ENERGIA REGENERABILA

SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE – CHEIA UNUI VIITOR DURABIL

Acesta a fost titlul unei conferinte organizate la Mangalia in zilele de 7 si 8 septembrie a.c. de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) si de societatea comerciala Meda Consulting, la Centrul Roman de Afaceri Marea Neagra. La manifestare au luat parte circa 70 de specialisti si conducatori ai unor firme din domeniul energiei verzi, reprezentanti ai autoritatilor locale si un delegat din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Din pacate, lipsa de apetenta pentru dialog a guvernantilor cu mediul de afaceri s-a facut simtita si de aceasta data, cand Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, si Attila Korodi, ministrul mediului si dezvoltarii durabile, au fost prea ocupati de vineri de la pranz pana sambata dupa-amiaza pentru a-si gasi timp sa discute despre viitorul productiei de energie din resurse regenerabile in Romania.
Initiatorul reuniunii, Nicolae Vasile, vicepresedinte al CCIB, coautor al lucrarii Raport de veghe tehnologica in domeniul energiei, a subliniat in deschiderea manifestarii ca, in lipsa ministrilor, specialistii si oamenii de afaceri se pot concentra nestingheriti pe probleme tehnice, care se cer rezolvate cu maxima urgenta.

Romania trebuie sa isi imbunatateasca eficienta energetica
In cuvantul sau de deschidere, ec. dipl. Stefan D. Popa, presedinte – director general al CCIB, arata, intre altele: „Conferinta pe care o inauguram astazi atinge unul dintre cele mai sensibile subiecte ale timpului nostru. Devine din ce in ce mai evident faptul ca nu ne putem imagina un viitor durabil fara sa identificam sursele de energie regenerabile, fara impact negativ asupra mediului inconjurator, si fara sa promovam o industrie solida, eficienta si flexibila in acelasi timp. Scopul initiativei organizatorilor este de a trage, din nou, un semnal de alarma asupra implicatiilor greu de cuantificat privind dezvoltarea societatii romanesti si a necesitatii reorientarii fara intarziere catre valorificarea resurselor energetice ecologice.
Consideram ca Romania trebuie sa-si faca auzita vocea in Uniunea Europeana, sa-si promoveze cu mai mult curaj optiunile privitoare la destinul tarii.
Ma bucura participarea de tinuta la aceasta conferinta, care confirma importanta acestei preocupari inscrise si pe agenda CCIB. Stimularea preocuparilor legate de productia de energie bazata pe resurse regenerabile devine, daca vreti, o problema de supravietuire, in conditiile in care suntem martorii unor fenomene grave, precum modificarea ciclurilor climatice, reducerea dramatica a surselor de apa potabila, desertificarea, topirea calotei polare si cresterea nivelului oceanului planetar. Toate aceste elemente sunt exprimari ale efectului de sera, proces care – daca nu se iau masuri imediate – poate deveni ireversibil, cunoscut fiind faptul ca si in cazul planetei Pamant, planeta albastra, poate actiona principiul care spune ca toate imperiile s-au distrus din interior.
Masurile de acest gen trebuie sa aiba o acoperire globala. Daca toate statele lumii, in special SUA, Rusia, China si India ar fi trecut cu cativa ani in urma la aplicarea Protocolului de la Kyoto, poate ca acum nu ne-am fi aflat in fata unei situatii atat de grave.
Salutam recenta aprobare de catre guvernul Romaniei a Strategiei energetice nationale. Sa nu uitam insa ca provocarea cea mai mare pentru Romania este eficienta energetica, ceea ce inseamna ca la aceeasi unitate de produs intern brut, Romania cheltuieste de patru ori mai multa energie electrica decat media UE.
Tocmai de aceea, CCIB si-a propus sa sprijine investitiile private si facilitarea accesului capitalului strain pe piata resurselor regenerabile. Promovam activ, atat in tara, cat si pe plan extern, crearea de parteneriate public-privat, inclusiv prin constituirea de consortii pentru constructia de complexe hidrotehnice prietenoase mediului, pe Dunarea devenita de la 1 ianuarie 2007 un fluviu interior al UE.“

