In dezbaterea FEANI. Pregatirea, competenta si "utilizabilitatea" inginerilor europeni

In intervalul 1 - 4 octombrie a.c. s-au desfasurat la Varsovia lucrarile Adunarii Generale anuale a Federatiei Europene a Asociatiilor Nationale de Ingineri. In aceeasi perioada au avut loc reuniunea Comitetului FEANI pentru dezvoltarea profesionala continua a inginerilor (CPD), Comitetului FEANI pentru monitorizarea registrului european al inginerilor (EMC) – ambele la 1 octombrie, seminarul privind implementarea Declaratiei de la Bologna asupra invatamantului superior in Europa – la 2 octombrie, precum si Sesiunea academica referitoare la dezvoltarea profesionala continua a inginerilor. De asemenea, s-au desfasurat doua intruniri ale Comitetului Executiv al FEANI. Organizarea la Varsovia a Adunarii Generale a FEANI a demarat in toamna anului 2002, la initiativa Comitetul National Polonez al FEANI, sub patronajul presedintelui Poloniei. La lucrarile reuniunilor mentionate mai sus au participat dr. ing. Mihai Mihaita, presedintele AGIR si prof. dr. ing. Mircea Petrescu, vicepresedinte. In total, la activitatile prilejuite de Adunarea Generala au fost prezenti 90 de delegati ai asociatiilor de ingineri din cele 26 de tari membre ale FEANI.
Adunarea Generala a dezbatut, potrivit ordinei de zi aprobate, urmatoarele teme: raportul de activitate al Comitetului Executiv al FEANI, planul de activitati pentru 2004 si planul strategic al FEANI, rapoartele de activitate ale comitetelor CPD si EMC, actiunile intreprinse de Comitetul Executiv pentru adaptarea si amendarea proiectului Directivei (2002) 119 a Comisiei Europene privind recunoasterea calificarii profesionale, platforma comuna privind pregatirea profesionala a inginerilor si recunoasterea acesteia, raportul Comitetului Executiv asupra indeplinirii prevederilor bugetului pentru anul 2003 si a propunerilor de buget pentru 2004, confirmarea unui membru al Comitetului Executiv in functia de trezorier al FEANI si alegerea unui membru al Comitetului EMC, admiterea in FEANI a Federatiei Uniunilor {tiintifice si Tehnice din Bulgaria, stabilirea locului si datei la care se va tine Adunarea Generala a FEANI in anul 2004.
In contextul mentionat, a fost abordata amplu tematica propunerii de Directiva (2002) 119 referitoare la recunoasterea calificarii profesionale in Europa. Acest subiect a fost, de altfel, amplu dezbatut si la Adunarea Generala din 2002. Atat presedintele FEANI, cat si secretarul general au explicat pe larg in ce au constat actiunile desfasurate in aceasta directie de catre FEANI in toamna anului 2002 si in 2003, inclusiv participarea cu regularitate la sesiunile Comitetului Uniunii Europene pentru probleme legale si piata interna (JURI). In esenta, s-a propus renuntarea la adaugarea unui amendament privind inginerii la textul Directivei, respectiv inlocuirea amendamentului printr-o platforma comuna referitoare la pregatirea inginerilor si recunoasterea acesteia. Aceasta abordare promovata de Comitetul Executiv, desi acceptata in final de catre adunare, a fost criticata de mai multe delegatii. Din partea delegatiei AGIR a fost prezentata propunerea ca aceasta componenta a pregatirii ingineresti sa dureze cel putin patru ani, explicandu-se ca in prezent in Romania pregatirea fundamentala a inginerului se realizeaza in cinci ani, urmati de etapa acumularii experientei practice in industrie. In contextul dezbaterilor, a fost subliniat raportul intre notiunile de „pregatire profesionala” si de „calificare profesionala”, fiecare din acestea realizandu-se in etape diferite ale evolutiei profesionale a inginerului. De asemenea, s-a insistat asupra dependentei „mobilitatii” si „utilizabilitatii” inginerilor de nivelul calificarii lor profesionale, aceste atribute devenind tot mai importante in cadrul procesului de integrare europeana.
