Jurnalismul de stiinta
Data: 1-15 noiembrie 2008
Intr-o perioada de lupta continua pentru democratie si pentru dreptul de a cunoaste, jurnalistii de stiinta – prin descifrarea misterelor din laboratoare – ajuta la diseminarea cunoasterii. Ei actioneaza ca niste „catalizatori“, colaborând cu oamenii de stiinta pentru a transforma un subiect de stricta si uneori arida specialitate intr-o informatie accesibila si atractiva.
Stiinta isi câstiga progresiv un nou rol, pe masura ce progresul ei pare vital pentru viitor. Media isi asuma si ea o importanta in continua crestere, cu mijloace de comunicare din ce in ce mai codificate.
La interfata dintre cele doua, jurnalismul de stiinta sufera o schimbare fundamentala care afecteaza atât jurnalistii, cât si cercetatorii, intrucât constrângerile lor specifice fac ca uneori asteptarile sa fie divergente.
Comisia Europeana – dupa ce a plasat ferm competitivitatea europeana sub auspiciile societatii cunoasterii – a organizat primul Forum European de Jurnalism de Stiinta in decembrie 2007 in Barcelona. Scopul a fost de a aduce fata in fata partenerii angajati in spunerea povestii stiintei chiar in timpul in care aceasta se scrie.
O tematica similara – Cercetarea stiintifica in mass media – Ce cred profesionistii din cercetare si cei din mass media? – a avut conferinta din 12 noiembrie 2008 de la Academia Româna. Conferinta a fost organizata de Comisia Nationala a României pentru UNESCO, Academia Româna si Fundatia pentru Stimularea Creatiei Tehnico-Stiintifice, cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, cu ocazia Zilei Mondiale a Stiintei pentru Pace si Dezvoltare si a coincis cu aniversarea a 60 de ani de la aparitia revistei Stiinta si tehnica. Conferinta a fost onorata de prezenta domnilor Sergiu Nistor, secretar general al Comisiei Nationale a României pentru UNESCO, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Române si Alexandru Mironov, presedintele Fundatiei pentru Stimularea Creatiei Tehnico-Stiintifice.
Numeroasele prezentari au abordat atât problemele cercetarii stiintifice in a-si face cunoscute rezultatele publicului larg, cât si problemele intâmpinate de media in a difuza competent, atractiv si onest aceste rezultate. Concluzia a fost ca este nevoie de o mai mare apropiere intre cercetatori si reprezentantii mass-media spre folosul marelui public care, in cele din urma, le sustine financiar, direct sau indirect pe ambele si deci trebuie sa beneficieze cât mai mult din activitatea lor.
S-au mai adus elogii la aniversare revistei Stiinta si tehnica si creatorilor ei de-a lungul timpului, subliniindu-se rolul ei aparte si deosebit de important in peisajul publicistic românesc, dar si dificultatile de existenta intâmpinate in prezent de entuziastul ei colectiv redactional.
Dr. ing. Amuliu Proca