Prof. univ. dr. ing. Gavril CRETA la 85 de ani
Data: 1-15 noiembrie 2008
S-a nascut la Arad, la 26.10.1923. Tatal, Florian, a fost functionar la Caile Ferate Romane, iar mama, Rozalia, casnica. Scolile preuniversitare le-a urmat in orasul sau natal Arad. A fost elev la Liceul Moise Nicoara, unde si-a sustinut examenul de bacalaureat in anul 1942. In acelasi an sustine concursul de admitere la Scoala Politehnica din Timisoara, unde se inscrie la Facultatea de Electromecanica, reuseste pe primul loc la concursul pentru obtinerea unei burse si opteaza pentru bursa oferita de Uzinele si Domeniile de Fier din Resita.
Dupa absolvirea facultatii se angajeaza la Biroul de Proiectare al acestei uzine, iar in primavara anului 1948 isi sustine proiectul de diploma avand ca tema proiectarea Turbinei Semenic – Gozna, impreuna cu colegul Alexandru Bitang. Proiectul prezinta o solutie originala chiar pe plan mondial: doua rotoare de turbine hidraulice tip Pelton dispuse in aceeasi carcasa, care prelucreaza caderile de apa realizate pe raurile Semenic si Gozna – diferite pentru cele doua rauri ca debit si cadere – cuplate la un generator electric. Puterea insumata a celor doua rotoare de turbine este de 4000 CP. In anul 1948, sustinand acest proiect, obtine diploma de inginer electromecanic cu mentiunea magna cum laudae.
Apoi, impreuna cu colegul Bitang proiecteaza macheta acestei turbine, la scara 1:2,5, care, dupa ce a fost executata de aceeasi uzina, a fost supusa incercarilor experimentale in Laboratorul de Masini Hidraulice al Politehnicii din Timisoara, unde macheta se afla si astazi.
Turbina Semenic – Gozna, dupa trecerea a peste o jumatate de secol de la darea ei in functiune, se afla inca in exploatare la Centrala Hidroelectrica Gozna de la poalele muntelui Semenic.
Incepand din anul 1949, domnul inginer Gavril Creta a lucrat la proiectarea unui grup convertizor de frecventa 50/42,5 Hz, de 8750 kW, lucrare pentru care a obtinut Premiul de Stat clasa I (Medalia de aur).
Convertizorul avea rolul de a transforma energia electrica de 50 Hz produsa de noile centrale electrice in energie electrica de 42 Hz, necesara consumatorilor existenti. Dupa trecerea unui deceniu, raportul dintre energiile produse si cele consumate intre cele doua sisteme energetice de 50 Hz si cea de 42 Hz s-a inversat. Conducerea uzinei resitene a insarcinat pe domnul inginer Gavril Creta sa conduca toate lucrarile necesare inversarii sensului de circulatie a energiei in convertizor, dinspre reteaua de 42 Hz spre cea de 50 Hz, o lucrare deosebit de pretentioasa si de mare raspundere, lucrare care a fost realizata cu succes intr-un timp foarte scurt.
In anul 1950 i s-a propus sa se ocupe de infiintarea, organizarea si conducerea unui Birou de proiectare a turbinelor cu abur, a caror fabricatie urma sa inceapa la uzinele din Resita pentru prima data in tara. A acceptat. In acest scop a organizat un grup de proiectare, care in decursul timpului s-a dezvoltat, ajungand sa cuprinda trei sectii de proiectare: Sectia Turbine cu Abur, Sectia Sisteme de Reglare si Sectia Instalatii Auxiliare.
Prima turbina cu abur realizata in tara, numita AP3, de 3 MW, a fost incercata pe standul uzinei in anul 1952. In paralel s-a executat si o varianta imbunatatita, denumita AP3-1, tot de 3 MW, functionand cu abur de parametri mai ridicati, de 35 bar si 435 °C.
In anii care au urmat au fost proiectate sub conducerea lui Gavril Creta zece noi tipuri de turbine cu abur: cu condensatie, cu contrapresiune, cu si fara prize de abur reglate, destinate antrenarii generatoarelor electrice sau turbosuflantelor, avand puteri cuprinse intre 1 si 10 MW, functionand cu abur de 35 bar si 435 °C, la care se adauga diferite turbine cu abur de puteri mai mici, sub 200 kW. Aceste turbine au fost executate de UCM Resita si montate in diferite centrale din tara, iar alte zeci de turbine au fost livrate in diverse tari de pe glob: R. P. Chineza, R. P. Mongola, India, Turcia si Egipt. Toate turbinele enumerate au fost proiectate in conceptie proprie, iar domnul inginer Gavril Creta a fost distins cu Ordinul Muncii clasa a III-a.