Autoritatile centrale trebuie sa se implice mai serios
in reglementarea pietei de energie verde
Dezbaterile intre specialisti de marca, reprezentanti ai investitorilor straini si ai comerciantilor romani, au scos in evidenta aspecte care ar putea stimula productia si utilizarea de energie din surse regenerabile, in cazul in care s-ar adopta unele reglementari necesare pentru dezvoltarea pietei. In acest sens, Carmencita Constantin, director al Diviziei pentru Engineering si Mediu la ISPE, a subliniat ca Germania este campionul absolut in Europa la productia de energie eoliana, solara, din biomasa, dar asta pentru ca guvernul a stiut sa promoveze acest sector si a adoptat strategii coerente, cu obiective bine individualizate sectorial. De pilda, programul pentru utilizarea energiei fotovoltaice a inceput cu un program care prevedea montarea a 1000 de echipamente pe tot atatea acoperisuri, iar acum a fost deja extins la 100.000 de acoperisuri. Succesul Germaniei nu se datoreaza unor resurse energetice mult mai bogate decat cele ale Romaniei, ci gestionarii eficiente a acestora, stimularii prin granturi si subventii.
Un alt motiv pentru care in Romania productia de energie din resurse regenerabile se afla abia la inceput este acela ca nu se face o colectare judicioasa a deseurilor. In lume, spunea unul dintre participanti, mancarea devine tot mai scumpa. Atunci se pune intrebarea ce anume ar trebui sa faca o tara precum Romania: sa afecteze productiei de biomasa o suprafata importanta din terenul sau arabil, sau sa utilizeze tot potentialul pentru a asigura hrana populatiei? Raspunsul dat de specialisti este ca in cazul in care deseurile ar fi gestionate corect, nu ar fi nevoie de o suprafata agricola considerabila pentru productia de biomasa.
O alta idee interesanta a venit de la Ulrich Brunhuber, care spunea ca Romania nu trebuie sa inventeze din nou apa calda, ci sa invete din exemplele altor tari. De pilda, in Germania se valorifica uleiul alimentar uzat de la restaurante, gogoserii si alte asemenea unitati, obtinandu-se cu minimum de investitii un combustibil nepoluant, care poate fi utilizat de autoturisme si de camioane.
Gheorghe Tripon, de la Green Energy Group, a adus in fata audientei o alta problema a carei solutionare se afla in mana autoritatilor centrale, respectiv a Executivului si Legislativului. Concret, este vorba despre faptul ca bancile cer un plan de afaceri multianual pentru a acorda credite, dar contractele in domeniul energiei se incheie pe un singur an, ceea ce face imposibila elaborarea planului solicitat de sistemul bancar.
Facand rezumatul dificultatilor care trebuie rezolvate pentru a avea o productie de energie „verde“ cat mai eficienta, participantii au aratat ca situatia legala a pietei de energie din resurse regenerabile este neclara, ca reteaua de transport este necorespunzatoare, ca exista multa birocratie la autorizarea unui producator de energie ecologica (intre 16 – 20 de avize, dar numarul acestora poate ajunge si la peste 80, daca autoritatile implicate solicita, la randul lor, avize de la alte entitati) si ca perspectiva evolutiei preturilor in domeniu este inca neclara.
In acest sens, a fost dat exemplul unui intreprinzator din Oradea care doreste sa realizeze locuinte din lemn, izolate termic la cote superioare si incalzite centralizat, ceea ce ar duce la consumuri energetice de 20 – 25 de ori mai mici decat in cazul unei case din beton si caramida, in timp ce emisiile de bioxid de carbon ar scadea cu circa 43%. In context, Stefan D. Popa a propus ca aceasta initiativa sa beneficieze de aceleasi conditii financiare din partea Guvernului si a autoritatilor locale ca si programul de reabilitare termica a cladirilor.

