SECTIUNE IN TIMP SI SPATIU MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ASTAZI, DESPRE PROTECTIA MEDIULUI
Data: 1-15 noiembrie 2003
* Costuri mari, avantaje pe termen lung * Pentru actiuni eficiente este nevoie, inainte de toate, de schimbarea mentalitatiior * Nu exista alternative la dezvoltarea durabila
Un drum in zig-zag
Nu ne propunem o schita de ordin istoric, desi ar fi foarte interesant de reconstituit drumul parcurs in aproape 13 ani de eforturi mai mult sau mai putin notabile indreptate, in primul rand, spre constientizarea societatii in legatura cu necesitatea imperioasa de a se proteja, cu toate mijloacele posibile, mediul nostru de viata.
A fost cat se poate de semnificativ faptul ca printre cele dintai partide constituite in 1990, opt si-au pus in titulatura cuvantul ecologic. Parea ca avem de-a face cu o optiune politica majora, ca fondatorii respectivelor partide sunt in stare sa determine, in timp scurt, o schimbare radicala de optica, astfel incat protectia mediului sa devina o cauza cu adevarat nationala. N-a fost sa fie din varii motive. Nu este locul aici sa le evocam. Fapt este ca, in Parlamentul rezultat din alegerile de la 20 mai 1990, s-au aflat si reprezentanti a trei partide ecologiste care au dezamagit alegatorii prin prestatia lor. Intre timp, practic, partidele ecologiste fie ca s-au autodizolvat, fie ca reprezinta formatiuni marginale, aproape necunoscute de marele public. S-a irosit astfel o sansa importanta in materie de politici ecologiste coerente.
Am amintit de legea adoptata in anii '70, o lege - cum se spune - nascuta moarta. Nici in perioada imediat urmatoare evenimentelor din decembrie '89 nu s-au depus suficiente eforturi pentru stabilirea unor reglementari corespunzatoare, in viziunea moderna imprimata, mai ales, de Uniunea Europeana. Protectia mediului n-a fost considerata o prioritate nici macar in plan legislativ.
In 1992, la Rio de Janeiro, cum se stie, a avut loc marea reuniune internationala consacrata protectiei mediului inconjurator. A participat si o reprezentativa delegatie romana in frunte cu seful statului. La reintoarcerea in tara, s-a declansat procesul de elaborare a unei legi care sa raspunda exigentelor formulate la forumul mondial. Ei bine, abia la 29 decembrie 1995 a fost promulgata Legea nr. 137, Legea protectiei mediului. Comentariile sunt - credem - de prisos. Mare lucru nu s-a facut nici in 1996 si nici in urmatorii doi-trei ani. Numai cand s-a pus problema inceperii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, lucrurile au inceput sa se precipite. Pe fond, anul 2000 a marcat inceperea unor actiuni de mai mare amploare pentru protectia mediului.
Al doilea forum mondial, desfasurat anul trecut la Johannesburg, Africa de Sud, a constatat ca programul de la Rio de Janeiro a fost indeplinit, pe plan international, intr-o foarte mica masura. Dupa cum s-a vazut si din succinta noastra trecere in revista, nici Romania nu a acordat atentia cuvenita realizarii obiectivelor la care a aderat in 1992.
Abia in 1999 a fost adoptat Programul National de Dezvoltare Durabila, dar prea putina lume isi aminteste de acest document care s-a elaborat cu mari stradanii, cu contributii insemnate ale specialistilor romani din multe domenii, un loc important revenind colegilor nostri de breasla.
Acum, cu participarea AGIR, la initiativa presedintelui Romaniei s-au constituit grupuri de lucru care sa intocmeasca o Strategie nationala de dezvoltare durabila. Sa speram ca aceasta strategie se va elabora in timp util si nu va avea "soarta" programului din 1999.
Uriasa distanta dintre posibil si necesar
Calculele recente au aratat ca pentru alinierea Romaniei la standardele Uniunii Europene in materie de protectia mediului inconjurator este nevoie sa se cheltuiasca intregul produs intern brut al tarii din anul 2002. Fie si numai acest calcul si tot este suficient pentru a ne da seama cat de mare este distanta dintre posibil si necesar in domeniul de care ne ocupam.
