Tirgu Mures: Conferinta „Zilele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania“, editia a XI-a

Se poate vorbi, cu deplin temei, despre o tradiţie, deopotrivă ştiinţifică şi civică, în activitatea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR). Atât cele zece reuniuni precedente - desfăşurate sub genericul „Zilele ASTR" - cât şi organizarea lor în diferite oraşe ale ţării au pus în evidenţă numeroase elemente de continuitate şi de inovare. Sunt caracteristici ale ştiinţei, în general, şi ale ştiinţelor tehnice, în special.

Manifestarea de la Tîrgu Mureş din perioada 6 - 7 octombrie 2016, cu tema „Oraşul inteligent", a îmbogăţit tradiţia - cu multiplele ei semnificaţii - prin abordări exclusiv creative, legate de practică, de cerinţele vieţii urbane contemporane şi, mai presus de toate, de cerinţele omului zilelor noastre, al cărui prezent este orientat spre viitor, cu toate provocările şi oportunităţile pe care le oferă.

 

Definirea conceptelor, fundament al acţiunii

Principalele manifestări înscrise în programul evenimentului au fost găzduite de Hotelul Continental din Tîrgu Mureş, edificiu reprezentativ pentru frumosul oraş transilvănean - unul dintre cele mai puternice centre universitare şi de cercetare ştiinţifică din România, cu o deosebit de bogată viaţă spirituală. Deschiderea festivă a fost marcată de exprimarea reciprocă a satisfacţiei gazdelor şi oaspeţilor de a se întâlni şi reîntâlni sub semnul angajării comune în slujba unor cauze care corespund, întru totul, aspiraţiilor întregii comunităţi ştiinţifice din ţara noastră, ale întregii naţiuni.

Aceste auspicii, dintre cele mai favorabile, au fost relevate în cuvântul de deschidere rostit de Mihai Mihăiţă, preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Odată cu expunerea obiectului reuniunii, vorbitorul a adresat calde mulţumiri conducerii Universităţii Petru Maior şi Primăriei Municipiului Tîrgu Mureş pentru parteneriat, sprijin şi colaborare.

Lucrările în plen au adus contribuţii de primă importanţă la definirea conceptului de Smart City, din perspectiva experienţei naţionale şi mondiale, astfel încât din multitudinea temelor ştiinţifice pe care le include să se desprindă cele mai bune soluţii pentru acţiunea practică, mai ales în ceea ce priveşte colaborarea cu administraţiile locale, responsabile cu fructificarea proiectelor oferite de specialişti din cele mai diverse domenii - de la ingineri şi arhitecţi până la sociologi şi funcţionari publici.

Chiar simpla menţionare a temelor tratate în plenul reuniunii permite să se aprecieze deosebit de pozitiv faptul că s-a asigurat orientarea către practică, dar cu un suport de neînlocuit, şi anume punerea în valoare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice inter şi multidisciplinare.

Astfel, prof. univ. emerit dr. ing. DHC Mircea Eremia, membru titular al ASTR, şi-a concentrat comunicarea pe conceptul de Smart City pentru a releva perspectivele de realizare a obiectivelor pe care le impune. Concretizări semnificative a conţinut şi intervenţia arh. Daniela Miheţ, arhitectul-şef al Municipiului Tîrgu Mureş, experienţa acestui municipiu oferind numeroase surse de inspiraţie pentru extindere şi aprofundare în numeroase alte aşezări urbane de toate dimensiunile. Accentul pus pe soluţii a caracterizat şi comunicarea reprezentantului KAM Energy S&T România, Florin Bogdan, iar studiul acad. Ion Bostan, de la Universitatea Tehnică a Moldovei, membru de onoare al ASTR, a relevat importanţa capitală a energiei verzi, a tehnologiilor ecologice în materializarea conceptului de Smart City. 