Planul strategic adoptat urmareste consolidarea rolului FEANI ca „voce europeana” a organizatiilor de ingineri. In acest scop, sunt avute in vedere trei obiective strategice fundamentale: a. FEANI sa fie inteleasa ca legatura intre asociatiile nationale membre si organizatiile nationale (in mod prioritar cu Uniunea Europeana), inclusiv pentru asigurarea de servicii; b. FEANI este organizatia inginereasca cea mai importanta din Uniunea Europeana, ea oferind informatii esentiale asupra inginerilor si tehnologiei; c. FEANI este recunoscuta ca principala organizatie care reprezinta inginerii din Europa, prin servirea societatii si mentinerea profesiei de inginer la un nivel mondial. Pentru indeplinirea acestor obiective, este necesar sa fie imbunatatita in mod radical comunicarea intre FEANI si organizatiile nationale membre, sa se acorde o asistenta mult crescuta inginerilor care practica profesia, in particular celor care sunt EurIng. Pentru viitorul FEANI este important sa fie asistati studentii si inginerii tineri, nu numai in raport cu aspectele educationale. Planul strategic are in vedere desfasurarea de actiuni care sa conduca la o mai buna comunicare si la un proces superior de educare a inginerilor, la cresterea nivelului de competenta si de „utilizabilitate” a acestora, precum si la transparenta in activitatile federatiei. Actiunile mentionate in planul strategic vor avea loc in cadrul unor proiecte specifice.
Referitor la activitatile financiare, a fost relevat faptul ca actuala situatie a FEANI este buna. Prin gestionarea atenta a cheltuielilor si veniturilor, precum si prin raportarea lunara, Comitetul Executiv a putut urmari in mod constant evolutia financiara a federatiei, fapt care a permis realizarea in anul 2002 a unui surplus de 43 322 Euro. S-a propus ca pe aceasta baza sa se investeasca in 2004 suma de 45 000 Euro pentru sustinerea unor proiecte prevazute in planul strategic.
Adunarea Generala a decis in unanimitate admiterea in FEANI a Federatiei Uniunilor {tiintifice si Tehnice din Bulgaria (in acest sens, delegatia AGIR a sustinut public propunerea prezentata Adunarii Generale din anul 2002), precum si desfasurarea in Malta a urmatoarei sale sesiuni. Privind raporturile cu Consiliul National al Inginerilor si Oamenilor de {tiinta din Franta (CNIFS), care s-a retras din FEANI in 2002, a fost aprobata colaborarea in continuare in domeniul registrului FEANI si al procesului de admitere in randurile EurIng. In discutiile care au avut loc in Adunarea Generala au fost formulate referiri importante la relatiile internationale ale FEANI, cu alte oraganizatii asemanatoare.
Reuniunea Comitetului FEANI pentru dezvoltarea profesionala continua a inginerilor a dezbatut, printre altele, conceptul propus de Institutul Inginerilor din Irlanda (IEI) privind planificarea activitatilor de dezvoltare profesionala, propuneri pentru continutul unor proiecte referitoare la competenta si „utilizabilitatea” inginerilor pe care Comitetul CPD le va aborda in cadrul planului strategic al FEANI, raportul asupra evolutiei proiectului avand ca tema planul competentei individuale a inginerului, rapoarte ale membrilor Comitetului, stabilirea locului urmatoarei reuniuni a Comitetului CPD.
In discutiile ce au avut loc, unul din subiectele abordate a fost definirea competentei inginerului ca profesionist in domeniul sau specific, si nu in calitate de administrator, profesor s.a. Din acest punct de vedere, in urma unei sesiuni de „brain storming”, s-a ajuns la concluzia ca din definitia termenului de „competenta a inginerului” ar trebui sa faca parte priceperea tehnica, puterea de a comunica si de a lucra in echipa, abordarea multidisciplinara a problemelor, nivelul de cunostinte si de intelegere a cunostintelor, atasamentul fata de profesie, insusirea principiului pregatirii continue, acceptarea codului practicii ingineresti, respectarea legislatiei, intelegerea principiului intrajutorarii, abordarea rationala a dezvoltarii durabile in plan tehnic si social, capacitatea de probare a propriei competente etc. De asemenea, a fost subliniata legatura intre competenta si „utilizabilitate”, precum si cea intre competenta si activitatea de dezvoltare profesionala continua. Una dintre intrebarile formulate s-a referit la natura acestei ultime activitati : este ea obligatorie total sau partial, sau este o problema de atitudine individuala? De asemenea, in discutii a fost abordata tema legaturii activitatilor de dezvoltare profesionala continua si eventuala obligatie a inginerului de a se inregistra ca profesionist.
