent.
- Credit foto: www.freepik.com
CE menționează că sunt necesare investiții suplimentare de până la cel puțin 200 miliarde euro pentru a asigura o acoperire completă la nivel de gigabiți în toată Uniunea, precum și o acoperire 5G în toate zonele populate. Statele membre ar trebui să își cartografieze lacunele în materie de conectivitate și să analizeze posibilitățile de finanțare pentru completarea investițiilor private în zone care nu sunt viabile din punct de vedere comercial, inclusiv în zonele rurale și în cele îndepărtate, care beneficiază de cadrul de reglementare al UE favorabil investițiilor.
Până în 2030, 75% dintre întreprinderile din UE urmează să adopte, în operațiunile lor, servicii de cloud computing
În ceea ce privește semiconductorii, documentul Comisiei Europene relevă că obiectivul actual pentru 2030 este ca UE să își dubleze cota din valoarea producției mondiale de semiconductori de ultimă generație, de la 10% cât este în prezent până la 20% din cota de piață mondială ca valoare. Pentru a atinge acest obiectiv, Actul european privind cipurile, care a intrat în vigoare la 21 septembrie 2023, vizează dezvoltarea unui ecosistem prosper al semiconductorilor și a unor lanțuri de aprovizionare reziliente. Statele membre ar trebui să promoveze politici și investiții naționale pentru a stimula capacitățile interne de proiectare și producție a cipurilor și pentru a dezvolta competențele locale în domeniul tehnologiilor avansate, în toate sectoarele.
(imagine 3) - Credit foto: www.freepik.com
Un alt aspect abordat de raportul CE vizează digitalizarea întreprinderilor. PPDD stabilește trei obiective pentru promovarea digitalizării întreprinderilor: ▪ cel puțin 75% dintre întreprinderile din UE ar trebui să adopte, în operațiunile lor, servicii de cloud computing, servicii care utilizează volume mari de date și/sau inteligență artificială (IA); ▪ peste 90% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) ar trebui să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (măsurarea utilizării diferitelor tehnologii digitale la nivel de întreprindere); ▪ numărul de unicorni (societăți evaluate la peste 1 miliard euro) ar trebui să se dubleze.
Fără investiții și stimulente suplimentare, traiectoria de referință preconizată indică faptul că, până în 2030, doar 66 dintre întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 34% volume mari de date și 20% IA. În plus, potrivit celor mai recente date disponibile, doar 69% dintre IMM-urile din UE ating un nivel de bază de intensitate digitală, cu progrese inegale și insuficiente de la un stat membru la altul. Pentru a îmbunătăți adoptarea tehnologiei, statele membre ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la beneficiile digitalizării întreprinderilor, precum și să promoveze și să sprijine centrele europene de inovare digitală.
Numărul de unicorni cu sediul în UE a crescut semnificativ în ultimul deceniu. Dacă tendința se menține, UE ar putea să își îndeplinească obiectivul înainte de 2030, dar numai în condițiile în care nu slăbește ritmul, dată fiind instabilitatea piețelor. Cu toate acestea, continuă să existe diferențe în raport cu alte economii avansate: la începutul anului 2023, numărul unicornilor cu sediul în UE era de doar 249, față de 1444 în SUA și 330 în China.
Implementarea portofelului european pentru identitatea digitală va fi finalizată până în 2030
Obiectivele PPDD prevăd o accesibilitate online în proporție de 100% a serviciilor publice esențiale și, după caz, posibilitatea ca cetățenii și întreprinderile din Uniune să interacționeze online cu administrațiile publice, acces online la propriile dosare medicale electronice pentru 100% dintre cetățenii Uniunii, precum și acces la identificarea electronică securizată pentru 100% dintre cetățenii Uniunii.
Numeroase state membre sunt bine poziționate pentru a realiza digitalizarea completă a serviciilor publice și a fișelor medicale, precum și implementarea identității digitale pentru cetățenii lor. În general, 88% din serviciile administrației centrale sunt complet online, comparativ cu 76% pentru serviciile administrațiilor regionale și 62% pentru serviciile administrației locale. Cu toate acestea, sunt necesare investiții semnificative pentru a îmbunătăți disponibilitatea și performanța transfrontalieră a serviciilor publice. În ceea ce privește portofelul european pentru identitatea digitală, implementarea lui completă este în curs: potrivit estimărilor, aceasta va fi finalizată până în 2030 și va fi completată de moneda euro digitală, propusă în iunie 2023.
20 de milioane de specialiști în domeniul TIC până în 2030, în spațiul comunitar
UE s-a angajat să sporească competențele digitale de bază în rândul a cel puțin 80% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani și să atingă cota de 20 milioane de specialiști în domeniul TIC până în 2030. În pofida creșterii susținute din ultimii 10 ani, în 2022 erau angajați în întreaga UE 9,37 milioane de specialiști în domeniul TIC.
