Industria de morarit si panificatie, in pas cu cerintele de consum ale populatiei
Data: 1 - 15 noiembrie 2011
Convorbire cu presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit si Panificatie (ROMPAN), Aurel Popescu
Teodor Brates: Intrucat tema painii „cea de toate zilele“ a revenit in actualitate prin consemnarea unor procese si fenomene atat pozitive, cat si negative - ma refer la starile de fapt de pe piata de profil - consideram ca punctele dvs. de vedere - totdeauna la obiect si de o incontestabila competenta - vor fi utile si cititorilor nostri.
Aurel Popescu: Va multumesc pentru apreciere, dar sa nu exageram nici in aceasta privinta. Sunt gata sa raspund intrebarilor dvs. care - banuiesc - reflecta interesul unor largi segmente de consumatori.
T.B.: O anumita rumoare a starnit faptul ca se folosesc coloranti la producerea painii negre. Care este opinia dvs.?
A.P.: In mod normal, nu este voie sa se numeasca „paine neagra“ produsul care nu este realizat integral din faina neagra. Motivul pentru care unii brutari procedeaza astfel se explica, in buna masura, si prin anumite obiceiuri de consum. O adevarata paine neagra - faptul poate fi consemnat de orice morar sau inginer tehnolog de panificatie - are o faina neagra cu un continut ridicat de fibre care stimuleaza digestia si tranzitul intestinal si protejeaza colonul.
T.B.: Pornind de la explicatiile dvs., cred ca s-ar impune si o precizare referitoare la folosirea, in general, a aditivilor la fabricarea produselor de panificatie.
A.P.: Sigur, nu vom putea trata pe larg aspectele de ordin tehnologic, insa esentialul este sa se respecte retetele adecvate. O treime dintre producatorii de paine din Romania, si aici ma refer la cei care fac si evaziune fiscala, folosesc aditivi alimentari pentru a insela populatia si pentru a obtine un segment de piata cat mai mare. Aditivii nu sunt toxici decat in cazul in care se utilizeaza in doze mai mari decat cele permise prin lege. Evident, marirea dozelor determina diminuarea calitatii produsului finit. Trebuie, insa, sa precizez ca adevaratii profesionisti nu recurg la aditivi si la amelioratori decat in cazul in care graul nu este de calitate si nu contine cantitatea optima de gluten.
T.B.: Pentru ca v-ati referit la calitate - si stiu ca in anii precedenti au existat multe dificultati provocate de calitatea graului - cum apreciati recolta din acest an?
A.P.: Am avut o recolta mare si, in acelasi timp, de o calitate buna. In consecinta - ma refer tot la brutarii profesionisti care sunt si responsabili - nu a fost nevoie sa se recurga la aditivi si amelioratori.
T.B.: Cum constatam noi, in calitate de consumatori, daca painea contine aditivi si amelioratori?
A.P.: Painea cu amelioratori este foarte afanata, are un volum mare si o greutate mica. In plus, se intinde ca un elastic si este foarte alba. Consumatorii pot sesiza si deosebiri de gust intre painea cu aditivi si cea fara aditivi.
T.B.: Intrucat ati evocat legea, nu putem ocoli o tema extrem de preocupanta in conditiile actuale ale constrangerilor bugetare deosebit de mari, respectiv evaziunea fiscala pe piata de morarit si panificatie. De altfel, aceasta tema a fost tratata pe larg intr-o precedenta intalnire pe care am avut-o cu dvs.
A.P.: Trebuie sa spun cu mult regret ca, pe masura trecerii timpului, piata noastra de profil este tot mai afectata de evaziunea fiscala. Cea mai mare crestere se inregistreaza in zona moraritului. Daca inainte ilegalitatile se comiteau pe segmentul de comercializare a graului, acum se inregistreaza, mai ales, la comercializarea fainii.
T.B.: Care ar fi explicatia si in ce mod poate fi combatuta mai eficient evaziunea fiscala? Pun aceasta intrebare intrucat noi, in calitate de contribuabili, suntem interesati in cel mai inalt grad de sursele veniturilor bugetare si de modul in care se gestioneaza.
