Implicarea ASTR in stimularea creatiei tehnice din Romania

Obligatia de a dezvolta educatia si de a cultiva stiinta
Orice cetatean – care pe linga aspiratia de a se realiza profesional si, mai ales, in cazul celor cu chemare catre stiinta – se simte obligat si, totodata, are responsabilitatea de a sustine progresul. Este un adevar binecunoscut, dar – din pacate – deseori ignorat. De aceea, consider ca este util sa-l repetam si sa adaugam ca are datoria de a-i ajuta pe altii in stradaniile lor pe tarimul cunoasterii. Multe sunt domeniile in care s-ar putea implica. În cele ce urmeaza, as vrea sa ma refer la stiinta, la diseminarea ei, demers la indemina noastra, a fiecaruia, unul dintre obiectivele ASTR. Conferintele publice, interviurile la televiziune, intilnirile cu tinerii, aceste activitati si altele din aceeasi categorie sunt generatoare de satisfactii. Asa cum se observa bucuria pe fetele tinerilor, la fel cum eram si noi la virsta lor. Dorinta este sa-i convingem nu numai pe tineri, ci si publicul larg, sa aprecieze frumusetea stiintei, rolul ei determinant la progresul societatii, al omenirii, in ansamblu.
O astfel de preocupare este foarte importanta, in special pentru tarile mai putin dezvoltate, cum este si Romania, in care analfabetismul a inceput sa ia proportii. În aceasta ordine de idei, consider potrivit sa citez dintr-un discurs adresat poporului sau de savantul egiptean Ahmed Zewail, laureat al Premiului Nobel pentru chimie in anul 1999 si care isi foloseste prestigiul pentru a convinge autoritatile de la Cairo sa dezvolte educatia si sa cultive stiinta: „Lumea, azi, se sprijina pe piloni importanti care sustin puterea, influenta si progresul. Acesti piloni sunt cunoasterea stiintifica avansata si productivitatea oamenilor, care se leaga de aceasta baza de cunoastere. Lumea dezvoltata de azi se sprijina pe stiinta si productivitate pentru a schimba standardul de viata si pentru a avea o pozitie de forta mondiala pe planeta. Pentru ca tarile in curs de dezvoltare sa poata atinge un nivel similar de progres este nevoie de construirea unei baze stiintifice, a unei culturi stiintifice. Cu aceste chei in mina, se poate scapa de mentalitatea de import, de capcana de a te baza pe bunuri din import numai pentru consum si se poate intra in competitia tehnologica cu lumea din afara, in noul sistem de globalizare. O astfel de baza stiintifica puternica presupune o participare adevarata si unificata – poporul egiptean trebuie sa aiba incredere in rolul stiintei in asigurarea unei pozitii noi si avansate a tarii.“
Meditind asupra acestor consideratii, este imposibil sa nu ne gindim ca Romania are capacitatea de a face un asemenea salt stiintific si tehnologic care o va propulsa in acest secol, printr-o politica inteleapta de dezvoltare a infrastructurii si o consolidare a relatiilor economice internationale.
Prin aceasta subliniere am definit – cum mai remarcam – unul dintre obiectivele majore ale ASTR. Data fiind tema acestei expuneri, voi incerca sa detaliez punind accentul pe fundamentarea demersului ASTR. Înainte de toate, remarc ca nu este corect spus ca situatia actuala a lumii ar fi determinata in primul rind de un „conflict intre civilizatii“ sau de un „conflict de religie“ – cum afirma unii cercetatori si comentatori. Fortele economice si politice joaca un rol fundamental in provocarea instabilitatilor de pe plan mondial. Nedreptatea in impartirea lumii in bogati si saraci, in favorizati si defavorizati, in plini de putere si lipsiti de putere – acestea sunt principalele cauze reale care ameninta existenta pasnica a natiunilor. Sunt adevaruri care se cer afirmate raspicat, ceea ce face si ASTR.