Abordările autorilor de comunicări au îmbinat elementele care privesc trecutul şi prezentul într-o viziune bazată pe complementaritate. În acest sens, sunt de remarcat intervenţiile prof. univ. dr. ing. DHC Radu Munteanu, vicepreşedinte al ASTR, care şi-a intitulat comunicarea „Un precursor al prezentului: inginerul Augustin Maior", Aurelian Ionescu (IBM) - „Oraşul viitorului: smart versus cognitive", expunerea directorului Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice (SDEE) Mureş, dr. ing. Ovidiu Georgescu, referitoare la „Smart Grids: realizări şi perspective în judeţul Mureş", ing. Dănuţ Ştefănescu, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, care a vorbit despre monitorizarea calităţii tuturor componentelor mediului în municipiul Tîrgu Mureş şi concluziile desprinse pentru îmbunătăţirea situaţiei din acest domeniu şi analiza dr. ing. Zoltan Kolozsvary (de la Plasmaterm Tîrgu Mureș), care - sub semnul interogaţiei antice „Quo vadis" - s-a referit la viitorul ştiinţei materialelor, la începutul secolului 21.

 

Anticipări şi mijloace de optimizare a raportului dintre necesar şi posibil

Preşedintele ASTR, Mihai Mihăiţă, a prezentat participanţilor, în expunerea sa, atât propriile concluzii formulate în urma unor îndelungate investigaţii în domeniul care a făcut obiectul reuniunii (sintetizând evaluări precedente formulate tot cu prilejul unor manifestări ştiinţifice), cât şi direcţiile de acţiune care rezultă din ceea ce s-a întreprins până acum la scară naţională, europeană şi mondială pentru transpunerea în realitate a conceptului de Smart City. Astfel, a arătat, între altele, că „este foarte bine că discutăm despre asemenea subiecte, cu condiția să reușim să influențăm construcția unei vieți sănătoase și să împiedicăm erodarea unui subiect important și a unor noțiuni care se golesc de conținut prin repetarea lor excesivă.

Conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite, populația globului este în prezent de șapte miliarde, urmând să ajungă, în 2050, la 9,3 miliarde. În același timp, se cere luat în considerare faptul că, în ultimii 15 ani, urbanizarea a devenit un fenomen global cu o evoluție accelerată și, drept urmare, peste 50%  din populația lumii trăiește în orașe, cu precădere în țările dezvoltate. În acest context, se anticipează că în următoarele trei decenii și jumătate, adică până în 2050, orașele lumii se vor confrunta cu un aflux consistent de locuitori, ajungând să găzduiască 70% din populația mondială, adică 6,3 miliarde de oameni. (...)

Sub «umbrela» Comisiei Europene, opțiunea pentru Smart City este subordonată finalității tuturor demersurilor legate de construirea orașelor viitorului, de adaptarea la schimbările climatice, de reducerea cauzelor acestora și de limitarea efectelor negative. Toate acestea aplicate la nivelul vieții din oraș implică o serie de mentalități și comportamente pe care se fundamentează un anumit tip de civilizație, exprimat printr-un autentic spirit cetățenesc. Orașul, prin serviciile lui și gestiunea pe care o practică, face posibil, încurajează, răsplătește și chiar impune un astfel de comportament, ceea ce constituie și o nouă formă de normalitate".

De asemenea, în expunere s-a relevat că „nu există Smart City fără cetățeni smart", subliniindu-se că experiența acumulată la nivel local, național, regional, european și mondial atestă deosebit de convingător faptul că un oraș nu se poate angaja pe un parcurs Smart dacă persoanele care îl conduc și îl reprezintă nu acționează în maniera evocată și nu adoptă, în consecință, o strategie bună. Preşedintele ASTR a remarcat, în continuare: „A elabora o strategie apelând la consultanți este foarte important, dar dacă orașul este doar un client care așteaptă să-i fie livrat produsul la termen, efectul nu poate fi altul decât ratarea, eșecul. Elaborarea unei strategii are și o componentă instructivă pentru cei implicați deoarece trebuie să vină de la propriile probleme reale și bine înțelese și mai trebuie, după adoptare, să-l ghideze conștient pe beneficiar în realizarea programelor, planurilor și proiectele aferente".

Tot pe baza experienţei naţionale şi internaţionale, în expunere a fost abordată o serie de aspecte de ordin economico-social, relevându-se că, între soluţiile cele mai importante, se numără promovarea celor mai avansate tehnologii, reamintindu-se, în acest sens, că, într-un studiu realizat la cererea Parlamentului European, Orașul Inteligent se definește ca unul cu cel puțin o inițiativă care tratează una sau mai multe dintre următoarele șase caracteristici: guvernare inteligentă, oameni inteligenți, un mod de viață inteligent, o mobilitate inteligentă, o economie inteligentă și un mediu inteligent. Din această perspectivă rezultă că Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC) unește și întărește legăturile între oameni, în planul afacerilor, infrastructurilor, resurselor, energiei și spațiilor, precum și furnizarea de instrumente inteligente de organizare, de guvernanță.

