Blitz

● Vânzările de autoturisme ecologice au ajuns la o pondere de 3,7% în total, la nivel naţional, în primele nouă luni. Ponderea autoturismelor ecologice în totalul vânzărilor la nivel naţional, în primele nouă luni, s-a situat la 3,7%, superioară celei consemnate în aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce, ca volum, vânzările de maşini ecologice au ajuns la 4734 de unităţi, faţă de 2927, în 2018, potrivit informaţiilor furnizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA). Conform analizei, din totalul vânzărilor de maşini ecologice, înregistrat în intervalul ianuarie - septembrie, cele mai multe (3467 unităţi) sunt autoturisme hibride, în creştere cu 52,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce 1021 unităţi se încadrează în categoria electrice (+138,6%), iar 246 sunt în categoria plug-in (+16,5%). În 2018, numărul autoturismelor verzi (electrice, hibride şi plug-in) comercializate în România a fost de 4572, în creştere cu 65,7% faţă de anul 2017. La finalul anului trecut, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor a fost de 2,9%, în timp ce, în aceeaşi perioadă din 2017, s-a situat la 2,1%.
● Nouă state membre ale UE cer o taxă pentru transportul aerian. Nouă state membre ale UE au cerut Comisiei Europene (CE) impunerea unei taxe pentru transportul aerian la nivelul blocului comunitar, pentru a taxa mai mult pentru emisiile sale o industrie poluatoare. Astfel, într-o scrisoare adresată vicepreşedintelui executiv al CE pentru pactul ecologic european, miniştrii de Finanţe din Germania, Franţa, Olanda, Suedia şi alte cinci state membre ale UE au cerut „o formă de taxă pentru transportul aerian". O astfel de taxă „unde poluatorii plătesc un preţ mai corect pentru folosirea transportului aerian" este necesară pentru combaterea schimbărilor climatice. În prezent, transporturile sunt singurul sector european unde emisiile sunt în creştere.

● Sub 50% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani erau angajaţi anul trecut. În UE, rata angajării la categoria de vârstă 55 - 64 de ani varia anul trecut de la peste 70% în Suedia, Germania şi Danemarca la sub 50% în România, Malta, Polonia, Slovenia, Croaţia, Grecia şi Luxemburg, potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat). În 2018, rata angajării la cetăţenii UE cu vârsta între 55 şi 64 de ani era mai ridicată, respectiv 65% în rândul bărbaţilor şi 52% la femei, comparativ cu rata medie pentru toţi adulţii bărbaţi şi femei (60% şi, respectiv, 48%) din UE. Potrivit Eurostat, în perioada 2013 - 2018 a crescut rapid rata angajării la această categorie de vârstă, în special proporţia femeilor care lucrează. Deşi redus, un procentaj din ce în ce în mare dintre cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 65 şi 74 de ani continuă să lucreze. În 2018, peste 15% dintre persoanele din acest grup de vârstă lucrau în România, Lituania, Portugalia, Regatul Unit, Irlanda, Suedia şi Letonia, iar 26% - în Estonia.