Un record nedorit: 100 miliarde de euro indatorare externa

Specialistii estimeaza ca, pana la sfarsitul acestui an, datoria externa a Romaniei va ajunge la 100 miliarde de euro. Aceasta prognoza se bazeaza pe ritmul fara precedent de indatorare a tarii din ultimii trei ani si pe deficitul bugetar care nu se reduce conform cerintelor unei stabilitati financiare sustenabile a statului. Astfel, in perioada 2009 - 2011, datoria externa a crescut cu 67%, atingand, in prezent, peste 96,6 miliarde de euro. Practic, in acest interval, ne-am indatorat, in medie, cu 2,4 milioane de euro pe ora!
O analiza mai detaliata arata ca o cincime din datoria externa este cea pe termen scurt, iar restul, pe termen mediu si lung. Rezulta de aici ca se pun in spinarea generatiilor tinere consecintele unor decizii de politica economico-financiara pentru rezolvarea situatiilor presante din prezent, iar daca tendintele semnalate se vor accentua, vom avea de-a face cu o veritabila „amanetare“ a viitorului.
Cand examinam lucrurile prin prisma regulilor din UE - potrivit carora nivelul maxim al indatorarii statului (pentru ca trebuie sa avem in vedere atat datoriile externe, cat si cele interne) este de 60% din PIB -, nu putem considera ca situatia este alarmanta. Noi am ajuns la aproape 42% din PIB datorie publica. Analiza nu se poate opri aici, deoarece ritmul in care creste aceasta datorie arata ca riscam sa depasim „plafonul“ stabilit de UE. Apoi, nu putem eluda tema extrem de spinoasa a surselor de rambursare a datoriei. Pentru a avea garantii serioase, se impune a creste valoarea adaugata creata de societate in prezent si in viitorul previzibil. Or, modesta crestere a PIB din anul curent nu reprezinta o astfel de garantie. Tot calculele specialistilor arata ca sansa de a reveni la nivelul PIB dinaintea crizei (2008) se estimeaza a fi de circa 8 ani. Cu alte cuvinte, daca se pastreaza actualele tendinte, nu vom fi scutiti de dificultati majore in perioada care urmeaza, inclusiv in ceea ce priveste rambursarea datoriei externe.
Nu mai recurgem la alte elemente ale unei analize strict necesare pentru intelegerea situatiei in care se afla economia tarii. Cele prezentate pana acum sunt - credem - suficiente pentru a releva urgenta unor masuri de stimulare puternica a cresterii economice. Prognozele pentru anul viitor s-au inrautatit nu numai pe fondul turbulentelor externe, ci si al taraganarii unor masuri proactive de combatere a efectelor crizei. Esentiala este crearea unui numar cat mai mare de locuri de munca generatoare de valoare adaugata cat mai consistenta. In caz contrar, riscam ca actuala criza generalizata a datoriei externe sa loveasca Romania atat de puternic, incat economia tarii sa intre in colaps. Nu este vorba aici despre o viziune pesimista, ci despre o abordare strict realista, generatoare de temeri, dar si de impulsuri puternice pentru actiune in sensul evocat. Experienta altor tari, inclusiv din apropierea noastra geografica, arata ca nu avem de-a face cu o fatalitate, ci - dimpotriva - la nivel national este nevoie de masuri specifice prin care influentele externe pot fi diminuate considerabil.
Deocamdata, astfel de masuri, desi sunt inscrise pe agenda factorilor decidenti, nu se adopta si din motivele care tin de convulsiile politice specifice unui an preelectoral. Gravitatea temelor care se cer solutionate este de o asemenea natura incat s-ar impune ca politicienii, indiferent de coloratura lor doctrinara, sa tina seama, in cel mai inalt grad, de interesul general si sa actioneze in consecinta. Pot fi siguri ca un astfel de comportament va fi sustinut de societatea civila, astfel incat drumul spre consens sa fie deschis larg in conformitate cu interesul public atat de mult invocat si atat de putin luat in considerare. De fapt, de aici poate si trebuie sa inceapa schimbarea in bine. Inclusiv in materie de datorie publica, de datorie externa.