A.P.: Am vorbit cu reprezentantii ANAF, solicitandu-le sa faca ceva consistent pentru combaterea reala a evaziunii fiscale din morarit si panificatie. Introducerea taxarii inverse s-a simtit in domeniul cerealelor, inclusiv pentru faptul ca in Portul Constanta n-a mai fost in aceasta vara agitatia cunoscuta. Au disparut intermediarii care infiintau firme pentru doua-trei luni si apoi dispareau. Dar adevarata lor prezenta s-a vazut in silozuri deoarece acestea au fost pline cu grau.
T.B.: Banuiesc ca ANAF cunoaste toate modalitatile de evaziune fiscala si, prin urmare, are si antidoturile necesare. Dar pentru cititori ar fi interesant de aflat macar unul dintre tertipurile la care recurg evazionistii.
A.P.: Foarte pe scurt, iata una dintre modalitatile prin care opereaza multi „smecheri“: vin cu documente care certifica trecerea camionului prin vama si apoi vand marfa ca faina bulgareasca din moara. Ei, practic, nici nu au miscat camionul. Se petrec astfel de lucruri si pentru ca vamesii nu-si fac treaba asa cum se cuvine. In momentul de fata nu cunoastem exact la cat se ridica evaziunea, dar este destul de mare, iar fenomenul poate fi identificat nu numai la faina, ci si la bere si alte produse ale industriei alimentare.
T.B.: Pentru ca ne situam, in convorbirea cu dvs., pe pozitiile consumatorului, nu putem ocoli tema preturilor.
A.P.: Este posibil ca, in perioada imediat urmatoare, sa cumparam o paine mai ieftina pentru ca pretul fainii a scazut cu 30 de procente, astfel incat graul a ajuns la 750 lei tona. Pretul fainii a fost si el in cadere, de la 1,35 - 1,7 lei kilogramul in anul trecut la 0,95 - 1,15 lei kilogramul in prezent. Brutariile vor incerca sa tina de pretul actual deoarece, in conditiile in care, tot in anul trecut, pretul materiei prime a crescut de peste trei ori, painea s-a scumpit numai cu 10 - 15%. Totul depinde de cum se vor aproviziona morarii. Daca pretul graului va fi sub 750 lei/tona, este posibil sa asistam si la o ieftinire a painii acolo unde se intampla acest fenomen.
T.B.: Sa fie asa cum spuneti dvs. intrucat, cum se stie, desi consumul de paine/locuitor a scazut, el se mentine inca ridicat comparativ cu cel din alte tari membre ale Uniunii Europene.
A.P.: Datele de care dispunem arata ca, intr-adevar, s-a inregistrat o reducere a consumului, ajungand la circa 98 kg/locuitor/an. Aici sesizam lesne o tendinta care s-a manifestat de-a lungul intregii perioade a tranzitiei spre economia de piata.
T.B.: Da, in 1989, consumul anual pe locuitor a fost de circa 130 kg. Cum se explica tendinta despre care vorbiti?
A.P.: Factorul principal nu l-a reprezentat lipsa resurselor financiare deoarece putem aprecia ca, in comparatie cu media europeana, painea este inca ieftina pe piata romaneasca. Consumatorii si-au schimbat preferintele, recurg la alte alimente care vin in completarea consumului de paine. Bunaoara, s-a inregistrat o recolta buna la cartofi, pretul la legume are, de asemenea, o tendinta de scadere.
T.B.: Cu alte cuvinte, ne orientam spre un consum alimentar mai apropiat de cerintele stiintifice, desi formula aceasta are si o conotatie de trista amintire. Referindu-ne tot la consum, s-ar impune sa observam ca asistam si la o crestere a productiei in zona patiseriei, deci tot din domeniul dvs. de activitate.
A.P.: Asa este, a crescut consumul de produse de patiserie, si aceasta este o tendinta evidenta. La ora actuala, vedem patiserii pe toate drumurile. Romanii consuma, asa, rapid, cate un covrig, cate un pateu fara sa se opreasca din drum. Pentru producatori si pentru comercianti este o afacere destul de buna si, cum se poate vedea cu ochiul liber, covrigariile si alte unitati de patiserie reprezinta o sursa consistenta de venituri. Este un exemplu de adaptare a ofertei la cererea de pe piata.