Cum se stie, pe planeta noastra fiecare fiinta umana poarta acelasi material genetic si, ca urmare, nu exista nicio superioritate fundamentala in acest domeniu care sa justifice discriminari de rasa, etnie sau religie. Asadar, nu ne putem astepta ca o persoana de origine americana, franceza sau de alta nationalitate sa fie superioara – bunaoara – unei persoane din Africa, Asia sau America Latina sau cum sunt tiganii. Mai mult, s-a demonstrat, in mod repetat, ca barbati sau femei din tarile in curs de dezvoltare pot obtine rezultate la cel mai inalt nivel in tara proprie, dar mai ales atunci cind traiesc in tarile dezvoltate si au parte de conditii propice care duc la astfel de performante. Exemple sunt numeroase si in tara noastra, daca ii avem in vedere, intre multi altii, pe Nicolae Paulescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, George Enescu, Emil Cioran, Henri Coanda, Gheorghe Constantinescu, Mircea Eliade, Emil Palade. Evident, in orice populatie exista o anumita distributie a talentelor, a abilitatilor si a creativitatii. Dar, cele mai mari diferente se inregistreaza in standardele de viata, uneori, de sute de ori intre cei instariti si cei sarmani, ceea ce provoaca nemultumiri, chiar si conflicte rasiale si etnice. Se pot consemna cazurile tarilor dezvoltate si in curs de dezvoltare, in zonele de frontiera cum ar fi intre Statele Unite si Mexic ori intre tarile Europei de Est si de Vest sau dintre bogatii si saracii aceleiasi natiuni.

„Arta“ de a fructifica oportunitatile
ASTR, asemenea altor foruri stiintifice, urmareste sa raspunda la urmatoarea intrebare esentiala: tara noastra are talente, are resurse, dar ce ne lipseste? Voi incerca sa schitez premisele unui raspuns care nu poate fi decit o rezultanta a unor actiuni colective, in echipe multi si intradisciplinare.
Unele tari cum sunt Coreea de Sud, India si China au realizat progrese mari in citeva domenii, de ce nu si Romania? În mod cert, nu este vorba de un motiv special care impiedica tara noastra sa atinga acest statut; acesta este sistemul. Germanii din Est au aceeasi zestre genetica si culturala ca cei din Vest, dar ei n-au patruns pe piata mondiala in aceeasi masura ca si ceilalti, din cauza sistemului care a cirmuit viata si munca oamenilor. Aceeasi remarca este valabila si pentru cele doua state coreene.
Trebuie reamintit ca tara noastra se gaseste intr-o situatie favorabila. Este membra a Uniunii Europene, are o bogata traditie culturala, in stiinta si tehnologie. Are o pozitie geografica dintre cele mai bune, o deschidere spre lume si relatii cu tari de pe toate continentele. Are resurse care ii permit exploatarea acestora si sa intre in lumea noua a stiintei si tehnologiei, pentru a-si regasi o parte din experienta din trecut.
Noi, cei de la ASTR, ne gindim la unele propuneri care sa asigure Romaniei o pozitie demna printre natiunile lumii dezvoltate, pozitie pe care este indreptatita s-o ocupe.
Prima dintre ele este – indiscutabil – educatia. Conducatorii sunt primii chemati sa dea exemplu si, sigur, poporul va saluta un astfel de comportament. Sa-si vada tara condusa de autoritati exemplare. Între altele, pe termen lung, educatia este pe primul loc daca trecem in revista amenintarile la adresa sigurantei nationale.
Europa ne cere sa crestem substantial numarul tinerilor absolventi de invatamint superior si sa reducem numarul absolventilor cu doar 8 clase, obiective dificile pentru Romania.
În ultimii 20 de ani, tarile care au investit in educatie si cercetare s-au ridicat foarte repede. Noi ne plingem ca nu sunt investitii straine, dar statele respective au beneficiat de un asemenea sprijin tocmai pentru ca au gasit mijloacele de a oferi capitalului respectiv teren favorabil.
Pe „agenda Lisabona“ figura faptul ca Europa trebuie sa devina competitiva, pina in 2010, exact pe domeniile: cercetare, dezvoltare, educatie. Rezultatele n-au fost pe masura asteptarilor pentru ca nu s-a actionat corespunzator, nu pentru ca n-a fost si nu este posibil. Asa ca, investitiile in proiecte de cercetare sunt departe de capacitatea SUA. Nu este vorba numai de bani, ci si de conditii de lucru. Statutul unui cercetator, din orice domeniu, este cu totul altul decit oricare altul din lume.