Vom avea prilejul sa ne referim la o serie de reglementari, inclusiv la crearea unui fond national cu destinatii ecologice, ca si la infiintarea unei "politii a mediului", dar principala problema consta in deficitul de resurse pentru aplicarea masurilor care se impun. In general, procesul investitional se relanseaza in ritmuri destul de lente, insa o analiza a destinatiilor fondurilor alocate, in special de sectorul privat, pentru dezvoltare (motivatia principala a oricarei investitii) arata ca pentru protectia mediului se repartizeaza destul de putin. Este adevarat ca pentru orice investitie sunt necesare avize si autorizatii in materie de mediu; cu toate acestea, nu este posibil ca pretutindeni sa se respecte integral baremurile maxime. Sunt urgente, intre care cele legate de crearea unor locuri de munca in zonele cu disponibilizari masive, incat "se mai inchid ochii" la capitolul protectia mediului. Nu spunem ca este bine, dar aceasta-i situatia si ar fi nepotrivit sa ne facem ca nu exista probleme serioase in materie de optiuni.
Este momentul sa consemnam ca negocierile cu oficialii Uniunii Europene la capitolul 22 "Protectia mediului inconjurator" au fost si sunt extrem de dificile tocmai din pricina decalajului dintre posibilitati si necesar. Nu ne putem plange ca nu ne-am bucurat de intelegere, dar - prin tot felul de derogari, de reesalonari - nu se rezolva problemele de fond, ci se amana doar adoptarea unor solutii obligatorii, daca avem in vedere si destinul generatiilor tinere de astazi si al celor care vor urma. Nu este de glumit cu atentatele la adresa mediului, atat de frecvente si de periculoase, in primul rand pentru sanatatea tinerilor nostri.
Cauze si efecte
Cand discutam despre bani, apare cat se poate de limpede ca resursele interne sunt insuficiente pentru a se realiza, in conditii acceptabile, o protectie reala a mediului inconjurator. O parte deloc neglijabila a finantarii masurilor care se impun a fost asigurata de marile firme straine care au facut investitii in tara noastra, in special cele definite prin "de la firul ierbii", adica pe un "loc gol". In acelasi timp, nu putem sa nu constatam ca ne situam pe unul din ultimele locuri intre tarile candidate la aderarea la Uniunea Europeana la capitolul investitii straine. Prin urmare, efectele cheltuielilor pentru mediu ale companiilor straine sunt limitate, cu mult sub nivelul necesarului.
O sursa importanta de finantare este Programul ISPA al Uniunii Europene. Pentru perioada 2000-2006 este prevazuta alocarea, in fiecare an, a cca 240 milioane de euro destinate realizarii Programului ISPA in Romania. Acest program are doua componente esentiale: transporturile si protectia mediului. Scopul principal consta in alinierea infrastructurii din tara noastra la standardele Uniunii Europene.
Programul a devenit operational pe baza Directivei Consiliului European nr. 1.269/1999. Acest act normativ stabileste criteriile de eligibilitate pentru finantarea prin ISPA, astfel incat proiectele aferente sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele exigente: sa prevada o cofinantare de la bugetul propriu de 25 la suta din costul total, sa asigure deplina conformitate cu normele Uniunii Europene, sa aiba un impact semnificativ, adica realizarea proiectului sa impuna investitii de cel putin 5 milioane de euro, sa respecte reglementarile comunitare privind concurenta si ajutorul de stat, sa fie proiecte cu caracter public.
Se cere subliniat ca exista o strategie nationala de protectie a mediului prin ISPA, strategie aprobata de finantator, respectiv Comitetul special de gestiune al Comisiei Europene. Banii se dau pentru proiecte cu urmatoarele destinatii: tratarea apei uzate; gestionarea deseurilor urbane; protectia calitatii aerului.
Pentru informarea adecvata a cititorilor precizam ca Romania a incheiat 33 de memorandumuri de finantare ISPA, in valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, care reprezinta 70 la suta din intreaga asistenta financiara acordata de UE in cadrul Programului ISPA pentru perioada mentionata (2000-2006). Pana in prezent, au fost finalizate 29 de licitatii pentru proiecte specifice programului.
Prin memorandumurile de finantare s-a decis, pentru sectiunea de mediu, infiintarea Oficiului de Plati si Contractare din Ministerul Finantelor Publice, care stabileste planul de achizitii, strategiile de licitare, sursele de finantare si alte elemente necesare sustinerii efective a proiectelor.
Angajarea manageriala
In cele ce urmeaza vom prezenta documentul oficial prin care Comisia Europeana de la Bruxelles a fost informata despre masurile intreprinse in tara noastra in vederea indeplinirii obiectivelor acordului de asociere.
Primul element luat in considerare - in domeniul care face obiectul paginilor de fata - vizeaza promovarea reformei managementului protectiei mediului.