Cu toate acestea, raportul arată că, până în 2030 și în condițiile actuale, doar 59% din populație va deține cel puțin competențe digitale de bază, iar numărul specialiștilor în domeniul TIC din UE va fi de aproape 12 milioane până în 2030, cu aproximativ 8 milioane mai puțin decât numărul stabilit ca obiectiv pentru 2030. În plus, în 2022, disparitatea de gen în rândul specialiștilor în domeniul TIC era încă substanțială, femeile reprezentând doar 19% din totalul forței de muncă din acest domeniu.
Pentru a atinge obiectivele deceniului digital până în 2030, sunt necesare investiții masive și intervenții de politică pentru a promova în mod activ programele de formare și perfecționare, precum și pentru a încuraja dezvoltarea competențelor digitale de la o vârstă fragedă, punându-se accentul în mod deosebit pe sprijinirea femeilor și a fetelor pentru a se înscrie la cursuri universitare în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM).
Toate statele membre s-au implicat în educația primară formală și în formarea profesională, precum și în inițiative de formare non-formală (prin intermediul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, al inițiativelor de perfecționare etc.) privind competențele digitale. În plus, pentru a combate în continuare deficitul de specialiști din domeniul TIC, inițiativele la nivelul statelor membre includ, de asemenea, crearea unor cursuri de durată mai scurtă/mai flexibile pentru a se adapta la nevoile diferite ale cursanților, precum și a unor cursuri subvenționate.
Dezvoltarea informaticii cuantice și a supercalculatoarelor
În conformitate cu obiectivele stabilite în programul privind deceniul digital, până în 2025, UE intenționează să aibă primul său calculator cu accelerare cuantică, deschizând calea pentru ca Uniunea să dispună de capacități cuantice de vârf până în 2030. În 2022, întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC) a anunțat selectarea a șase situri din întreaga UE - în Cehia, Germania, Spania, Franța, Italia și Polonia - unde vor fi găzduite și exploatate primele calculatoare cuantice EuroHPC, care vor fi integrate în supercalculatoare de înaltă performanță.
Cu toate acestea - remarcă reprezentanții Executivului comunitar - se poate observa un decalaj substanțial între UE și alte câteva regiuni importante ale lumii (de exemplu, SUA) în ceea ce privește investițiile sectorului privat în informatica cuantică, în contextul în care aproximativ 25% din participanții la industria cuantică din lume își au sediul în Europa, însă aceasta reprezintă mai puțin de 5% din finanțarea globală.
Valori și principii pentru societatea online
Raportul subliniază rolul de pionierat al UE în crearea condițiilor pentru o transformare digitală securizată, sigură și centrată pe factorul uman, conform Declarației europene privind drepturile și principiile digitale. UE a introdus măsuri de politică și legislative pertinente, cum ar fi Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul privind inteligența artificială, Legea europeană privind libertatea mass-mediei și Comunicarea privind lumile virtuale.
O tranziție durabilă
Raportul urmărește eforturile depuse în prezent pentru o tranziție digitală mai verde. Măsuri precum Inițiativa privind dreptul la reparare, Criteriile de proiectare ecologică pentru telefoanele mobile și tablete și Planul de acțiune al UE pentru digitalizarea sistemelor energetice vor reduce impactul tehnologiilor digitale asupra mediului. Investițiile suplimentare prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență sau investițiile comune sunt, de asemenea, esențiale pentru a încuraja tranziția deplină către soluții digitale cu zero emisii nete, alături de mecanisme de monitorizare îmbunătățite pentru măsurarea amprentei de mediu a serviciilor de comunicații electronice.
Parteneriate internaționale
Programul de politică pentru 2030 privind deceniul digital subliniază importanța cooperării internaționale pentru promovarea valorilor UE cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune. S-au înregistrat progrese pe calea către atingerea acestui obiectiv în cadrul parteneriatelor digitale cu Japonia, Republica Coreea și Singapore, precum și al Consiliilor pentru comerț și tehnologie cu Statele Unite și India. De asemenea, UE și-a intensificat acțiunile în direcția sprijinirii transformării digitale a Ucrainei, integrând această țară în zona de roaming gratuit a UE.
Noi pași privind operaționalizarea Hub-ului național M100
♦ Sprijinirea implementării în România a Misiunii UE „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030"
Executivul a adoptat Memorandumul pentru constituirea Comitetului de Coordonare în vederea operaționalizării
M100 - Hub-ul național pentru sprijinirea implementării în România a Misiunii UE „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030". Memorandumul a fost inițiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și avizat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Educației. Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) va asigura secretariatul Comitetului de Coordonare, format din reprezentanți ai ministerelor semnatare. Lansarea oficială a M100 va avea loc în perioada 18 - 19 decembrie, la Cluj-Napoca.
