CE finanteaza 250 de proiecte-cheie de infrastructuri energetice

O infrastructura moderna cu interconectari adecvate si retele fiabile este esentiala pentru a realiza o piata integrata a energiei in care consumatorii sa beneficieze de cea mai buna valoare pentru banii pe care ii platesc. Comisia Europeana a adoptat, la mijlocul lunii octombrie a.c., o lista de aproximativ 250 de proiecte-cheie de infrastructuri energetice. Aceste „proiecte de interes comun“ (PIC) vor beneficia de proceduri accelerate de acordare a licentelor si de conditii de reglementare imbunatatite si pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, in cadrul caruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde euro pentru infrastructurile energetice transeuropene pentru perioada 2014 - 2020. Astfel, acestea vor putea fi puse in aplicare mai rapid si vor fi mai atractive pentru investitori. Odata incheiate, proiectele vor ajuta statele membre sa isi integreze pietele energetice, le vor permite sa isi diversifice sursele de energie si vor contribui la eliminarea izolarii energetice a anumitor state membre. De asemenea, ele vor permite retelei sa absoarba cantitati tot mai mari de energii din surse regenerabile si vor contribui, prin urmare, la reducerea emisiilor de CO2.
Comisarul pentru energie, Gunther Oettinger, a declarat: „Trebuie sa ne asiguram ca fondurile noastre limitate sunt utilizate in mod rational si ca banii UE ajung acolo unde pot crea cele mai multe beneficii pentru consumatorii europeni. Prin intermediul acestei liste de proiecte de infrastructuri energetice si prin beneficiile care rezulta de pe urma lor, speram, de asemenea, sa atragem mai multi investitori“.
Lista cuprinde pana la 140 de proiecte in domeniul transmiterii si stocarii energiei electrice, aproximativ 100 de proiecte in domeniul transportului si stocarii gazelor si al GNL si mai multe proiecte privind petrolul si retelele inteligente.
In ceea ce priveste tara noastra, lista aprobata de CE, care se refera doar la partea de energie, pune accent pe Coridorul Sudic.
- Cele mai mari proiecte pentru Romania sunt pe Coridorul Sudic - conducta de gaze din Bulgaria catre Austria via Romania si Ungaria, noi conducte onshore cu lungime de 1318 km si cu capacitate de livrare de 6,1 milioane mc/zi in Bulgaria, 6,1 in Romania, 6,1 in Ungaria si 52 in Austria. Aceste proiecte sunt, insa, la concurenta cu altele, toate circumscrise realizarii unui cluster de infrastructuri de transport de minimum 10 miliarde mc/an din sursele de la Marea Caspica.
- Tot pe Coridorul Sudic este conducta submarina - care ar traversa Marea Neagra - din Georgia in Romania (White Stream). Proiectul ar cuprinde conducte onshore si offshore Georgia - Romania, via Marea Neagra cu lungime totala de 1250 km (1115 offshore si 135 onshore) si cu capacitate de transport de 46 milioane mc/zi. Si aceste proiecte sunt la concurenta cu altele, in cadrul rutei hidrocarburilor din Azerbaidjan si Turkmenistan, din Marea Caspica.
- Alte trei proiecte care implica si Romania sunt incluse in traseul estic al gazelor, Gas East. Unul dintre acestea este clusterul de transmisie si tranzit pentru implementarea fluxului invers de gaze, din Romania in exterior. Aceste proiecte vizeaza dezvoltarea capacitatilor Romaniei de a exporta gaze naturale. Proiectul din lista CE prevede, intre altele, amplificarea puterii compresorului de la Statia Silistea si constructia unei conducte de conexiune cu capacitate de 14 milioane mc/zi, cu posibilitatea de transport dus-intors Romania - Bulgaria.
- Tot pe Gas East este si dublarea capacitatii de depozitare a facilitatii de la Depomures. Si aceasta este la concurenta cu alte proiecte, in cadrul unui program mai amplu vizand un cluster pentru cresterea capacitatii de stocare a gazelor in Europa de Sud-Est. Acest amplu program ar putea cuprinde unul sau mai multe proiecte, inclusiv cel romanesc, dar si altele din Grecia sau Bulgaria.
- De asemenea, tot pe Gas East este cuprins si proiectul binecunoscut AGRI - interconectorul Azerbaidjan, Georgia, Romania. Daca se va realiza, interconectorul va cuprinde, in mod sigur, pe teritoriul Romaniei, terminalul de gaz lichefiat de la Constanta si conducta Constanta - Arad - Csanadpalota (Ungaria).
- Pe partea de energie electrica, lista CE cuprinde proiectele Romaniei in coridorul East Electricity. Aici apare clusterul Bulgaria - Romania, pentru capacitati de transport de curent electric. Acesta include pe teritoriul tarii noastre trei linii interne intre Cernavoda si Stalpu, intre Gutinas si Smardan si intre Gadalin si Suceava, toate onshore.
- Un alt proiect pe electricitate este clusterul Romania - Serbia, care include interconectorul Resita - Pancevo. Pe teritoriul tarii noastre se vor desfasura liniile Portile de Fier - Resita, Resita - Timisoara/Sacalaz, Arad - Timisoara/Sacalaz.
Potrivit reprezentantilor Comisiei Europene, proiectele vor beneficia de o serie de avantaje: proceduri accelerate de planificare si de acordare a autorizatiilor (termene maxime obligatorii de trei ani si jumatate); o singura autoritate nationala competenta va actiona in calitate de ghiseu unic pentru procedurile de acordare a autorizatiilor; mai putine costuri administrative pentru promotorii proiectelor si autoritati datorita rationalizarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, respectandu-se totodata cerintele prevazute in legislatia Uniunii; cresterea transparentei si a participarii publicului; vizibilitate si atractivitate sporita pentru investitori datorita unui cadru de reglementare consolidat, in care costurile sunt atribuite tarilor care profita cel mai mult de pe urma unui proiect finalizat; posibilitatea de a primi sprijin financiar in cadrul mecanismului Conectarea Europei. Acesta va avea un rol esential in mobilizarea fondurilor private si publice necesare, precum si a unei finantari eventuale incepand chiar din 2014.
Pentru ca un proiect sa poata fi inclus in lista, acesta trebuie sa ofere beneficii semnificative pentru cel putin doua state membre, sa contribuie la integrarea pietei si la intensificarea concurentei, sa sporeasca siguranta aprovizionarii si sa reduca emisiile de CO2.