Astfel, se mentioneaza, inainte de toate, completarea si imbunatatirea cadrului legislativ, prin urmarirea - in principal - a urmatoarelor obiective:
* perfectionarea reglementarilor specifice. Astfel, s-au adoptat in anii 2001-2002 nu mai putin de 29 de legi si 69 de hotarari de guvern, printre care cele privind:
- modificarea si completarea, prin O.U.G. nr. 91/2002, a Legii protectiei mediului nr. 137/1995, act normativ care asigura baza juridica a protectiei mediului;
- infiintarea Garzii pentru mediu;
- organizarea si functionarea Administratiei Fondului pentru Mediu;
- accesul liber la informatia privind mediul, stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- gestionarea uleiurilor uzate;
- regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase;
- conditiile de introducere pe piata a benzinei si motorinei;
- regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator;
- incinerarea si depozitarea deseurilor;
- notificarea substantelor chimice;
- aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata pentru potabilizare;
- programul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzate de evacuarea unor substante periculoase.
De asemenea, au fost adoptate 53 de Ordine ale ministrului, referitoare la: calitatea apelor, planul de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice; planul de actiune pentru anul 2002 pentru implementarea Directivei cadru a UE privind apa; aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta in exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare precum si a barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale; reglementarea pescuitului in Delta Dunarii.
La acestea se adauga 10 Ordine ale presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN).
Activitatea din anii 2001 si 2002 s-a inscris in Strategia de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu (2001-2004). In aceasta perioada s-au mai realizat urmatoarele, in plan programatic si managerial:
- actualizarea Strategiei nationale pentru protectia mediului;
- publicarea Raportului privind starea mediului in anul 2000 si in anul 2001;
- constituirea, prin H.G. nr. 1097/2001, a Comitetului interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national, in care sunt reprezentate toate ministerele, la nivel de secretar de stat.
Au fost, de asemenea, finalizate strategiile de armonizare sectoriale privind: legislatia orizontala; controlul poluarii industriale; protectia naturii, protectie civila, siguranta nucleara; reactualizarea strategiilor sectoriale de armonizare cu normele UE.
Procesul investitional
Pe baza documentelor mentionate a fost posibil sa se conceapa - bineinteles, in limitele amintite - programe de investitii gestionate de institutiile specifice in vederea realizarii obiectivelor prioritare privind:
* apararea impotriva inundatiilor, inlaturarea si reducerea efectelor calamitatilor naturale provocate de viituri si evitarea pierderilor de vieti omenesti, precum si reabilitarea unor infrastructuri ale comunitatilor locale distruse sau avariate (consolidari si refaceri de cai de comunicatii rutiere, poduri si podete etc.);
* amenajarea complexa a bazinelor hidrografice pentru reabilitarea surselor de apa existente si realizarea de noi surse pentru satisfacerea cerintelor de apa pentru populatia din zonele deficitare.
O atentie deosebita s-a acordat investitiilor de reconstructie ecologica si de conservare a biodiversitatii factorilor de mediu si obiectivelor privind dezvoltarea capacitatii investitionale de mediu (sedii si laboratoare) in vederea armonizarii cu cerintele UE. In acest sens, sunt de retinut:
- realizarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, pentru care au fost cheltuite fonduri care reprezinta 81% din totalul resurselor financiare alocate pentru mediul respectiv, fiind 4.280 miliarde de lei. Astfel de lucrari s-au executat si se executa pe principalele rauri ale tarii: Siret, Prut, Somes, Mures, Tisa, Crisuri etc.;
- refacerea obiectivelor distruse de calamitati din infrastructura municipalitatilor. S-au promovat si a fost inceputa executia a 114 obiective situate pe teritoriul a 14 judete grav afectate, din care s-au terminat si receptionat pana la 31 decembrie 2002 un numar de 71 de obiective;
- asigurarea cerintelor de apa pentru populatia din zonele deficitare: Bucuresti, Brasov, Baia Mare, Zalau, Azuga-Breaza, Valea Jiului, Delta Dunarii, pentru care s-a alocat suma de 772,7 miliarde de lei (15%) din care pentru elaborarea proiectului 20,7 miliarde de lei;
- alocarea a 234,7 miliarde de lei pentru principalele investitii din cadrul programului de protectia mediului: ecologizarea zonelor afectate din Delta Dunarii, apararea litoralului Marii Negre impotriva fenomenelor de eroziune, mentinerea calitatii terapeutice a lacului Techirghiol si pentru asigurarea cadrului investitional al activitatii de protectia mediului (sedii si laboratoare);
- efectuarea in 2002 de catre inspectortele de Protectia Mediului si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a unor achizitii de echipamente de monitorizare si laborator in valoare de 4 milioane euro din fondurile extrabugetare acumulate de fiecare institutie, fata de 1,5 milioane euro in anul 2001.