In paralel cu activitatea de proiectare de la uzinele din Resita, unde intre anii 1948 – 1962 a ocupat diferite functii, de la cel de proiectant pana la cel de sef serviciu proiectare, domnul Gavril Creta a fost invitat de conducerea Facultatii de Mecanica sa predea, incepand din anul universitar 1951/1952, in calitate de conferentiar, cursul de Masini si turbine cu abur. Acest curs l-a predat facand naveta in fiecare saptamana de la Resita la Timisoara pana in anul 1962, cand si-a dat demisia de la UCMR si s-a transferat la Universitatea Politehnica din Timisoara. Cursul l-a transformat apoi in cel de Turbine cu abur si cu gaze, pe care l-a predat pana in anul 1989, cand s-a pensionat.
Impreuna cu mai multi colegi de catedra a publicat rezultatele cercetarilor efectuate asupra unor ventile de admisie ale turbinelor cu abur, pentru care li s-a acordat Premiul III al Ministerului Invatamantului.
Si-a sustinut teza de doctorat in anul 1970, cu titlul Contributii la studiul ventilelor monoscaun cu difuzor ale turbinelor cu abur, iar din 1973, in urma unui concurs, a devenit profesor universitar.
A depus eforturi sustinute (din cauza subfinantarii) pentru realizarea unui laborator de turbine cu abur si cu gaze, dotat cu diferite standuri pentru a asigura o buna pregatire de specialitate a viitorilor ingineri. A realizat astfel primul laborator de turbine cu abur si cu gaze din tara, un tunel aerodinamic pentru incercarea retelelor de palete fixe si un laborator de vibratii pentru incercarea la vibratii a paletelor si a pachetelor de palete, in care studentii efectuau pana la 28 de lucrari de laborator. In acest laborator se efectuau si cercetari experimentale in colaborare cu unitatile de productie din tara. O astfel de colaborare – mai putin cunoscuta din cauza caracterului ei secret din acea perioada, insa cu consecinte deosebite din punct de vedere economic – a fost studiul si realizarea unei etansari totale pentru un turbocompresor pentru hidrogen sulfurat, utilizat in domeniul cercetarii pentru obtinerea apei grele. Dupa terminarea cercetarilor experimentale, care au corespuns intru totul asteptarilor, s-a solicitat de catre beneficiar sa se proiecteze si un turbocompresor pentru hidrogen sulfurat, destinat cercetarilor de punere la punct a tehnologiei originale romanesti de obtinere a apei grele. Proiectul acestui compresor a fost realizat in Atelierele Scoala ale Facultatii de Mecanica, in cadrul carora exista o Sectie de proiectare condusa de domnul inginer Gavril Creta. Rotorul acestui compresor, conceput in constructie sudata, proiectat sa functioneze la 8000 rotatii pe minut, a fost executat in atelierul catedrei si predat apoi beneficiarului ce a executat si restul turbocompresorului, care a fost dotat cu etansarea amintita mai inainte. Compresorul a fost pus in functiune la beneficiar si a dat rezultatele asteptate.
A fost secretarul stiintific al Facultatii de Mecanica intre anii 1965 – 1967. Este conducator de doctorat.
A publicat cartile: Turbine cu abur si cu gaze, vol. I si II, Editura UPT Timisoara, in 1973. Editia a 2-a a aparut la Editura Didactica, Bucuresti, in 1981, iar editia a 3-a la Editura Tehnica, Bucuresti, in 1996. A publicat si cartea Turbine cu abur. Montare, Protectia suprafetelor, Exploatare, la Editura Politehnica Timisoara, in 2004, si este coautor al cartilor Etansari, din 1973, si Manualul inginerului termotehnician, din 1986. A publicat numeroase articole stiintifice in reviste de specialitate.
A fost membru in Comisia de Stat pentru Sistemul Energetic National, care a activat intre anii 1971 – 1973, si in Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Energiei Electrice, intre anii 1976 – 1977.
Biografia domnului Gavril Creta a aparut in cartile:
? Dictionarul specialistilor, Editura Tehnica, Bucuresti;
? Who`s Who in the World, Editura Marquis, ed.5, 1980, ed.6, 1982, ed.26, 2008;
? Who`s Who in Science and Engineering, Editura Marquis, 2008;
? Leading Engineering of the World 2006, IBC Cambridge, England.
In dictionarul Personalitati ale culturii tehnice si industriale din Banatul Montan, de D. Perian, aparut in anul 2005, paragraful dedicat lui Gavril Creta se incheie cu textul: ‚Numele sau, formator a numeroase generatii de ingineri ce si-au desfasurat activitatea in cele mai importante uzine din Romania, dar si din Germania, Franta, Statele Unite, Canada sau alte tari, este si va ramane un simbol al creatiei tehnice a uzinelor din Resita.’