Totodată, preşedintele ASTR a atras atenţia că, în realizarea tuturor dezideratelor menţionate, „noi ne ciocnim de mai multe mentalități  desuete, inadecvate vremurilor pe care le trăim. Una este aceea că administrațiile preferă să plătească ceea ce produce efecte pe termen scurt, ceea ce este vizibil pentru electorat doar în perioada mandatului lor. Alta constă în reținerea de a discuta public despre nereușite, despre erori care nu pot fi contracarate decât dacă sunt asumate ca probleme necesar și posibil de rezolvat. În această acțiune, ONG-urile pot și trebuie să fie colaboratori, nu numai factori de presiune, fie ea pozitivă, constructivă".

Accentul a fost pus pe necesitatea de a se fructifica, înainte de toate, potenţialul local, resursele de inteligenţă, de creativitate ale fiecărei entităţi urbane, pe prim plan situându-se rolul primarului: „În cazul unui primar, când termină mandatul și vrea să îl reînnoiască, sau a altui candidat care pretinde că este mai bun, ar trebui să vedem, la primul, dacă a «navigat» cu succes pe «valurile»  destinului  orașului și îşi propune să realizeze mai mult și mai bine, iar celălalt dacă știe și poate să obțină performanțe superioare comparativ cu predecesorii. Am vrea să cunoaștem strategia pe care o propun, să le apreciem calitatea și coerența, capacitatea de a-și asuma politici realiste, asumate public.  Deosebit de importantă este consecvența demonstrată și caracteristicile proiectelor derulate sau propuse. Unde lipsesc aceste elemente scrise, publicate și elaborate în regim deschis, transparent, pe bază de consultare autentică, acolo nu poate fi vorba despre Smart City.   

Astfel, putem defini oraș inteligent, un oraș care încercă să rezolve problemele locuitorilor printr-un parteneriat urban care implică mai multe părți interesate. În consecință, conceptul Smart City constituie un domeniu științific de studiu sistematic, iar toate proiectele se cer abordate Smart".

 

Aprofundări şi deschideri spre un mâine mai bun

Lucrările, desfăşurate în opt secţiuni, au permis să se detalieze cele mai importante aspecte ale proceselor de implementare a conceptului de Smart City, autorii comunicărilor concentrându-şi atenţia asupra legăturii organice a urbanismului modern cu tot ceea ce presupune drumul spre împlinirea dezideratelor societăţii bazate pe cunoaştere, spre satisfacerea cerinţelor erei digitale. Ceea ce s-a afirmat, cu argumente ştiinţifice, în cursul acestor lucrări s-a constituit în pledoarii convingătoare în favoarea abordărilor pluridisciplinare, ca expresie a înţelegerii conexiunilor universale ale ştiinţelor.