T.B.: Exista resurse suficiente pentru acoperirea consumului, mai ales ca se impune sa tinem seama si de specificul sarbatorilor de iarna, de care nu ne mai desparte prea mult timp.
A.P.: Morarii s-au grabit sa-si faca aprovizionarile cu materie prima deoarece nu au vrut sa aiba probleme in perioada de iarna. Cum se stie, in acest an, productia de grau este de circa 8 milioane tone, iar in 6 - 7 judete graul este bun in proportie de 100% pentru panificatie.
T.B.: Si in celelalte zone, care este situatia?
A.P.: Destul de buna, intrucat grau adecvat pentru panificatie este in restul judetelor in proportie de peste 80%.
T.B.: In conditiile pe care le-ati descris, la ce nivel se ridica, in prezent, consumul?
A.P.: Necesarul intern de grau este de circa 3 milioane tone/an, respectiv circa 250.000 de tone/luna. La cantitatea mentionata, se adauga 500.000 de tone de grau pentru samanta.
T.B.: Rezulta din cifrele prezentate de dvs. ca avem si mari disponibilitati la export. Cresterea exportului de cereale ar putea sa echilibreze comertul nostru exterior la produsele agroalimentare care, cum se stie, este in favoarea importului.
A.P.: Aceasta posibilitate, insa, nu poate fi deocamdata pe piata externa deoarece proprietarii graului tin - cum se spune - la pret. Vor sa vanda tona de grau cu 230 euro. Or, in acest an, Rusia a iesit la export „in forta“, practicand un pret de 230 dolari/tona. In aceste conditii, exportul nostru nu merge, iar daca importantele cantitati de grau din acest an nu merg nici pe piata interna si nici la export, pana la urma va fi nevoie sa se reduca preturile. Acestea sunt legile pietei si cine nu le respecta suporta consecintele.
T.B.: Uneori, extrem de grave pentru producatori, pentru comerciantii din domeniu.
A.P.: In ceea ce ne priveste pe noi, ca asociatie patronala, ca exponenti ai unui important segment al industriei alimentare romanesti, incurajam tendintele pozitive care se inregistreaza atat in sfera productiei, cat si pe piata, cerintele consumatorilor influentand direct deciziile intreprinzatorilor. Folosim forta noastra de argumentare pentru a determina si masuri adecvate in plan legislativ si institutional.
T.B.: Va referiti, probabil, si la mult amanata lege a painii.
A.P.: Deocamdata, la ora la care discutam, proiectul de lege a painii este, practic, blocat in Senat. In schimb, am primit unele semnale pozitive din partea mai multor deputati, astfel incat au crescut sansele de a fi adoptata. Numai ca factorul timp este extrem de important. Dupa parerea mea, ar fi util sa se adopte hotarari guvernamentale punctuale absolut necesare pe domeniile mentionate in proiectul de lege a painii. Ma refer la retetele de fabricatie si la obligativitatea vanzarii painii in magazine specializate.
T.B.: Ati vorbit despre „forta de argumentare“. Cititorii ar fi interesati sa afle in ce consta aceasta forta.
A.P.: In momentul de fata, ROMPAN reuneste circa 280 de producatori din industria de morarit si panificatie, acoperind peste 70% din productia de morarit si produse fainoase si in jur de 40% - 45% din cea de panificatie.
T.B.: Dar, la nivelul intregii industrii de profil, care este situatia?
A.P.: In Romania, in prezent, se inregistreaza circa 5000 de agenti economici in industria de panificatie si 2500 in cea de morarit. Numarul angajatilor este de circa 35 000.
T.B.: Intr-adevar, o forta...
A.P.: ...care, asa cum am mai spus, este pusa in slujba consumatorilor. Fireste, in conditiile economiei de piata, fiecare intreprinzator este interesat sa obtina cat mai mult profit, dar acest obiectiv este imposibil de atins daca nu tii seama de cerere, de volumul si structura acesteia.
T.B.: Si pentru a contura o imagine „rotunda“ a temei abordate, va rugam, in incheiere, sa precizati si dimensiunile valorice ale pietei de morarit si panificatie.
A.P.: Pe ansamblu, aceasta piata este evaluata la 1,8 miliarde de euro, din care 1 miliard de euro sectorul de panificatie si 800 milioane de euro sectorul de morarit.
Alte articole