ASTR spune lucrurilor pe nume: nu avem nicio universitate in primele 500 din lume, ne obsedeaza acest lucru. ?i daca la anul o sa avem, o sa „lesinam“ de placere. Sistemul de invatamint romanesc nu se va schimba radical. Nu putem vorbi despre un „produs universitar“ precum cel din Occident pentru ca studentul vine cu o scoala generala si cu un liceu facut in aceeasi tara. La noi, raul porneste mai de jos. Universitatea nu are ce sa repare atunci cind liceul produce o medie nesatisfacatoare. La noi, se studiaza lucruri inutile sau neadaptate la ceea ce urmeaza sa se intimple in viata reala. Astfel, acel absolvent, cind va trebui sa se angajeze undeva, sa munceasca, nu va da randament. Cel mai grav este ca, la noi, exista o mentalitate ce a patruns printre studenti: universitatile au devenit prestatoare de servicii. „Domnule, mie sa-mi dai diploma, ca dupa aceea ma descurc.“
Investitia trebuie concentrata pe crearea unui sistem de educatie functional, de clasa internationala. Noi, cei de la ASTR, pledam pentru a se renunta la lupta pentru capital politic pe aceasta tema, la implicarea politicului in scoli. Este nevoie de o schimbare, mai ales cind ne uitam la nivelul absolventilor de universitate, la deprinderile practice si etica studentilor. Transmiterea de concepte, cum ar fi activitatea in echipa si increderea in rezultate, etica muncii impun o maniera noua de predare si programe de invatamint imbunatatite pentru a se obtine valori. Aceste atitudini sunt necesare si pentru a fi competitivi la nivelul lumii dezvoltate.

Promovarea valorilor autentice
ASTR sustine ca sistemul de educatie sa fie reorientat spre merit, iar formarea la nivel universitar trebuie incredintata celor care merita sa fie acolo. Se impune sporirea prestigiului scolilor tehnice, pe toate treptele, pentru asigurarea bazei materiale performante in toate sectoarele de activitate din tara.
La nivelul absolventilor de universitate este necesar sa se creeze centre de excelenta. Aceasta masura, propusa si de ASTR, se impune pentru a se putea ridica activitatea la nivel international, pentru a mari prestigiul national, asa cum se intimpla in Germania cu Institutul Max Plunk, in Franta cu Collège de France, in Statele Unite cu Massachusetts Institute of Technology, in Israel cu Institutul Weizmann, cu institutele indiene de tehnologie si Institutul Indian de ?tiinta. În acest mod, s-ar reduce si exodul tinerilor dotati catre tari avansate.
Alaturi de centrul de excelenta propunem sa se infiinteze un parc tehnologic de importanta nationala pentru promovarea tehnologiilor avansate, a unor ramuri industriale bazate pe acestea.
Mai trebuie inlaturata birocratia care duce la rutina, la risipa de resurse, pericliteaza independenta de gindire, ceea ce constituie un obstacol in afirmarea ideilor avansate. Sunt numeroase cazurile cind idei bune, proiecte valoroase si inventii strict necesare n-au putut fi aplicate in tara. De aceea, pentru sprijinirea progresului economic si social trebuie redusa la minimum birocratia. Este o problema cruciala.
ASTR sustine, de asemenea, cu tarie, teza potrivit careia nu vom putea fi parteneri in procesul de globalizare daca stiinta si tehnologia – la nivel national – nu vor fi dezvoltate la fel ca in tarile avansate. Aceasta presupune ca oamenii de stiinta tineri sa poata efectua cercetari active si productive in Romania, sa nu fie nevoiti sa paraseasca tara pentru a se putea implica in proiecte stiintifice si tehnologii moderne.