Mangalia – capitala energiei regenerabile
Cu ocazia Conferintei privind resursele regenerabile de energie, ec. dipl. Stefan D. Popa, presedinte – director general al CCIB, si Nicolae Vasile, vicepresedinte al CCIB si presedinte al ENERO (Centrul pentru Promovarea Energiei Curate si Eficiente in Romania), au acordat municipiului Mangalia Diploma si Trofeul Mangalia – capitala energiei regenerabile, conferite pentru realizarile municipiului in acest sector, dar si pentru potentialul pe care il are Dobrogea in productia de energie solara si eoliana.
Dupa acest moment a fost lansata lucrarea ENERGIA – PROBLEME ACTUALE – Raport de veghe tehnologica, avand ca autori pe Nicolae Vasile, Florinel Tudorache, Silvica Fasui si Madalina Gina Gutes. Nicolae Vasile a aratat ca volumul, aflat la prima editie, va putea fi realizat de aici inainte in fiecare an. In lucrare sunt enumerate, intre altele, obiectivele generale ale strategiei de valorificare a potentialului surselor regenerabile de energie in Romania: integrarea surselor regenerabile in structura sistemului energetic national; eliminarea barierelor tehnico-functionale si psihosociale din procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie si incadrarea in limitele de cost si eficienta energetica; promovarea investitiilor private si facilitarea accesului capitalului strain pe piata surselor regenerabile; diminuarea gradului de dependenta a economiei nationale de importuri energetice la circa 40% din totalul actual; asigurarea alimentarii cu energie in comunitatile izolate prin valorificarea potentialelor locale de energie regenerabila; crearea conditiilor de participare la piata europeana a „certificatelor verzi“.

Conceptia in cercetare trebuie modificata substantial
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare, prof. dr. ing. Anton Anton, care a luat parte la conferinta, a explicat, intre altele, ca mentalitatea din cercetare trebuie modificata substantial, iar valoarea unui cercetator si a unui institut de specialitate trebuie apreciata dupa numarul de articole publicate in reviste de renume mondial, dupa numarul de brevete de inventie obtinute si dupa tehnologiile transferate. In acest mod, aprecierea cercetatorilor devine mai obiectiva, iar valoarea sociala a proiectelor lor devine limpede.

