Inca un pas spre tranzitia verde: Strategia energetica a Romaniei 2022 - 2030, cu perspectiva anului 2050 (III)

Încheiem, în acest număr, prezentarea proiectului Strategiei energetice a României 2022 - 2030, cu perspectiva anului 2050, document elaborat de Ministerul Energiei. Se au în vedere reducerea emisiilor, creșterea ponderii resurselor regenerabile și scăderea consumului final de energie. În numerele precedente am prezentat cele opt obiective strategice fundamentale stabilite în document, programul de investiții prioritare pe care inițiatorii îl propun pentru acest sector, precum și unele măsuri și acțiuni prevăzute pentru atingerea obiectivelor strategice. După cum am mai menționat, cele opt ținte strategice ale sectorului energetic românesc sunt concretizate printr-un set de obiective operaționale (OP) care, la rândul lor, sunt urmărite prin intermediul unor acțiuni prioritare (AP). Primele două obiective operaționale au fost incluse în numărul anterior al Universului ingineresc; în numărul de față, prezentăm cititorilor celelalte obiective operaționale și acțiunile prioritare aferente, precum și câteva elemente legate de evoluția sectorului energetic românesc la orizontul anului 2050.

Măsuri și acțiuni pentru atingerea obiectivelor strategice

 

(OP3) Creșterea capacităților de interconectare a rețelelor de transport de energie

▪ AP3a: Stabilirea culoarelor rețelelor de transport de energie și instituirea unui cadru special de reglementări pentru asigurarea terenurilor, autorizărilor și altor măsuri necesare pentru executarea acestora; ▪ AP3b: Asigurarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea capacităților de interconectare cu flux bidirecțional și a componentelor aferente din sistemele naționale de transport de energie; ▪ AP3c: Coordonarea la nivel regional pentru dezvoltarea la timp, finanțarea și exploatarea proiectelor internaționale de infrastructură energetică; ▪ AP3d: Armonizarea codurilor de rețea și a tarifelor de intrare/ieșire în/din sistemele naționale de transport de energie, în sensul facilitării fluxurilor de energie la nivel regional; ▪ AP3e: Închiderea inelului de 400 kV în sistemul național de transport al energiei electrice; ▪ AP3f: Realizarea unor linii noi care să lege capacitățile noi de producție cu punctele de interconectare; ▪ AP3g: Reabilitarea sistemelor de transport al hidrocarburilor.

 

(OP4) Asigurarea capacității de stocare de energie și a sistemelor de rezervă

▪ AP4a: Constituirea de stocuri obligatorii de țiței, produse petroliere și gaze naturale; ▪ AP4b: Dezvoltarea de capacități și produse flexibile de înmagazinare subterană a gazelor naturale, capabile să răspundă necesităților de asigurare a siguranței în aprovizionare cu gaze naturale a consumatorilor finali, precum și specificităților pieței de gaze naturale per ansamblu; ▪ AP4c: Dezvoltarea de capacități și mecanisme de integrare a SRE intermitente în SEN, în sisteme de acumulatori electrici, inclusiv mici capacități de stocare la locația prosumatorului; ▪ AP4d: Dezvoltarea sustenabilă a producției de hidrogen curat pe teritoriul României, în contextul decarbonizării și atingerii obiectivelor de neutralitate climatică.

 

(OP5) Creșterea flexibilității Sistemului Energetic Național prin digitalizare, rețele inteligente și prin dezvoltarea categoriei consumatorilor activi (prosumatori)

▪ AP5a: Digitalizarea sistemului energetic național în segmentele de transport, distribuție și consum; ▪ AP5b: Încurajarea prosumatorilor, atât casnici, cât și industriali și agricoli, concomitent cu dezvoltarea rețelelor și a contoarelor inteligente; ▪ AP5c: Integrarea sistemelor de producție distribuită și a prosumatorilor în sistemul electroenergetic.