Alte teme dezbatute de Comitetul CPD au fost cele ale studiului privind activitatile de dezvoltare profesionala continua in Europa in anul 2001 si raportul asupra planificarii individuale a activitatilor de dezvoltare profesionala continua. Prezentarile facute au aratat ca majoritatea intreprinderilor avute in vedere sprijina activitatile CPD, ca de obicei aceste activitati sunt planificate numai pe termen scurt, ca - cel putin oficial - activitatile CPD sunt planificate in comun de catre ingineri si angajatori, precum si ca rareori sunt urmarite consecintele acestor activitati. Una din problemele importante, in context, este cea a acreditarii activitatilor CPD. De asemenea, a rezultat ca printre dificultatile intampinate in acest domeniu se pot mentiona: lipsa de interes a conducerilor intreprinderilor fata de tematica CPD, neclaritatile in definirea conceptului de CPD, slabiciunile sistemului actual de perfectionare („training”), greutatea de a decide, cel putin, o durata anuala minima pentru activitati CPD – de exemplu, 5 zile pe an. S-au mai subliniat, de asemenea, faptul ca dezvoltarea profesionala continua este in primul rand o problema individuala a inginerului, precum si necesitatea stringenta ca organizatiile nationale de ingineri sa fie considerabil mai active in aceasta directie.
In cadrul raportarilor facute de catre membrii nationali ai Comitetului, delegatia AGIR a aratat ca in Romania au fost definite unele scheme generale pentru activitatile CPD, ca - in afara unei legislatii foarte generale - nu exista scheme formale pentru evaluarea „utilizabilitatii”, ca eforturile AGIR de a promova o lege a inginerilor nu au fost sustinute efectiv de catre autoritati, una din cauze fiind inexistenta unei astfel de legislatii la nivel european. Comitetul CPD a decis ca urmatoarea sa reuniune sa se desfasoare la sediul FEANI, in ianuarie 2004. Cu acel prilej va fi aprofundata tematica proiectelor din planul strategic la care va participa comitetul.
Comitetul FEANI pentru monitorizarea registrului european al inginerilor a avut ca obiect dezbaterea urmatoarelor subiecte: activitatea grupurilor de lucru pentru evaluarea unor noi cursuri de pregatire inginereasca in Irlanda, Olanda, Germania, Franta, Ungaria, Marea Britanie, Slovacia si Republica Ceha, implementarea proiectului EurIng 2000, propunerea de Directiva (2002) 119, Declaratia de la Bologna, platforma comuna privind definirea competentelor generale si specifice ale unui inginer, registrul FEANI si baza sa de date, prezentarea unor date statistice privind evolutia EurIng.
Lucrarile Seminarului privind implementarea Declaratiei de la Bologna au subliniat consensul general care exista aupra necesitatii reformei invatamantului superior in Europa, in lumina proceselor actuale de integrare si de unificare, de asigurare a mobilitatii si „utilizabilitatii” in conditiile viitoarei piete unice, precum si de evolutia in directia viitoarei „societati a cunoasterii”. In acest context, mai multe interventii ale delegatilor (inclusiv din partea AGIR) au insistat asupra obligativitatii de mentinere si de ridicare a nivelului de pregatire generala si de specialitate a inginerilor, precum si a misiunii care o au FEANI si organizatiile nationale de ingineri in aceasta privinta. In actuala faza a „procesului Bologna”, au fost atrasi in dezbatere si alti factori, in afara celor administrativi. Sunt avute in vedere universitatile, asociatiile ingineresti, organizatiile studentesti etc. Una din ideile centrale in acest proces este renuntarea la sistemul „autoritar” practicat in trecut si revenirea la o autonomie academica efectiva, la redefinirea rolului guvernelor in educatie, la gasirea unor mecanisme eficiente de conlucrare intre organismele guvernamentale si cele universitare. In spiritul largirii conceptuale a abordarilor, conferinta ministeriala care a avut loc recent la Berlin a invitat Federatia Rusa sa participe la implementarea Declaratiei de la Bologna. Alte subiecte abordate au fost cel al dimensiunilor sociale ale procesului de mobilitate a studentilor, cel al recunoasterii titlurilor si - foarte important - al asigurarii calitatii procesului de pregatire.
Sesiunea academica privind dezvoltarea profesionala continua a inginerilor a constat in prezentarea si dezbaterea a cinci comunicari: profilul profesional al inginerului in viitor, planificarea individuala a carierei inginerului, experienta poloneza in domeniul dezvoltarii profesionale continue, pregatirea continua - generala si de specialitate – in cadrul Companiei de telecomunicatii mobile din Polonia, dezvoltarea profesionala continua a inginerilor in conceptia si abordarea Institutului Inginerilor din Irlanda. Atat continutul prezentarilor, cat si cel al dezbaterilor, s-au remarcat prin caracterul lor concret, prin nivelul ridicat al abordarilor, prin buna cunoastere a realitatilor.