Dar, pentru a se putea realiza toate acestea este nevoie si de revigorarea sistemului legislativ, prin reglementari clare, implementate adecvat. Noi, chiar daca avem unele legi bune, asistam tot timpul la incalcarea lor, iar actele de coruptie provoaca pagube de miliarde de lei. Aceste probleme sunt grave nu numai prin efectele imediate asupra populatiei, ci si din cauza indepartarii investitorilor straini. Sistemul se cere schimbat urgent si radical. Trebuie sa ajungem sa ne bazam pe increderea si integritatea oamenilor, fara de care societatea nu are sanse sa progreseze.
Pozitia fruntasa a Romaniei la testele de evaluare mondiala la matematica in scolile secundare nu reprezinta nivelul de pregatire a elevilor din scoala romaneasca, ci a unor virfuri. Sunt tari precum Statele Unite, care se situeaza pe un loc modest, locul saptesprezece, deoarece nu evalueaza numai virfurile. La fel se intimpla si in scolile private. În aceste scoli din tari avansate se transmit cunostinte pentru a face fata provocarilor prezente si viitoare, pentru a excela in lumea tehnologica moderna. ?i aceasta, cu ajutorul unor profesori foarte bine pregatiti. Toti acesti elevi au rezultate bune si fac cariere frumoase. Acolo, scolile de stat dispun de resurse inferioare celor private si nici nu beneficiaza de profesori cu calificare foarte inalta.
La noi, situatia a involuat ingrijorator. Consemnam cresterea in amploare a concurentei, uneori neloiale, a universitatilor private care scot diplome si acorda titluri stiintifice pe taraba si de care beneficiaza cei care platesc sau/si cei care au relatii si pozitii sus puse. Este iluzorie teza potrivit careia avem de-a face cu competenta care ar fi trebuit sa duca la ridicarea nivelului invatamintului, in special a celui universitar. Rezultatul a fost si este invers – scaderea drastica a acestui nivel provocat de fenomenele amintite, in ciuda numelui sub care activeaza: Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Nicolae Titulescu, Titu Maiorescu etc. Aceasta situatie este catastrofala pentru viitorul tarii, pentru ca multi dintre cei care ne conduc, la toate nivelurile, sunt detinatori de astfel de diplome. Au ei, oare, pregatirea necesara sa inteleaga gravitatea situatiei? În lumea competitiva va trebui ca majoritatea cetatenilor sa fie productivi. Noi cu cine sa fim? Cei buni pleaca, iar multi dintre cei care ramin au diplome, dar n-au pregatire. Fata de aceasta situatie, ASTR nu poate sa ramina impasibila.

Nevoia unei politici coerente la nivel decizional national
Este ingrijoratoare lipsa de intelegere a multor factori decidenti la nivel national cu privire la importanta stiintei, a obiectivelor si rolul ei in viata de zi cu zi si dintr-o perspectiva mai larga. Sustinerea acordata cercetarii stiintifice nu este la nivelul la care te-ai putea astepta, mai ales la o tara in curs de dezvoltare, ca a noastra. Nici macar finantarea care incurajeaza cercetarile aplicative, care pot fi imediat amortizate si cele care atrag noi aplicatii, nu este asigurata. Datoria noastra este sa stimulam si sa sprijinim abordarea vizionara a acestor probleme. Altfel, vom fi sortiti, atit noi, cit mai ales urmasii, sa traim in saracie si disperare. Dar cum sa evitam aceasta catastrofa cind guvernantii nostri fac totul pentru a se produce?
Ce am putea face noi in aceasta situatie? ASTR raspunde fara echivoc: sa participam la proiecte de cercetare, inclusiv la cele restructurale. Sa participam, de asemenea, la licitatii pentru consultanta pentru a ridica nivelul de competenta. Membrii ASTR sa fie cuprinsi in baza de date ca evaluatori ai proiectelor de cercetare-dezvoltare, ca si ai proiectelor de strategii, programe si planuri la scara nationala, sectoriala si teritoriala.
O participare masiva a membrilor Academiei la competitia pentru proiecte de cercetare-dezvoltare este benefica pentru creatia tehnico-stiintifica romaneasca – prin competenta lor si pentru obtinerea unor avantaje materiale. Se poate avea in vedere constituirea de parteneriate cu universitatile tehnice si cu asociatiile profesionale, ca de exemplu cu AGIR.