 

(OP6) Protecția infrastructurii critice împotriva atacurilor fizice, informatice și a calamităților

▪ AP6a: Implementarea de măsuri de securizare fizică a infrastructurii critice față de posibile acte teroriste; ▪ AP6b: Securitatea informatică a sistemelor de control al rețelelor energetice prin întărirea barierelor de protecție, precum și prin cooperare internațională; ▪ AP6c: Asigurarea mentenanței și a lucrărilor de modernizare a sistemului energetic în ansamblul său pentru menținerea la standarde de siguranță a obiectivelor critice (lacuri, diguri, baraje etc.); ▪ AP6d: Operaționalizarea sistemelor de avertizare/alarmare a populației și realizarea exercițiilor de apărare civilă.

(OP7) Participarea proactivă a României la inițiativele europene de diplomație energetică

▪ AP7a: Participarea României la configurarea mecanismelor de solidaritate pentru asigurarea securității energetice în situații de criză a aprovizionării cu energie; ▪ AP7b: Participarea României la stadiile incipiente de elaborare a documentelor europene cu caracter normativ și strategic, în sensul promovării intereselor naționale; ▪ AP7c: Creșterea capacității României de a atrage finanțare europeană pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură strategică și a programelor de eficiență energetică; ▪ AP7d: Demersuri diplomatice de aderare a României la Organizația Economică de Cooperare și Dezvoltare și implicare în activitățile Agenției Internaționale pentru Energie.

 

(OP8) Dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României pe dimensiunea energetică

▪ AP8a: Atragerea investițiilor companiilor energetice de vârf în sectorul energetic românesc; AP8b: Dezvoltarea cooperării în domeniul cercetării științifice și al transferului de know-how; ▪ AP8c: Cooperarea cu autoritățile statelor partenere pentru creșterea securității infrastructurii.

 

(OP9) Înlocuirea, la orizontul anului 2030, a capacităților de producție de energie electrică care vor ieși din exploatare cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse

▪ AP9a: Investiții în capacități noi de generare a energiei electrice, sub constrângerea realizării obiectivelor de securitate energetică, competitivitate și decarbonizare a sectorului energetic; ▪ AP9b: Asigurarea unui cadru de neutralitate tehnologică pentru dezvoltarea mixului energetic național; ▪ AP9c: Asigurarea mecanismelor de finanțare pentru investițiile în capacități noi de producere a energiei electrice fără emisii de GES, în condiții de eficiență economică.

 

(OP10) Creșterea eficienței energetice pe întreg lanțul valoric al sectorului energetic

▪ AP10a: Definirea clară a conceptului de „eficiență energetică" în sensul în care acesta corespunde creșterii randamentelor și reducerii pierderilor, în condițiile creșterii economice și a consumului; ▪ AP10b: Valorificarea potențialului de eficiență energetică în sectorul clădirilor, prin programe de izolare termică în sectorul public, al blocurilor de locuințe și al comunităților afectate de sărăcie energetică și implementarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung; ▪ AP10c: Abordarea integrată a sectorului de încălzire centralizată a clădirilor, cu coordonarea proiectelor de investiții pe lanțul valoric - producție, transport și consum eficient al agentului termic; ▪ AP10d: Dezvoltarea contorizării inteligente și a rețelelor inteligente; ▪ AP10e: Implementarea de măsuri de diminuare a pierderilor tehnice de rețea și de combatere a furturilor de energie.

 

(OP11) Creșterea concurenței pe piețele interne de energie

▪ AP11a: Dezvoltarea pieței interne a gazelor naturale prin creșterea volumelor tranzacționate și a lichidității și cuplarea ulterioară a acesteia la piața europeană a gazelor naturale; ▪ AP11b: Integrarea piețelor de energie românești în piața unică europeană a energiei, pentru a crește rolul regional al platformelor bursiere românești în tranzacționarea produselor energetice.