Care este raul cel mai mic: agresarea naturii prin construirea de hidrocentrale, sau prin continuarea utilizarii de termocentrale?
In alocutiunea in fata plenului conferintei, Stefan D. Popa, presedintele CCIB, a subliniat: „Din datele existente, rezulta ca mai mult de jumatate din suprafata Romaniei este propice pentru productia de energie solara, la loc de frunte situandu-se zona unde ne aflam acum, adica Dobrogea.
Tot in zona litoralului Marii Negre exista un potential demn de luat in considerare in ceea ce priveste energia eoliana, atat pe uscat, cat si pe mare, precum si in ceea ce priveste energia geotermala. De altfel, Romania se bucura de existenta unor astfel de resurse si in zonele montane inalte, in campii si pe podisuri.
Am lasat intentionat la urma referirile la facilitatile de productie de energie hidro, deoarece acestea constituie o preocupare majora si mai veche pentru Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. Nu exista intalnire cu investitorii straini in cadrul careia sa nu amintesc de faptul ca pe sectorul romanesc al Dunarii exista o mare nevoie de lucrari hidrotehnice complexe. CCIB a lansat demersurile pentru constituirea unui consortiu international de investitori in vederea construirii unui nod hidrotehnic in sectorul Turnu-Magurele – Nicopole, constand dintr-un pod rutier si feroviar, doua hidrocentrale si un sistem de ecluze care sa permita ca navigatia sa se desfasoare pe parcursul intregului an, chiar si atunci cand avem perioade secetoase, ca in momentul de fata. Am prezentat acest proiect la Congresul din acest an al transportatorilor, de la Belgrad, l-am facut cunoscut la Pactul de Stabilitate, la Consiliul BAC (Consiliul Consultativ de Afaceri) si SECI, unde, in contextul dat, am obtinut promisiuni de sprijin si am organizat o intrunire cu partenerii nostri bulgari, incheiata cu acordul de a prezenta proiectul guvernelor Romaniei si Bulgariei, in vederea asigurarii deciziei politice necesare. Este bine sa stiti, si o spun apasat, ca organizatia noastra, CCIB, si CCI a Bulgariei au ajuns deja la un consens in promovarea realizarii acestui obiectiv si ca autoritatile locale, comunitatea oamenilor de afaceri de pe cele doua maluri ale Dunarii, dar si directiile din domeniul energiei si nu numai, din cele doua tari, doresc realizarea acestuia. De fiecare data am subliniat ca nu dorim alocarea nici macar a unui leu de la bugetul de stat pentru aceste proiecte. Ideea noastra este ca ele trebuie realizate prin parteneriat public-privat, prin acel consortiu la care m-am referit deja si sunt bucuros sa va pot spune ca propunerea noastra a fost primita cu interes de oameni de afaceri de mare anvergura din Turcia, Franta, Germania, Israel, SUA.
Tot din aceasta perspectiva credem ca vor trebui privite si viitoarele investitii in centrale eoliene, solare si geotermale, precum si in unitati pentru prelucrarea de biomasa in vederea obtinerii de biocombustibili.
Ca atare, revenind la definitia dezvoltarii durabile ca tip de dezvoltare care nu amaneteaza viitorul de dragul opulentei prezentului, credem ca avem fata de urmasii nostri obligatia de a crea o sinergie intre actiunile pe linia productiei de energie din resurse regenerabile, intreprinse atat de autoritatile centrale si locale, cat si de organizatii neguvernamentale, asa cum sunt camerele de comert si industrie.