Gospodarirea durabila a resurselor naturale
Exemplificam preocuparile si rezultatele din acest domeniu cu o serie de date din documentul guvernamental mentionat (cu aplicatii la gospodarirea durabila a apelor, inclusiv prin reabilitarea cursurilor de apa si a lacurilor):
* au fost aprobate proiecte de profil pentru Constanta, Craiova, Valea Jiului - Danutoni, Iasi, Braila, Arad, Cluj-Napoca, Oradea, Focsani, Tg. Mures, Pascani, Brasov, Buzau, Satu Mare, Piatra Neamt, Sibiu, iar pentru alte 6 localitati (Bucuresti, Baia Mare, Galati, Botosani, Deva-Hunedoara, Dr. Tr. Severin) s-a aprobat asistenta tehnica necesara elaborarii proiectelor ISPA;
* s-au intocmit si se urmareste realizarea programelor de exploatare a lacurilor de acumulare in conditii de seceta;
* s-au stabilit masuri pentru functionarea in bune conditii a tuturor echipamentelor hidromecanice de dirijare si mentinere a debitelor si volumelor de apa;
* s-a implementat sistemul informational pentru prevenirea si alarmarea in timp real a populatiei si utilizatorilor de apa asupra fenomenelor hidro-meteo periculoase;
* s-au creat sisteme de alarmare, avertizare si evacuare a populatiei in timpul producerii inundatiilor din bazinele Crisurilor si Somes-Tisa, corelat cu Comisia Nationala pentru Aparare Impotriva Dezastrelor;
* s-au dat in folosinta unele obiective din cadrul proiectului SIMIN (Sistem Integrat de Meteorologie), respectiv Centrul National de Prognoza si radarele de la Barnova si Medgidia;
* s-au fundamentat etapele de aplicare a acquis-ului comunitar in domeniul apelor si a Directivei Cadru pentru Apa 2000/60/EC;
* s-a reorganizat Administratia Nationala "Apele Romane", pe baza principiilor Uniunii Europene privind domeniul gospodaririi apelor;
* s-a efectuat o expeditie comuna de supraveghere a calitatii apelor Dunarii, avand ca obiectiv producerea unui set de date de calitate omogene pentru Dunare, identificarea si confirmarea surselor de poluare specifice;
* s-au infiintat 11 Comitete de bazin corespunzand teritorial Directiilor apelor din cadrul Administratiei Nationale "Apele Romane", structuri consultative care au ca scop atragerea societatii civile, a unitatilor administratiei publice locale in luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor;
* au fost consultate Comitetele de bazin asupra unor proiecte pentru alimentari cu apa si canalizare in vederea absorbirii fondurilor ISPA alocate Romaniei in acest domeniu;
* s-a reactualizat la nivel national, prin intermediul Directiilor de ape, inventarul national de agenti economici industriali potentiali poluatori ai surselor de apa, precum si inventarul national al zonelor si activitatilor cu risc ridicat de poluare accidentala a apelor.
De asemenea, in aceasta perioada au fost promovate actele normative adecvate. Astfel, in sectorul calitatea apei s-au adoptat:
- legile-cadru privind protectia naturii, regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica;
- H.G. nr. 188/2002, privind epurarea apelor uzate;
- H.G. nr. 100/2002, privind calitatea apelor de suprafata destinate producerii de apa potabila;
- H.G. nr. 459/2002, privind calitatea apei de imbaiere;
- H.G. nr. 964/2000, privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii din surse agricole;
- Legea nr. 458/2002, privind calitatea apei potabile;
- Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1049/2002, referitor la protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase;
- O.U.G.nr. 202/2002, cu privire la protectia zonei costiere;
- Legea gradinilor zoologice si acvariilor publice, nr. 191/2002.
Eforturi pentru o cat mai larga cuprindere a modalitatilor eficiente de actiune
In partea finala a prezentarii amintitului document oficial trecem in revista telegrafic si celelalte domenii de preocupari, cu accent tot pe activitatea de reglementare.
Astfel, in privinta calitatii aerului se cuvine sa mentionam, inainte de toate, Legea-cadru privind protectia atmosferei (2001), fiind asigurate astfel conditiile pentru elaborarea legislatiei subsecvente. In acelasi an, Romania a ratificat si Protocolul de la Kyoto la Conventia Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice.