 

(OP12) Liberalizarea piețelor de energie și integrarea lor regională, astfel încât consumatorul să beneficieze de cel mai bun preț

▪ AP12a: Creșterea gradului de transparență și de lichiditate a piețelor de energie; ▪ AP12b: Integrarea în cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intra zilnice (SDAC și SIDC), în calitate de stat membru; ▪ AP12c: Permiterea încheierii contractelor de vânzare a energiei electrice pe termen lung cu clienți (PPA) în afara piețelor centralizate, având în vedere că modificări ale cadrului de reglementare secundar sau ale platformelor de tranzacționare pe piețe centralizate nu sunt suficiente pentru a oferi soluții atractive pentru investitori și finanțatori privați, fiind, deci, necesară o revizuire a prevederilor legislației primare.

 

(OP13) Eficientizarea activității economice a companiilor energetice
cu capital de stat

▪ AP13a: Îmbunătățirea managementului companiilor energetice cu capital de stat în sensul creșterii valorii lor pe termen mediu și lung, fără considerente politice sau sociale; ▪ AP13b: Eliminarea pierderilor în companiile energetice cu capital de stat; ▪ AP13c: Optimizarea economică a portofoliilor de active și de proiecte de investiții ale companiilor energetice de stat.

 

(OP14) Politici economice și fiscale de stimulare a investițiilor în dezvoltarea industriei producătoare de echipamente pentru SRE, eficiență energetică și electromobilitate

▪ AP14a: Valorificarea resurselor naționale de energie primară în cât mai mare măsură în economia internă, pentru a genera un efect de multiplicare economică; ▪ AP14b: Susținerea cercetării științifice și a investițiilor în producția de echipamente și componente pentru tranziția energetică - tehnologiile SRE, de eficiență energetică și ale electromobilității.

(OP15) Reducerea emisiilor de GES și noxe

▪ AP15a: Activitățile curente și proiectele companiilor din sectorul energetic trebuie să respecte legislația de mediu și să aplice cele mai bune practici internaționale de protecție a mediului; ▪ AP15b: Reducerea în continuare a emisiilor de poluanți în aer, apă și sol, aferente sectorului energetic; ▪ AP15c: Susținerea cercetării științifice pentru decarbonizarea sectorului energetic; ▪ AP15d: Promovarea combustibililor alternativi; ▪ AP15e: Reducerea volumului și depozitarea în siguranță a deșeurilor radioactive la producător (CNE Cernavodă) și corelarea cu „Strategia Națională pe termen mediu și lung privind gestionarea în siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive".

 

(OP16) Dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic național, cu protecția calității aerului, a apei, a solului și a biodiversității

▪ AP16a: Organizarea de programe de informare și dezbateri publice privind marile proiecte din energie, cu luarea în considerare a intereselor comunităților locale și a interesului național.

 

(OP17) Participarea echitabilă la efortul colectiv al statelor membre ale UE de atingere a țintelor de eficiență energetică, de SRE și de reducere a emisiilor GES

▪ AP17a: Participarea echitabilă la realizarea țintelor colective ale statelor membre ale UE pentru 2030, sub imperativele garantării securității energetice și ale competitivității piețelor de energie; ▪ AP17b: Îndeplinirea țintelor asumate de România pentru anul 2030, conform PNIESC; ▪ AP17c: Participarea echitabilă la realizarea obiectivului european de a atinge un nivel de emisii „net zero" la nivelul anului 2050.

 

(OP18) Separarea funcției statului de proprietar și acționar de cea de arbitru al pieței energetice

▪ AP18a: Separarea instituțională a activității statului ca legiuitor, reglementator și elaborator de politici, pe de o parte, de aceea de deținător și administrator de active, pe de altă parte.