Unii cred ca noua ordine mondiala, globalizarea, reprezinta solutii universal valabile, ceea ce nu este corect. Mai mult, natiunile trebuie sa fie pregatite sa treaca prin aceasta poarta a globalizarii si o asemenea intrare isi are conditiile ei. Trebuie sa ne imaginam ca o tara este ca o companie moderna care isi doreste sa prospere in timp. Ea trebuie sa aiba acces la sursele de cunoastere, de informare, de spirit antreprenorial, de eficienta in management in conditiile aplicarii stricte a legilor. Pentru a fi prospera sunt esentiale organizarea, conducerea si experienta tehnica. Pozitia geografica, resursele nationale, inclusiv cele militare, nu mai sunt singurii factori care concura la adoptarea deciziilor.
Dupa parerea unor autori, exista patru forte principale care impiedica atingerea statutului de lume dezvoltata.
Prima este deficitul de educatie – la care m-am referit mai pe larg. Nu se poate spera la o participare serioasa la comunitatea mondiala cu o pregatire necorespunzatoare.
Catre aceste probleme ne vom indrepta atentia in actiunile noastre viitoare.
În tarile avansate – cum ne-am obisnuit sa spunem – in care educatia reprezinta un factor fundamental, oamenii se duc la scoala, la universitate sa invete.
Despre educatia continua ce sa mai vorbim?! Odata cu terminarea unei forme de invatamint, oamenii isi iau gindul de la cunoastere. Într-un studiu recent care a analizat situatia pe aceasta tema din 27 de tari din Europa – Romania se afla pe ultimul loc. Media europeana este de 45,3 puncte. Pe primul loc se afla Danemarca, cu 75,47 puncte, iar noi ne situam pe ultimul loc, cu 11,39 puncte, dupa Bulgaria, care are 19,8 puncte. Acesta este scorul obtinut dupa analiza a 36 de indicatori, punctajul maxim fiind 100.
Deci, la noi, educatia continua este aproape restrictiva. Ea nu este nici incurajata, nici sustinuta, desi cred ca este dorita. Cum sa tii piept si sa beneficiezi de noua tehnologie, care este motorul dezvoltarii societatii, daca nu o stii, daca nu o intelegi, daca nu te intereseaza?!
Sunt multe posibilitati de implinire a dezideratului educatiei permanente si fara bani multi, dar sa te preocupe sa existe un cadru organizat si o atitudine responsabila. Iata alta zona in care trebuie sa ne indreptam atentia.
Cea de-a doua este politica incoerenta cu privire la stiinta si tehnologie. Lipsa unei baze stiintifice si tehnice – logice, solide, nu se explica, totdeauna, printr-un capital scazut sau prin lipsa resurselor umane. În multe cazuri, ea poate fi pusa pe seama lipsei de apreciere a rolului capital pe care il joaca stiinta si tehnologia, ca antidot la o metodologie incoerenta cu privire la necesitatile nationale, la resursele umane si de capital. Sunt tari care cred ca stiinta si tehnologia trebuie lasate pe seama natiunilor bogate. Altele considera progresul stiintific drept un lux si nu o necesitate primordiala, si pe care si-l permit dupa rezolvarea altor probleme. Sunt si tari bogate sau in curs de dezvoltare, care considera ca se poate construi o baza valida, cumparind doar tehnologie. Aceste atitudini duc la progrese modeste si, aproape in toate cazurile, succesul se bazeaza pe indivizi si nu pe munca intr-o echipa institutionalizata. Nu se abordeaza problemele de fond ci se preocupa doar de consumul local. ?i acela foarte limitat.
Unele restrictii si ignorarea exprimarii opiniilor constituie a treia forta oponenta. Progresul real presupune participarea Academiei, a organizatiilor profesionale, a celor competenti la dezbaterea problemelor cheie si la stabilirea solutiilor posibile si fezabile. Cu toate acestea, in multe tari in curs de dezvoltare, chiar si la noi, aceasta practica exista doar pe hirtie, fara sa fie aplicata in realitate. Masurile luate impotriva ASTR spun totul in aceasta privinta. La fel si ignorarea propunerilor si memoriilor avansate de AGIR impreuna cu alte asociatii profesionale.
