Din istoria ingineriei romanesti (Urmare din nr. trecut)

PRIMELE MANUALE DE INGINERIE
Teodor Stamati, primul fizician moldovean, scrie in anul 1844 prima lucrare de Fizica experimentala, care cuprinde si elemente de mecanica.
Miltiade Tzoni, inginer si licentiat al Facultatii de Stiinte din Paris, elaboreaza in anul 1868 in manuscris Cursul de mecanica rationala si aplicata, la Universitatea din Iasi.
Oscar Alfons Saligny a infiintat in anul 1868 primul laborator pentru cercetarea materialelor.
Spiridon Iorceanu scrie in anul 1869 primul manual de drumuri in limba romana.
Dimitrie Negreanu organizeaza in anul 1880 laboratorul de electricitate.
Emanoil Bacaloglu a infiintat in anul 1885 primul laborator de fizica.
Ion Ionescu Bizet, de la Scoala Nationala de Poduri si Sosele, publica in anul 1915 primul volum de beton armat in limba romana, reeditat in anul 1955.
Constantin C.Teodorescu publica in anul 1921 primul curs de rezistenta materialelor.
Tudor Tanasescu editeaza in anul 1930 primul curs de radiocomunicatii.
Serban Solacolu scrie in anul 1968 Chimia fizica a silicatilor.
Despre primele manuale in diversele domenii ne oprim aici, deoarece textul ar fi foarte lung.
Prima lege pentru exercitarea profesiunii de inginer la noi in tara s-a votat de catre Corpurile Legiuitoare in anul 1937.

SCOLI
Intelectualitatea tehnico-stiintifica romaneasca, formata deseori la scolile Apusului, fiind apreciata si acolo, a creat adevarate scoli pe langa catedre sau pe langa laboratoare, de unde au izvorat alte idei autentice si personalitati stiintifice. De asemenea, caracterul colectiv al muncii de cercetare stiintifica a sporit numarul dascalilor, personalitati in jurul carora s-au dezvoltat adevarate scoli.
Totul s-a desfasurat avand ca motto precizarile profesorului Octav Onicescu: Veti crea, veti avea; nu veti crea, nu veti fi nimic.
Facem o prezentare aleatorie:
– Lazar Stoicescu, creatorul primei scoli romanesti de termotehnica;
– Gheorghe Cartianu, creatorul scolii romanesti de radiotehnica si comunicatii;
– Nicolae I. Manolescu, fondatorul scolii romanesti de teoria mecanismelor si masinilor;
– Traian Savulescu, parintele scolii romanesti de fitopatologie;
– Gheorghe Ionescu-Sisesti, promotorul si animatorul unei scoli de pedologie, care a creat premisele dezvoltarii stiintei solului in agricultura tarii noastre;
– Constantin Sandu-Aldea, intemeietorul scolii de ameliorarea plantelor din Romania;
– Elie Carafoli, fondatorul scolii aerodinamice romanesti;
– Tudor Tanasescu, creatorul invatamantului si facultatii de electronica;
– Teodor Saidel, intemeietorul scolii de chimie a solului si al agrochimiei;
– M. Serban, ctitorul invatamantului social-agricol in Romania;
– Ion S. Gheorghiu, fondatorul scolii romanesti de masini electrice;
– I. Balbareu, creatorul scolii de metalurgie;
– Nicolae Profiri, intemeietorul scolii de drumuri, iar prin publicatia „Problema drumurilor noastre” si-a prezentat si butada lui Ford: Nu este adevarat ca din cauza saraciei n-avem drumuri, adevarul este ca din cauza lipsei de drumuri suntem o tara saraca. Sa dam tarii sistemul de circulatie, necesar vietii moderne;
– Anton Sesan, creatorul scolii de analiza seismica a structurilor de constructii si realizatorul primei platforme pentru verificarea seismica a constructiilor, la INCERC Iasi;
– Mihail D. Hangan, creatorul primei scoli in stiinta betonului armat;
– Gheorghe Casler si Vitalie Belousov, intemeietorii scolii de inventica, apreciata si pe plan mondial.
Inventiile prezentate de universitati in decursul anilor sunt de asemenea creatii stiintifice. Ne vom referi doar la anul 2006, cand la Salonul International de Inventii Tehnice de la Geneva, noua universitati au primit medalii de aur.
(Continuare in nr. viitor)