 

(OP19) Transparentizarea actului administrativ, simplificarea birocrației în sector

▪ AP19a: Reducerea birocrației prin transparentizare, digitalizare și introducerea „ghișeului unic"; ▪ AP19b: Introducerea celor mai bune practici privind transparența și responsabilitatea în interacțiunea dintre consumator și sistemul administrativ; ▪ AP19c: Dezvoltarea de mecanisme instituționale (precum avertizorii de integritate); publicarea de rapoarte periodice asupra achizițiilor publice realizate și a tuturor sponsorizărilor acordate; ▪ AP19d: Eliminarea conflictelor de interese între instituții publice și companii energetice cu capital de stat.

 

(OP20) Susținerea educației și promovarea cercetării științifice; securitate și sănătate în muncă

▪ AP20a: Dezvoltarea învățământului superior în domeniul energiei și armonizarea sa cu nevoile sectorului energetic. Parteneriate cu industria energetică pentru educație și formare profesională; ▪ AP20b: Susținerea învățământului mediu profesional în domeniul energiei; ▪ AP20c: Susținerea activității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare; dezvoltarea de parteneriate cu industria energetică, precum și cu centrele universitare; ▪ AP20d: Dezvoltarea capacității de atragere a surselor de finanțare europene și internaționale pentru cercetare științifică, prin participarea în consorții internaționale a institutelor de cercetare-dezvoltare-inovare; ▪ AP20e: Programe de formare continuă pentru specialiștii din administrație ai sectorului energetic; ▪ AP20f: Instruire continuă pentru prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc și accidentare.

 

(OP21) Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor cu capital
de stat

▪ AP21a: Implementarea normelor privind guvernanța corporativă a companiilor cu capital de stat și introducerea unor mecanisme de monitorizare a performanței manageriale a acestor companii; ▪ AP21b: Asigurarea profesionalismului și transparenței procesului de selecție a echipei de management, cu publicarea detaliată a criteriilor de selecție și a rezultatelor intermediare și finale.

 

(OP22) Dezvoltarea capacității instituționale

▪ AP22a: Dezvoltarea sistemelor de management al datelor, proiectare și implementare; ▪ AP22b: Asigurarea autorităților de reglementare cu un număr corespunzător de personal tehnic pregătit și sprijin cu resurse, inclusiv capacitate IT și baze de date, pentru a îndeplini obligațiile de reglementare și pentru a asigura armonizarea cu bunele practici internaționale; ▪ AP22c: Dezvoltarea capacității interne a autorităților de reglementare pentru a realiza analize conform bunelor practici internaționale.

 

(OP23) Creșterea accesului populației la energie electrică, energie termică și gaze naturale

▪ AP23a: Îmbunătățirea accesului la surse alternative de energie, prin dezvoltarea rețelelor de distribuție; ▪ AP23b: Dezvoltarea, din diverse surse de finanțare, de micro-rețele și de sisteme de generare distribuită a energiei electrice, cu prioritate pentru gospodăriile fără acces la energie electrică; ▪ AP23c: Dezvoltarea de politici publice la nivelul unităților administrative locale privind modul de asigurare a energiei termice pentru comunități; ▪ AP23d: Dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale la nivelul întregii țări.

 

(OP24) Reducerea gradului de sărăcie energetică și protecția consumatorului vulnerabil

▪ AP24a: Realizarea de programe publice de izolare termică a imobilelor pentru comunitățile afectate de sărăcie energetică, în scopul reducerii pierderilor de energie și al scăderii cheltuielilor cu încălzirea; ▪ AP24b: Protecția consumatorului vulnerabil prin ajutoare sociale adecvate, precum ajutoarele pentru încălzire și tariful social al energiei electrice, respectiv prin obligații de serviciu public; ▪ AP24c: Reglementarea statutului și regimului juridic al consumatorului vulnerabil.

 

(OP25) Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea și gestionarea riscurilor

▪ AP25a: Adaptarea planurilor de analiză și acoperire a riscurilor și planurilor de apărare împotriva situațiilor de urgență specifice la schimbările climatice; ▪ AP25b: Ajustarea codurilor și normelor existente în domeniul construcțiilor sau a altor coduri și norme din acest domeniu, pentru a corespunde condițiilor de climă și evenimentelor extreme; ▪ AP25c: În contextul Regulamentului (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, este avută în vedere constituirea unei autorități competente la nivelul Ministerului Energiei.