Secţiunea I - consacrată problemelor energetice în oraşul inteligent - i-a avut ca moderatori pe Ion Vişa şi Nicolae Iliaş. Cele mai multe comunicări au vizat raportul dintre ecologie şi energie în vederea asigurării unei dezvoltări durabile a localităţilor ţării. În Secţiunea a II-a - care l-a avut ca moderator pe Wilhelm Kappel - accentul s-a pus pe procesele de mobilitate în oraşul inteligent, elementele legate de transporturi nepoluante, eficiente energetic şi social, fiind orientate spre viitor, spre îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din spaţiile urbane. Relevarea locului şi rolului ingineriei mecanice şi al construcţiilor industriale a reprezentat tema centrală a comunicărilor prezentate în Secţiunea a III-a, ale cărei lucrări au fost moderate de Valeriu V. Jinescu şi Ioan Curtu. În Secţiunea a IV-a - moderată de Tiberiu Coloşi şi Liviu Goraş - referatele, studiile şi analizele de specialitate au vizat, cu precădere, aspecte de ordin practic, modalităţile de conducere a proceselor specifice, rolul ştiinţific al simulării, precum şi metodologiile menite să asigure optimizarea soluţiilor. Problematica vastă a protecţiei mediului a făcut obiectul intervenţiilor din Secţiunea a V-a, care i-a avut ca moderatori pe Dumitru Fodor şi Veturia Chiroiu. Au fost tratate teme esenţiale privind amenajarea ecologică a teritoriului urban, gospodărirea resurselor de apă, combaterea tuturor formelor de poluare. Orientarea spre inovare, spre creativitate în materie de management urban a constituit substanţa comunicărilor din Secţiunea a VI-a, ale cărei lucrări au fost moderate de Gheorghe Manolea şi Ioan Vida-Simiti. Necesitatea luării în considerare a factorilor educativi şi culturali - care dau substanţă conceptului de Smart City - a reprezentat ideea centrală a analizelor prezentate în Secţiunea a VII-a, moderată de Ionel Stareţu şi Alexandru Woinaroschy. Aceleaşi exigenţe multidisciplinare, ca expresie a complexităţii vieţii reale, au fost relevate de Secţiunea a VIII-a, unde studiile prezentate s-au referit preponderent la relaţia dintre materiale, mecatronică şi economie - lucrările fiind moderate de Ion Bibicu şi Gheorghe I. Gheorghe.

* * *

Ca şi în ediţiile precedente ale Zilelor ASTR, studiile, comunicările, analizele vor fi incluse într-un volum, sub egida ASTR, astfel încât toţi cei interesaţi să aibă posibilitatea de a cunoaşte, în detaliu, experienţele valoroase, soluţiile propuse. În ceea ce priveşte publicaţia noastră, Univers ingineresc, vom continua să tratăm sistematic aspectele principale ale procesului de adaptare a realităţilor din ţară şi de peste hotare la cerinţele conceptului de Smart City.

* * *

Nu putem să încheiem prezentarea Zilelor ASTR de la Tîrgu Mureş fără menţionarea momentelor deosebit de agreabile asigurate de gazde prin vizitele la Palatul Culturii, la fabrica de mobilă MOBEX din municipiul Tîrgu Mureş, precum şi la fabrica de instrumente muzicale din Reghin, la rândul ei, cu o faimă internaţională binemeritată.

Astfel, efortul ştiinţific a fost întregit de momente de destindere, de informare „la faţa locului" asupra unor realităţi din municipiul Tîrgu Mureş şi judeţul Mureş, de intercomunicare între participanţii din mai multe zone ale ţării, ceea ce, cu siguranţă, alcătuiesc pentru fiecare în parte şi pentru toţi laolaltă amintiri de neuitat. (T.B.)

 

 

Competenţă, implicare, responsabilitate

 

O sinteză a lucrărilor în plen şi secţiuni, precum şi studiile elaborate la nivelul Uniunii Europene şi de numeroase structuri ale societăţii civile (în ţara noastră, o voce distinctă o reprezintă Asociaţia SMART CITY PRO) atestă integrarea organică a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) în curentul dominant la nivel continental şi mondial, prin care este promovat conceptul care a făcut obiectul dezbaterilor de la Tîrgu Mureş. Alături de primării şi consilii locale - care, evident, poartă principala răspundere pentru gestionarea localităţilor urbane - s-au implicat şi se implică atât la noi în ţară, cât şi peste hotare structuri academice şi universitare, asociaţii profesionale şi companii din domeniile IT, tehnică de securitate, energie, construcţii, transport şi utilităţi. De asemenea, s-au implicat Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Serviciul de Ambulanţă, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă. Cum se vede, s-au identificat responsabilităţi pentru toate aceste segmente ale instituţilor publice şi ale societăţii civile, astfel încât abordările sectoriale să poată fi armonizate într-o concepţie şi măsuri unitare. În acest sens, Asociaţia SMART CITY PRO a supus atenţiei tuturor celor interesaţi o serie de experienţe internaţionale dintre cele mai concludente. În ceea ce priveşte siguranţa localităţilor, soluţii Smart Safe City au fost aplicate cu succes la Ierusalim şi Buenos Aires. În ceea ce priveşte mobilitatea, o experienţă interesantă a fost acumulată prin înfiinţarea şi activitatea Centrului de Control al Traficului din Hamburg. De asemenea, un interes deosebit prezintă experienţa londoneză prin clădirea Crystal, care încorporează cele mai noi realizări în domeniul dezvoltării urbane sustenabile.