Si in acest domeniu, ca si in atatea altele, pentru a obtine succesul este nevoie de o mai mare deschidere pentru dialogul intre politic si economic, dat fiind faptul ca niciuna dintre aceste componente nu poate reusi de una singura. Nu putem progresa daca nu acceptam dialogul, fie el si cu accente dureroase, stiut fiind faptul ca mediul de afaceri nu poate propune si aproba legislatia necesara si, cu atat mai putin, guvernul nu are resursele financiare indispensabile pentru o regandire pe termen mediu a strategiei energetice a tarii. Este dovedit faptul ca acolo unde lipseste dialogul liber, necenzurat si transparent intre autoritati si sectorul privat, lucrurile nu pot merge in directia dorita. Lipsa comunicarii, a analizei lucide, la rece, a situatiei, lasa loc intotdeauna ca sectorul public sa incurajeze si sa se lase antrenat in acte de coruptie, birocratie, criminalitate financiara si alte asemenea.
As dori sa subliniez un aspect imbucurator, si anume ca mass-media romaneasca incepe sa acorde o atentie din ce in ce mai mare fenomenelor care tin de protectia mediului, de incalzirea globala si poluare, desi, de cele mai multe ori, acestea nu sunt subiecte care sa duca la marirea numarului de cititori, de ascultatori sau de spectatori. In afara de articolele ample care apar la rubricile economice, avem gazete care au suplimente sau pagini „verzi“, dedicate exclusiv problemelor amintite si consider ca acest fapt este meritoriu si se cuvine a fi semnalat si incurajat, dat fiind efectul extrem de benefic de constientizare a publicului.
In ceea ce priveste Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, subliniez ca suntem alaturi de aceste mijloace de informare, dat fiind ca interesele comunitatii de afaceri sunt similare cu cele ale intregii societati, ale «cetatii» in care traim. Dorinta noastra de a contribui la rezolvarea acestor probleme care, cum spuneam, stau atat in fata comunitatii de afaceri, cat si a intregii societati romanesti, s-a manifestat prin organizarea unor ample actiuni si dezbateri, menite sa sensibilizeze factorii de decizie si oamenii de afaceri. Sa nu uitam ca o regandire a resurselor energetice si implicarea in masuri coerente vizand reducerea poluarii si, implicit, a emisiunilor de gaze cu efect de sera, implica mari investitii pentru multi dintre producatori, ceea ce constituie si motivul pentru care mari poluatori precum SUA, Rusia, China si India nu au trecut inca la masuri hotarate in aplicarea prevederilor Protocolului de la Kyoto. De aceea, sunt necesare reuniuni precum cea de azi, care speram ca va fi nu numai o binevenita ocazie pentru specialisti de a schimba opinii de valoare, ci si un moment de cristalizare a unor modalitati concrete de actiune pentru ca Romania sa isi poata indeplini obligatiile care ii revin ca tara membra a Uniunii Europene, si care coincid cu interesul national: asigurarea independentei energetice si reducerea poluarii.“
Asa cum era de asteptat, alocutiunea a starnit dezbateri vii, ideea principala fiind ca specialistii trebuie sa determine daca agresarea mediului de catre o termocentrala, cum este cea de la Turceni, este mai periculoasa decat cea produsa de modificarea habitatului unor specii, in cazul construirii unei hidrocentrale. Opiniile exprimate „la cald“ au sustinut, in majoritate, ca raul cel mai mic este construirea de noi hidrocentrale, de genul celei propuse de CCIB sa fie realizata in zona Turnu-Magurele – Nicopole.