Perspective ale sectorului energetic românesc între 2030 și 2050

Perspectiva de dezvoltare a sectorului energetic până în anul 2050 este utilă din două motive principale: ● sectorul energetic are o intensitate ridicată a capitalului, iar multe proiecte au un ciclu investițional lung, astfel încât o bună parte a deciziilor de investiții ce vor avea loc în viitorul apropiat vor continua să își producă efectele în 2050; ● politicile energetice și de mediu ale UE, inclusiv țintele pentru anul 2030, sunt construite în jurul obiectivului pe termen lung de a atinge un nivel de emisii „net zero" la nivelul anului 2050.

Obiectivul global de atenuare a schimbărilor climatice poate fi îndeplinit doar prin acțiuni și măsuri cu caracter transformator la nivel global. O direcție principală de acțiune va fi accelerarea tranziției sectorului energetic către tehnologii care permit reducerea emisiilor de GES. Multe dintre transformările pe termen lung ale sectorului energetic pot fi anticipate, dat fiind ritmul lent de înlocuire a infrastructurii energetice.

Tendințele prezentate în document oferă o perspectivă asupra evoluției sectorului energetic din România pentru perioada 2030 - 2050. Incertitudinea previziunilor pe termen lung, care depinde de evoluția tehnologiilor, a inovării și dezvoltarea sectorului energetic la nivel european, face ca ele să aibă un caracter mai degrabă orientativ, fiind necesar a fi analizate și actualizate periodic.

 

Evoluția sectorului energetic românesc la orizontul anului 2050

Principalele tendințe de dezvoltare la nivel european și la nivel național se referă la: creșterea rolului biomasei în mixul energetic; susținerea electromobilității; creșterea ponderii SRE în mixul energiei electrice și utilizarea tehnologiilor CSC (captare, transport și stocare geologică a emisiilor de CO2, n.r.); încurajarea investițiilor în infrastructura de stocare a energiei; creșterea eficienței energetice, în special a imobilelor; oportunitatea utilizării pompelor de căldură în încălzire/răcire.

În ceea ce privește producția energiei electrice pe bază de tehnologii cu emisii reduse de GES, se estimează că perioada 2020 - 2030 va aduce creșteri moderate ale capacităților de producere a energiei din SRE, cu precădere eoliene și fotovoltaice.

Cu toate acestea, evoluția costului cu emisiile de GES în coroborare cu o creștere a performanței tehnologiilor de producere a energiei din SRE, în principal eoliană și fotovoltaică, raportată la costurile investiționale și operaționale, va accelera tranziția energetică în România, prin creșterea ritmului de extindere a centralelor eoliene, fotovoltaice și a altor tehnologii cu emisii reduse de GES, după 2030. Capacitatea netă instalată în centrale pe bază de SRE în anul 2050 presupune investiții pentru punerea în funcțiune a noi capacități, precum și pentru înlocuirea capacităților existente, instalate în perioada 2010 - 2016, care vor ajunge la sfârșitul duratei de viață în perioada 2030 - 2040.

De asemenea, se estimează că după 2035 se vor crea premise pentru introducerea reactoarelor nucleare de generația IV, mici și modulare (SMR), care vor putea crește ponderea energiei cu emisii scăzute de GES. În acest context, se remarcă oportunitatea dezvoltării tehnologiei de reactoare rapide răcite cu plumb, care ar putea facilita României și posibilitatea participării la proiecte de investiții pe plan mondial.

Evoluția mixului energetic are la bază premisa utilizării hidroenergiei, a energiei din surse regenerabile de energie și a energiei nucleare pe termen lung în România, pentru un mix energetic diversificat și echilibrat cu emisii reduse de carbon.