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit unui comunicat al UEFISCDI, Hub-ul național M100 (Mirror Mission Cities Hub România M100) are rolul de a sprijini implementarea obiectivului Misiunii „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030" de a facilita accesul la surse de finanțare din fonduri europene, destinate acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și de accelerare a eforturilor de limitare a încălzirii globale. În acest context, M100 va avea două obiective: ▪ sprijinirea celor trei orașe românești selectate în cadrul Misiunii UE, Cluj-Napoca, Suceava și București - sector 2, în implementarea proiectelor ce vizează tranziția verde, precum și în identificarea surselor de finanțare pentru acestea; ▪ lansarea unei Misiuni în oglindă, care va folosi instrumentele de la nivel european pentru a sprijini alte 10 orașe din România în drumul către neutralitate climatică. În acest sens, M100 va lansa un apel de candidaturi în vederea selectării celor 10 orașe care vor face parte din Misiunea în oglindă și care vor atinge neutralitatea climatică până în anul 2035. „Mai mult decât atât, M100 își propune să devină o platformă de experiment, facilitare și informare, un hub de expertiză în beneficiul orașelor care se angajează în efortul de atingere a țintelor climatice până în 2030 sau 2050, urmând principiul «niciun oraș nu este lăsat în urmă». Expertiza Hub-ului național M100 va sprijini orașele selectate în implementarea Misiunii pe baza principiului parteneriatului, transparenței și a guvernării participative", menționează reprezentanții UEFISCDI.
„La nivel global, orașele sunt responsabile pentru 70% din emisiile de dioxid de carbon, consumă 70% din resurse și produc 70% din PIB-ul global. Prin urmare, ținând cont de aceste date, politicile publice care sprijină orașele în vederea asigurării tranziției către neutralitate climatică sunt cele mai eficiente. Prin Hub-ul național M100, ne dorim să sprijinim atât cele trei orașe care fac deja parte din Misiunea UE, precum și să lansăm un apel către alte zece orașe din România care să fie susținute pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică", a declarat Ovidiu Câmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cel care a inițiat Memorandumul pentru operaționalizarea Hub-ului național M100.
Mirror Mission Cities Hub România (M100) a fost înființat prin ordinul MCID 20980/2022. UEFISCDI va asigura secretariatul executiv al M100, complementar rolului de coordonator al proiectului european CapaCITIES, în cadrul căruia o rețea de 60 de parteneri din Europa (ministere, agenții de finanțare, municipalități și ONG-uri) și-au propus să sprijine implementarea Misiunii UE, inclusiv prin crearea de hub-uri naționale. Lansarea Hub-ului național M100 este programată pentru luna decembrie, la Cluj-Napoca, și va face parte dintr-o serie de evenimente organizate sub umbrela proiectului CapaCITIES.
Parteneriat strategic pentru stimularea inovației și excelenței în domeniul automatizării inteligente
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și George Mason University, din SUA (prin Schar School of Policy and Government) au încheiat un parteneriat strategic pentru stimularea inovației și excelenței în domeniul automatizării inteligente (IA), precum și pentru promovarea aplicațiilor practice ale acestui domeniu în sectorul public și în învățământul superior. „Automatizarea inteligentă, o abordare centrată pe om a inteligenței artificiale, se concentrează pe dezvoltarea tehnologiilor care îmbunătățesc inteligența și capacitățile umane, mai degrabă decât să le înlocuiască, sistemele IA fiind concepute, spre exemplu, pentru a sprijini luarea deciziilor și pentru a le spori eficiența. Universitatea George Mason este unul dintre liderii majori implicați în dezvoltarea acestei paradigme, prin IA Initiative", se menționează într-un comunicat al UBB.
- Credit foto: www.freepik.com
„Spuneam în diverse analize și interviuri că inteligența artificială, pentru a fi sigură, trebuie să se dezvolte într-un cadru delimitat de etică și de acceptabilitate socială («human-centered IA»). Credem că prin unirea forțelor cu Universitatea George Mason facem un pas semnificativ și contribuim la definirea acestei paradigme noi la nivel internațional, cu impact pentru cercetare, inovare și excelență academică", a afirmat rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
„Această colaborare reprezintă un pas important în angajamentul nostru comun față de excelență, inovare, diversitate și leadership academic în viitorul digital. Prin valorificarea punctelor forte și a expertizei noastre, ne propunem să creăm o platformă care să promoveze cercetarea interdisciplinară, să ofere oportunități educaționale de neegalat studenților și profesorilor noștri și să stimuleze inovația prin tehnologie, parteneriatul fiind bazat pe o viziune comună asupra viitorului învățământului superior", a subliniat, la rândul său, prof. univ. dr. David K. Rehr, directorul fondator al Center for Business Civic Engagement (CBCE) în care se desfășoră IA Initative, în Schar School of Policy and Government de la Universitatea George Mason.
Dorin Munteanu, unul dintre inițiatorii și coordonatorii proiectului IA Initiative, a adăugat că „parteneriatul creează un context favorabil promovării diversității culturale, conducând în același timp la o implicare mai puternică a studenților în zona automatizării inteligente și nu numai".
Elementele-cheie ale parteneriatului strategic vizează: ▪ programe de cercetare; ▪ programe educaționale care le vor permite profesorilor și cercetătorilor celor două universități să-și împărtășească expertiza și cunoștințele pentru a îmbunătăți calitatea proceselor de predare și cercetare; ▪ diseminarea cercetării și inovării, ce va permite transferul de cunoștințe și tehnologie, sprijinirea startup-urilor și antreprenoriatului.