Ingineri mari personalitati Gheorghe Manea 1904 - 1978
Data: 1-15 noiembrie 2004
Fondatorul scolii moderne de organe de masini din Romania
S-a nascut la 8 aprilie 1904, intr-o veche familie armeneasca, fiind al doilea copil al familiei Manea, Cristea, avocat, si Elena, casnica (nascuta Ciuntu).
Cursul primar l-a urmat in orasul natal. A fost elev al Liceului Internat din Iasi, in perioada primului razboi mondial, absolvind liceul ca sef de promotie; a obtinut bacalaureatul in 1922. Din 1923, cu un ajutor din partea Comunitatii armene, a plecat la Berlin sa studieze ingineria, la {cola Politehnica Charlottenburg, unde a urmat cursurile Facultatii de Constructii de Masini, obtinand diploma de inginer mecanic la 14 mai 1928.
Intre anii 1930-1932 a efectuat studii pentru doctorat cu celebrul prof. Föttinger, inventatorul cuplajelor hidromecanice, si de docenta cu prof. dr. Weing. In 1929 tatal lui a murit, iar el s-a confruntat cu greutati materiale deosebite. Pentru a se intretine a urmat un curs de sudura autogena si electrica. In acelasi interval de timp a efectuat practica in marile uzine germane Siemens-Schuckert si la fabrica de locomotive si turbine cu abur Borsig, ambele din Berlin, la fabrica de motoare Diesel "Deutz" din Köln si la fabrica de pinioane Döring din Berlin. {i-a sustinut teza de doctorat in ziua de 18 iunie 1932, cu subiectul "Determinarea variatiei vitezelor si presiunilor de-a lungul paletelor de forma oarecare, ale unui rotor de turbina fara celule". Teza sa este considerata si astazi clasica in literatura de specialitate, fiind citata in V.R. Hawthorne High Speed Aerodynamics and Jet Propulsion, vol. 10/1964.
Intors in tara in anul 1933, isi incepe in acelasi timp activitatea didactica si de cercetare. In anul 1933 a fost numit prin concurs asistent la Catedra de organe de masini din Sectia Electrotehnica a {colii Politehnice Bucuresti.
Entuziast, inzestrat cu spirit didactic, a preluat activitatea de indrumare a proiectelor pentru dilploma si conducea lucrarile practice de atelier. Pentru cunoasterea industriei romanesti, a initiat excursiile tehnice cu studentii la marile uzine din tara.
Decanul facultatii l-a caracterizat astfel: "Gheorghe Manea este unul dintre cele mai valoroase elemente de care scoala noastra dispune si pe care se va putea conta in viitorul formarii inginerilor electromecanici".
El a urcat treptele ierarhiei didactice, devenind in 1940 conferentiar si sef de catedra din 1944. Pentru studenti a elaborat cursul tiparit "Organe de masini", doua volume, 1956 si 1958, care a fost premiat de Academia Romana.
Tot in anul 1933, paralel cu activitatea didactica si-a inceput si activitatea in productie la Regia Intreprinderilor Miniere si Metalurgice din Transilvania. Astfel, la Hunedoara a elaborat planurile de modernizare a uzinei, a sectiei de turnatorie si atelierelor mecanice, si a instalat noi centrale de forta inzestrate cu motoare Diesel. S-a ocupat de marirea capacitatii de productie de fonta bruta si de otel, pe baza unor studii temeinice.
Intre anii 1934-1937 a lucrat la Societatea Astra-Vagoane, organizand productia de vagoane, motoare, armament si munitie la uzinele din Brasov si Orastie. Experienta acumulata a publicat-o in manualul intitulat "Amenajarea, organizarea si exploatarea fabricilor", 380 de pagini, publicat in 1944, opera premiata de Academia Romana in 1946. In 1970, in Ed. Tehnica a aparut un nou tiraj de 21.000 de exemplare, care a avut un deosebit succes de librarie, epuizandu-se fulgerator. Lucrarea a fost apreciata si solicitata in diferite tari straine.
La sfarsitul anului 1947, prof. Gh. Manea a fost cooptat intr-un colectiv de patru persoane care lucra pentru un grup de uzine noi prin dezvoltarea nucleului Resita, Astra, IAR, Cugir, Marsa, la care statul era actionar principal.
In anul 1948 a fost numit director general al planificarii la Intreprinderile Metalurgice ale Statului, ulterior a trecut ca director adjunct al Centralei Industriale a Metalurgiei Prelucratoare.
Activitatea de cercetare a desfasurat-o in Institutul de Mecanica Aplicata al Academiei Romane. In cercetarile efectuate a folosit transformarile conforme si a dat o solutie originala privind descrierea proceselor curgerii fluidelor, cu o forma oarecare si grosime finita, cu distante mari intre ele, dupa cum rezulta din transpunerea la turbina Kaplan.
El a elaborat o teorie proprie si o metoda de calcul in problema temperaturii filmului lubrifiant.
O serie de cercetari s-au referit la problemele lagarelor hidrostatice, elaborand o metoda si un program complex de calcul cu ajutorul calculatorului electronic.
Incepand din anul 1960 a efectuat cercetari in domeniul organelor de masini confectionate din materiale plastice, lagare si roti dintate. Rezultatele le-a publicat cu titlurile: Asupra utilizarii maselor plastice, indeosebi a poliamidelor, in constructia lagarelor de alunecare (1961); Masele plastice celulare (1978); Prelucrarea prin injectie a materialelor plastice (publicata post-mortem, 1986).
Pentru meritele sale stiintifice a fost ales membru corespondent al Academiei Romane, la 21 martie 1961 si i s-a conferit titlul de profesor emerit. A primit numeroase medalii, printre care Meritul Stiintific, Medalia si Ordinul Muncii.
S-a stins din viata la Bucuresti, in ziua de 3 ianuarie 1978, dupa o lunga si grea suferinta.
Simpozionul omagial
100 de ani de la nasterea prof. univ. dr.ing. Gheorghe Manea
La Universitatea "Politehnica" Bucuresti, in ziua de 17 septembrie a.c. a vut loc o manifestare de respect si gratitudine fata de valoroasa activitate didactica si stiintifica, de probitate morala si umana a celui care a fost ilustrul profesor Gh. Manea.
Simpozionul, organizat de prof. dr. ing. Mircea Pascovici, in colaborare cu membrii Catedrei de inginerie mecanica, a beneficiat de sprijinul material sau managerial al MEC, conducerii UPB, Centrului de Excelenta {tiintifica in Inginerie Mecanica si Tribologie - CESIT s.a.
Au vorbit despre viata si opera profesorului Manea dna prof. dr. ing. Ecaterina Andronescu, rector UPB; acad. V.N. Constantinescu; prof. dr. ing. Mircea Pascovici; acad. Radu Voinea; prof. dr. ing. Mustafa Akkurt; prog. dr. ing. Dan Pavelescu s.a.