Gestionarea opiniilor si emotiilor

Nicio comunitate profesionala (si cu atat mai putin comunitatea inginereasca) nu poate fi nereceptiva la semnalele Cetatii. Este vorba, mai ales, in mod curent, despre cerintele mediului economic si social care impun o angajare directa si indirecta la solutionarea unor imperative de ordin stiintifico-tehnic. In acelasi timp, evenimente recente care vizeaza insasi existenta societatii noastre, cum a fost tragedia de la un club bucurestean, genereaza luari de pozitie de cel mai larg interes public.
Este de subliniat ca, in toate aceste situatii dominate de puternice emotii, colegii nostri de breasla au reactionat adecvat, cu manifestari de solidaritate autentica, de incontestabila responsabilitate civica. Este adevarat ca, intr-o atmosfera in care emotiile sunt dominante si provoaca uneori actiuni insuficient gandite, este foarte greu sa se asigure ceea ce se numeste, inclusiv in inginerie, „dreapta masura“. Exagerarile, fie in sensul maximizarii, fie in cel al minimizarii cauzelor si efectelor, au fost si sunt totdeauna extrem de daunatoare pentru buna functionare a unei societati civilizate. De aceea, reactiile in cazul amintit au fost nu numai de compasiune si solidaritate, ci si de indemn pentru respectarea neconditionata a legalitatii, a principiilor etice care permit promovarea unor raporturi corecte intre toti membrii societatii.
O asemenea conduita a fost si este necesara si in legatura cu alte teme aflate in centrul dezbaterii publice, precum cele legate de stimulentele legislative si institutionale menite sa determine o dezvoltare economico-sociala corespunzatoare interesului public. Reprezentanti ai comunitatii ingineresti au participat si participa activ la elaborarea unor acte normative importante (cum au fost Codurile fiscale), a unor programe si strategii de importanta majora (cum a fost cazul celor referitoare la infrastructura, inclusiv la sistemul feroviar). Competenta si determinarea cu care au contribuit la identificarea si aplicarea unor solutii au fost si sunt deosebit de apreciate de partenerii sociali. De altfel, prin asemenea contributii s-a reliefat si continutul pe care majoritatea inginerilor il dau conceptului de „dialog social“.
Cu toate ca nu exista segment al societatii sau persoane care sa nege importanta „dialogului social“, in practica intalnim sincope si chiar derapaje. Toate acestea subliniaza necesitatea de a se continua examinarea cauzelor unor asemenea fenomene si de a se gasi antidotul. Situarea pe pozitii de „forta“, asa cum s-au petrecut lucrurile in ultimul timp in numeroase imprejurari, s-a dovedit contraproductiva. In mod obiectiv exista, indiferent de natura controverselor si chiar a conflictelor, o zona consensuala in care interesele divergente pot fi armonizate. Exemple in acest sens sunt numeroase, nu numai in cazul adoptarii celor doua Coduri fiscale, ci si in solutionarea concreta, practica, a unor probleme stringente din industrie, agricultura si din alte ramuri, asa cum au demonstrat si Zilele ASTR, ca si dezbaterile gazduite de sediul central al AGIR in ultimul timp.
Este vorba despre acumularea unor experiente valoroase care se cer imbogatite, date fiind necesitatile evidentiate de actualele dezbateri publice, care vizeaza atat viitorul apropiat (vezi proiectele de buget pentru anul viitor), cat si perioade mai indelungate (Proiectul de ?ara clamat nu numai de mediul politic, ci si de cel de afaceri, precum si de cel academico-universitar). Comunitatea inginereasca a dovedit ca are potentialul necesar pentru a participa la aceste dezbateri, ceea ce impune perfectionarea formelor si mijloacelor de implicare, dincolo de emotii, de conjuncturi si de controverse, prin competenta, echilibru, simtul masurii, respect fata de valorile autentice.