In aceasta perioada s-au facut eforturi pentru:
* imbunatatirea calitatii aerului, prin cresterea numarului de inspectii la agentii economici;
* dezvoltarea capacitatii de monitorizare a factorilor de mediu cu preponderenta in zonele cu risc de poluare. S-a acordat prioritate actiunii de constituire a unei retele automate de supraveghere a calitatii aerului. In acest sens s-a elaborat un proiect, initiindu-se procedura de finantare cu credite BERD.
Calitatea solurilor din Romania este urmarita prin Sistemul National de Monitoring al Starii de Calitate a Solurilor organizat prin Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice.
Au existat, de asemenea, preocupari constante pentru conservarea biodiversitatii si asigurarea calitatii habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice. In acest sens s-au adoptat:
* H.G. nr. 311/2002 pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor piscicole din zonele domeniului public de interes national, aflate in perimetrul rezervatiei biosferei Delta Dunarii;
* H.G. nr. 153/2002 pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor stuficole din zonele domeniului de nteres public national aflate in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii";
* planurile de recolta pentru speciile de interes cinegetic;
* cotele de captura si recoltare a speciilor de flora si fauna salbatica in vederea comercializarii in perimetrul rezervatiei biosferei Delta Dunarii;
* cotele de captura si export al speciilor de sturioni din Dunare si Marea Neagra;
* planurile de management pentru Parcul National Retezat, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Forestier;
* H.G. privind delimitarea Rezervatiilor Biosferei, a Parcurilor Nationale si Naturale si constituirea administratiilor acestora.
Unul dintre obiectivele principale urmarite in acesti doi ani l-a constituit adoptarea actiunilor pentru rezolvarea problemei deseurilor, conjugand promovarea de reglementari legislative, initierea de investitii specifice din surse externe si interne, intarirea controlului si educarea populatiei in spiritul respectului fata de curatenia mediului.
Cadrul legislativ in acest domeniu a fost creat si extins prin adoptarea unor legi, hotarari de Guvern si ordine de ministru, fiind transpuse in proportie de 80% actele normative comunitare. Astfel:
- a fost elaborat Planul national de gestionare a deseurilor - plan de etapa;
- au fost promovate actele subsecvente Legii nr. 426/2001: H.G. nr. 162/2002 referitor la depozitarea deseurilor, H.G. nr. 128/2002 referitor la incinerarea deseurilor, H.G. nr. 349/2002 privindgestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, H.G. nr. 441/2002 pentru amendata H.G. nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, H.G. privind reducerea si controlul poluarii cu azbest, Ordinului MAPM nr. 279/2002 care aproba Regulamentul de organizare si functionare a Secretariatului pentru compusii PCB. In prezent exista 8 depozite ecologice de deseuri municipale si proiecte ISPA dintre care doua in derulare, cinci proiecte transmise la Bruxelles pentru avizare si doua proiecte in pregatire;
- s-a elaborat cadrul legislativ pentru urmatoarele fluxuri de deseuri: uleiuri uzate, baterii si acumulatori, ambalaje si deseuri de ambalaje, gestionarea echipamentelor ce contin PCB/PCT si de asemenea modul de eliminare a deseurilor;
- a fost aprobat proiectul ISPA de la Rm Valcea in domeniul managemntului deseurilor menagere, in valoare de 14,6 milioane de euro, din care 11 milioane de euro grant ISPA. In perioada 2001 - 2002 s-a desfasurat licitatia pentru asistenta tehnica privind managementul si supervizarea proiectului si licitatia pentru lucrari la proiectul ISPA "Extinderea proiectului pilot privind colectarea selectiva a deseurilor menajere in Piatra Neamt".
Nu dorim sa idealizam stadiul atins in asigurarea conditiilor de baza pentru protectia mediului inconjurator, pentru dezvoltare durabila a Romaniei, dar - cum a rezultat si din datele prezentate - lucrurile au inceput sa se "miste" in directia cea buna. Ritmurile si proportiile actiunilor se cer, desigur, accelerate, in conformitate cu "foaia de parcurs" stabilita pentru tara noastra in urma reuniunii la nivel inalt a UE de la Copenhaga din decembrie 2002. In ceea ce priveste breasla noastra, a inginerilor, apare destul de clar ca avem in programele si masurile enuntate un camp larg de manifestare a calitatilor profesionale demonstrate, cu prisosinta, de mult timp si in cele mai diverse domenii. In fond, aceste doua pagini nu si-au propus altceva decat sa sensibilizeze corpul ingineresc, la scara nationala, pentru slujirea unei cauze cu adevarat nationale.
Alte articole


