AUTONOMIA INVATAMANTULUI
Data: 16-30 noiembrie 2007
(Urmare din nr. trecut)
Daca pana in anul 1930 Scolile Politehnice au depins de Ministerul Lucrarilor Publice, prin Legea de organizare a ministerelor, invatamantul tehnic superior a fost trecut sub autoritatea Ministerului Instructiunii Publice si Cultelor, in vederea coordonarii si armonizarii intregului proces de invatamant.
Un pas inainte pe calea asigurarii functionarii invatamantului superior si a recunoasterii prestigiului acestuia a fost facut prin consacrarea autonomiei universitare, prin Legea nr. 2421 din 15 iulie 1931, care prevede: Invatamantul superior este absolut autonom.
Se aprecia ca autonomia universitara deriva din libertatea de gandire, libertatea de a profesa in activitati stiintifice. Munca creatoare nu se poate dezvolta fara aceasta libertate, iar stiinta poate fi servita numai intr-o dezvoltare libera si pe proprie raspundere. Legea consfintea libertatea universitatii de alege pe membrii corpului ei didactic.
O a treia consecinta a libertatii academice este ca distribuirea pe facultati, catedre si activitati trebuie sa revina respectivei institutii de invatamant superior.
Prin urmare, autonomia constituie conditia de viata reala si rodnica a invatamantului superior.
Si in Legea de organizare a invatamantului superior din anul 1943 se preciza: Scopul invatamantului superior este sa pregateasca elitele, prin orientarea teoretica a viitorilor profesionisti si formarea oamenilor de stiinta, sa promoveze si sa raspandeasca stiinta, tehnica si arta.
Vom reda si unele dintre prevederile proiectului Legii invatamantului superior din anul 2006.
Institutiile de invatamant superior sunt autonome.
Misiunea invatamantului superior este orientata dominant spre cercetare, dominant spre predare sau in mod echilibrat spre cercetare si predare. Misiunea este de a asigura crearea si transmiterea cunostintelor, prin conferirea unor calificari competitive pe piata muncii.
In acest sens, vom exemplifica doar prin Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti (foto alaturat). Beneficiind de un corp profesoral de exceptie, cuprinzand academicieni, profesori cu un mare prestigiu national si international, a pregatit un mare numar de ingineri, specializari postuniversitare – inclusiv sub egida UNESCO – doctorate etc. din tara noastra si din alte 85 de tari de pe toate meridianele globului. Diplomele acordate s-au bucurat de o inalta apreciere pe plan mondial, fiind recunoscute in toate tarile lumii.
Institutiile de invatamant superior sunt organizate si functioneaza independent de orice interferente politice sau ideologice, respectand in totalitate principiul autonomiei, conform proiectului legii invatamantului superior din anul 2006.
La fiecare trei ani, ministrul educatiei si cercetarii va prezenta Parlamentului un raport care se bazeaza pe rapoartele de performanta ale institutiilor de invatamant superior.
In total, in anul scolar 2000/2001, in invatamantul superior de stat si particular in ansamblu functionau 175 de institutii de invatamant superior, cu 578 de facultati, 113 colegii si 89 de sectii externe ale unor universitati.
In Franta existau 90 de universitati si 360 de institute de invatamant superior, iar in SUA existau 1900 de universitati si 1000 de colegii.
La noi, ca numar de studenti erau 318 000 in invatamantul de stat si 130 000 in invatamantul particular, ceea ce conduce la un indicator de 210 studenti la 10.000 de locuitori. In Franta acest indicator era de 360, iar in SUA era de 600.
(Continuare in nr. viitor)