Cea de-a patra este fanatismul. Confuzia si haosul care rezulta din deturnarea mesajului fundamental al religiei, care trateaza normele morale, etice si umane in viata unei parti semnificative din populatia mondiala.

Conditiile propagarii progresului
Cele patru probleme mentionate reliefeaza conditiile necesare pentru progres, conditii care, in conceptia ASTR, sunt:
1) Formarea resurselor umane, in principal, prin reformarea educatiei;
2) Regindirea legislatiei nationale, care trebuie sa asigure libertatea de gindire, minimizarea birocratiei, dezvoltarea unui sistem de merit si o legislatie credibila;
3) Realizarea bazei stiintifice – conditie critica pentru progres, dezvoltare si globalizare. Dezvoltarea ei, in continuare, este foarte importanta.
O structura stiintifica sanatoasa trebuie sa se sprijine pe interconectarea componentelor ei fundamentale – baza stiintifica, tehnologia si societatea. Coloana vertebrala a bazei stiintifice o constituie investitia in educatia specializata a elevilor si studentilor dotati, existenta centrelor de excelenta in care sa-si poata desfasura activitatea tinerii cercetatori, posibilitatea de a-si folosi cunostintele pentru a influenta piata industriala, economica a tarii. Pentru a mari impactul, acest demers trebuie sa mearga mina in mina cu programul de educatie generala din scolile si universitatile de stat.
Baza stiintifica trebuie sa existe in vederea dobindirii increderii si mindriei pentru succesele intelectuale ce vor conduce la o societate luminata. Ea formeaza fundamentul pentru dezvoltarea tehnologiilor, atit la nivel national, cit si la nivel international. Folosindu-se de o abordare stiintifica, o tara va putea sa-si defineasca necesitatile si sa gaseasca solutii prin canalizarea resurselor ei in tehnologii de succes, care pot fi importante, de exemplu, pentru producerea de hrana, pentru sanatate, management, informatica si chiar pentru participare la piata mondiala.
4) Societatea – cultura ei stiintifica constituie cea de-a patra conditie. ?arile in curs de dezvoltare au culturi proprii, bogate, in domeniul literaturii, spectacolelor, sportului si istoriei. Dar multe din ele nu au deloc sau au o cultura stiintifica redusa. Cultura stiintifica mareste capacitatea unei tari de a-si identifica si rezolva problemele complexe in mod rational, bazindu-se pe fapte, prin implicarea multor voci in mod organizat; colectiv – gindirea stiintifica devine esentiala pentru structura societatii. Toate acestea confera actiunii ASTR consistenta necesara oricarui act academic ancorat in realitatile tarii si larg deschis catre lumea in care traim. Din aceasta perspectiva, doresc sa subliniez, in incheiere, ca participarea ASTR la realizarea Enciclopediei Romaniei, initiata de Academia Romana este un prilej pentru indeplinirea acestui scop. La fel, si continuarea activitatii de reactualizare si dezvoltare a terminologiei tehnice. Tiparirea de carte tehnica, studii si reviste reprezinta unul dintre mijloacele pe care le vom folosi pentru a dezvolta cultura stiintifica. Sustinerea AGIR in initiativa realizarii Muzeului Tehnic National. Pentru ca stiinta nu este la fel de vizibila si tot atit de usor de consumat ca un spectacol. Atunci cind dispune de aceste mijloace, o tara poate sa-si dezvolte cultura stiintifica, poate sa treaca la o abordare rationala a problemelor cu care se confrunta si oamenii pot fi informati in legatura cu dezvoltarile posibile si beneficiile implicite ale acestora. Tineretul, viitorul natiunii, trebuie sa fie beneficiarul real al unei astfel de culturi.
Aceasta ar fi concluzia-concluziilor pentru ca suntem datori nu numai fata de traditii, fata de inaintasi, ci si sa asiguram un viitor mai bun tarii noastre.

(Comunicare prezentata la cea de-a V-a Conferinta Nationala a ASTR, Craiova, 28 – 29 septembrie 2010. Precizam ca subtitlurile apartin redactiei)