 

 

Oraşele inteligente - de la proiecte la viziunea integrată

 

Consiliul Economic şi Social al UE (CESE) a preluat „misiunea" de a coordona acţiunile de promovare a conceptului Smart City. În acest sens, a elaborat o serie de recomandări, pe care le prezentăm în continuare:

▪ Comisia Europeană să instituie un Centru unic de acces european specializat pentru orașe inteligente, la care să participe direcţiile generale de resort, statele membre, CESE și Comitetul Regiunilor;

▪ În fiecare stat membru să se constituie, prin urmare, ghișee unice de acces tehnico-financiar pentru orașele inteligente, care să fie conectate structural cu Centrul unic de acces european specializat în: a) politicile; b) resursele pentru orașe inteligente;

▪ Ghișeele unice ar trebui să fie deschise dialogului cu părțile interesate publice și private de la nivel local, pentru promovarea unor acțiuni de susținere la nivel național și la nivelul diverselor orașe de către grupuri consultative compuse din organizații ale societății civile și parteneri sociali;

▪ Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (European Investment Advisory Hub - EIAH) din cadrul FEIS, aflată în curs de constituire, să pună în funcțiune o secțiune specială, dedicată orașelor inteligente;

▪ Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (European Innovation Partnership for Smart Cities and Communities) să fie extins, astfel încât să participe și societatea civilă și CESE.

Platformă europeană a proiectelor. CESE consideră că se cuvine promovată o Platformă europeană a proiectelor pe baza caracteristicilor impuse de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), care: • să favorizeze apariția și integrarea proiectelor de orașe inteligente între statele membre; • să sprijine capacitatea de finanțare a proiectelor prin combinarea resurselor publice disponibile cu resursele private accesibile și cu formele de garanție care pot fi activate prin FEIS.

Piață comună pentru orașele inteligente - o necesitate esențială. CESE consideră că este esențial să se promoveze o piață comună pentru orașele inteligente, inclusiv prin intermediul unui cadru de reglementare armonizat, care să prevadă: • o revizuire la nivel european a instrumentelor de parteneriat public-privat, pentru a le face mai atractive pentru întreprinderi și pentru a le extinde sfera de acțiune și la servicii, element-pivot al economiei digitale; • instrumente pentru achiziții inovatoare și pentru achiziții înainte de comercializare (pre-commercial procurement); • mecanisme armonizate care ▪ să permită administrațiilor urbane să beneficieze în condiții de transparență de resursele economice obținute din economiile de costuri şi din noile servicii generate de platformele ce vor fi promovate în orașele inteligente, ▪ să încurajeze administrațiile urbane să reinvestească resursele economice menționate mai sus în alte proiecte inovatoare.

 

 

Noul model urbanistic european

 

Modelul propus are drept principale obiective: să depășească fragmentarea actuală; să promoveze o viziune unitară a proiectelor, mergând cu mult mai departe decât integrarea TIC cu mobilitatea și eficiența energetică; să insiste asupra inițiativelor care pot îmbrăca diverse forme la nivel local și a căror premisă să fie aceea de a viza: • impactul simultan asupra PIB, • creșterea ocupării forței de muncă, • creșterea productivității (indicatori economici cantitativi), • creșterea calității vieții și bunăstării fizice și mentale a persoanei (indicatori economici calitativi).

De asemenea, modelul urmăreşte încurajarea investițiilor în orașe inteligente, într-o logică a parteneriatului public-privat care: ▪ să valorifice în primul rând numeroasele fonduri europene disponibile; ▪ să creeze sinergii între acestea și activitatea FEIS; ▪ să aibă ca obiectiv adoptarea la nivel european a unui model de dezvoltare caracterizat prin: a) capacitatea de a genera simultan beneficii sociale, de mediu, în materie de producție și de ocupare a forței de muncă, b) garantarea perspectivei de rambursare a capitalului către coinvestitorii din sectorul privat.

Alt element al noului model are ca obiective consolidarea prezenței și a rolului societății civile și partenerilor sociali în procesul de proiectare strategică, de realizare și de monitorizare ulterioară a orașelor inteligente, aspect esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor și ale întreprinderilor.