In loc de concluzie
Reuniunea de la Mangalia a constituit cadrul propice pentru formularea unor propuneri interesante si a unor adevaruri dureroase in ceea ce priveste productia de energie din surse regenerabile. In lipsa autoritatilor de la acest eveniment, CCIB va redacta un material continand principalele puncte de vedere exprimate, pe care il va supune atentiei autoritatilor. Ramane ca acestea sa isi gaseasca timpul de a parcurge si rezolva problemele semnalate de CCIB pe o problema atat de „neinsemnata“, cum este productia de energie curata.

Alexandru Marinescu,
Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti

PROIECT EUROPEAN IN DOMENIUL ENERGIEI REGENERABILE

Biogazul este un produs al fermentarii anaerobe a produselor organice, obtinut actualmente prin tehnologii care tind sa dezvolte actiunea unor microorganisme cu scopul de a se obtine o biomasa bogata, convertibila in metan. Biogazul obtinut prin descompunerea pe cale anaeroba a deseurilor contine 50 – 90 % gaz metan (CH4), 10 – 40 % bioxid de carbon (CO2) si 0 – 0,1 % hidrogen sulfurat (H2S) si are o structura comparabila cu a gazului metan brut.
Constituie o metoda aplicata cu succes in cateva tari cu populatii mari din Asia (se apreciaza ca in China sunt peste 10 milioane de astfel de instalatii, in regiunile rurale aceste instalatii asigurand peste 80% din productia de energie necesara. Procedeul denumit Globar Gas Schema este folosit in India de peste 75 de ani, fiind peste 80 de mii de instalatii in functiune). In urma cercetarilor facute intre anii 1942 si sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial de chimistul Ducelier si inginerul agronom Marcel Isman, metoda si-a facut aparitia si in Europa, mii de ferme fiind echipate cu astfel de instalatii. Dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, vest-germanii au initiat o actiune pe scara larga, construind uzine biologice in care prin prelucrarea reziduurilor menajere si a subproduselor agricole obtineau biogaz si bioingrasaminte.
Functie de compozitia reziduurilor, prin amestecarea lor cu maluri de la bazinele de decantare pentru epurarea apelor menajere, se pot obtine 400 – 600 m3N de biogaz la 1 t de acest amestec, cu o putere calorifica de 2500 – 4500 kcal/ m3N.
Folosindu-se aceasta metoda, reziduurile pot fi valorificate in totalitate, practic devenind o sursa de materii prime a unei ramuri noi de producere a energiei, deoarece dupa terminarea fermentarii rezulta un produs care in cazul arderii are o putere calorifica de 2500 – 3500 kcal/kg, superioara lignitilor inferiori folositi in cea mai mare parte in centralele electrice din tara. Acest produs obtinut in instalatii care sunt usor de construit/executat, prin valorificarea reziduurilor menajere impreuna cu cele stradale si apele uzate provenite din gospodarii, poate fi folosit sub forma de brichete sau sub forma de praf. Este un foarte bun ingrasamant pentru agricultura, fiind biodegradabil si nu polueaza solul, apele freatice si cele de suprafata.
Biomasa este considerata o sursa majora de energie regenerabila, cu o cota de aproximativ 63% in consumul total de energie regenerabila al UE. Contributia biomasei a crescut cu un ritm mediu de pana la 3,3% pe an in perioada anilor 1990 – 1999, atat pentru producerea de energie (in special in tarile nordice), cat si pentru utilizarea directa in scopuri casnice.
Recent, firma AGIMUS GmbH (S.A.) din Braunschweig, Germania, cu profil de consulting in domeniul protectiei mediului, a primit aprobarea si finantarea pentru un proiect european de tipul „Specific Support Action“ in domeniul energiei regenerabile. Firma germana va conduce un proiect in care-si vor desfasura activitatea un consortiu romano-german. Finantarea proiectului o face Comisia Europeana din fondurile alocate celui de-al saselea Program Cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative (PC 6). In afara firmei AGIMUS GmbH (S.A.) din Braunschweig mai sunt implicate alte doua firme germane, o persoana privata, Filialele Cluj si Sibiu ale Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania – AGIR, REC ROMANIA din Bucuresti si Project Developer SRL din Timisoara. Proiectul este dotat cu o suma de 338 000 EUR.
Coordonatorul intregului proiect, dr. Ralf Uterm?hlen, mentiona ca aprobarea finantarii proiectelor europene de cercetare necesita mult timp, angajament personal si rabdare. Pregatirea cererii a necesitat mai mult de o suta cincizeci de ore de munca, iar tratativele cu Comisia Europeana au durat in total 14 luni. „Suntem foarte multumiti pentru faptul ca proiectul nostru a fost evaluat foarte bine de catre Comisia Europeana, obtinand 23 din 25 de puncte posibile. De asemenea, am aratat ca si o firma relativ mica poate cere si obtine aprobarea finantarii de proiecte de cercetare europene, daca conceptul proiectului si telurile acestuia sunt adecvate. (...)“.
Realizarea proiectului constituie un prilej de corelare a mai multor elemente: „Vrem ca o tehnica avansata si de viitor in domeniul mediului sa fie cunoscuta si implementata in Romania – pentru aceasta ne angajam noi si toti partenerii in acest proiect personal. Greseli facute la implementarea unor asemenea tehnologii in Germania (...) vrem sa nu se repete in alte locuri. Proiectul sustine de asemenea exportul de tehnica germana de mediu inconjurator intr-un stat nou membru al Comunitatii Europene, tehnica de biogaz germana fiind conducatoare pe plan mondial“.
In principal, proiectul urmareste:
1. Cercetarea si stabilirea zonelor din Romania unde este indicata cresterea potentialului de folosire a biogazului.
2. Extinderea folosirii centralelor de biogaz la nivel industrial in Romania.
3. Demonstrarea ca centralele autonome de producere a energiei regenerabile sunt adecvate in zonele agro-industriale prin folosirea deseurilor fermentabile pentru a produce prin biogaz caldura, frig si curent electric.
4. Propagarea know-how-ului si sustinerea tematicii producerii de biogaz, cat si instalarea unei retele de experti cu profilul „folosirea biogazului in Romania“.
5. Sustinerea politicii europene a protectiei mediului inconjurator: institutiilor cu putere de decizie in domeniul economic, politic si al administratiei li se va prezenta raportul costuri/utilitate cat si aspectele ecologice ale folosirii biogazului, in scopul incorporarii acestuia in planul de actiune de utilizare a energiei regenerabile in Romania.
6. Prin proiectul ProBioPol se doreste reducerea de substante nocive si initierea de investitii concrete in centrale de biogaz in Romania.
Desi perceputa de multi analisti ca fiind utopica, se prevede o dezvoltare economica alternativa, ce presupune luarea in considerare si a energiilor si a materiilor prime regenerabile: biomasa, forta eoliana, termia si lumina soarelui, forta apelor, geotectonica etc. si unde biogazul va avea o contributie hotaratoare.