INGINERIE, ISTORIE, ARTA

În ultimele luni am calatorit mult cu trenul. Am trecut prin mai multe gari din tara, dar si din Europa. Desigur, garile au un rol functional, dar ele sunt, in acelasi timp, lucrari de arta. Unele dintre ele au ramas aproape neschimbate. Altele au fost extinse, pastrindu-se constructiile initiale. Altele au fost inlocuite cu constructii moderne care nu mai au nimic din gara initiala. Altele, nu foarte multe, desi au fost scoase din circuitul feroviar, au fost pastrate dar li s-a dat o alta destinatie, pe masura maretiei lor initiale. În acest context o sa amintesc citeva date despre constructiile feroviare inaugurate, de-a lungul timpului, in lunile de toamna, dar voi aduce in discutie si o tema importanta pentru viitorul apropiat: ce se poate face cu o gara scoasa din circuitul feroviar. Asadar, iata citeva date din istoria ingineriei.
*
Gara Filaret a fost prima gara din Bucuresti, deschisa la 31 octombrie 1869, cu ocazia inaugurarii primei linii de cale ferata din Romania, Bucuresti – Giurgiu. Constructia, realizata precum un careu, este formata dintr-un parter si un etaj, marginile cladirii inchizindu-se spre sine pentru a forma o hala in care intrau cele trei linii de cale ferata.
Hala peronului este marcata printr-un fronton triunghiular peste linia acoperisului corpului principal. Acoperisul halei este ridicat pe o structura metalica, asezata pe zidurile paralele ale constructiei, decorate cu arce in plin centru. Accesul la peronul acoperit, sprijinit pe console metalice, se facea prin fatada principala, prin intrari amplasate in capatul celor doua pervazuri ale cladirii.
Dupa ce in 25 decembrie 1872, Gara Bucuresti-Nord este legata la linia caii ferate, Gara Filaret isi pierde din insemnatate, iar in 1960 este dezafectata si este transformata in autobaza.
Gara de Nord din Bucuresti a fost data in exploatare la 13 septembrie 1872 – deschidea oficial linia Pitesti – Bucuresti – Buzau – Galati – Tecuci – Roman - Suceava. Lucrarile de constructie la cei 642 km de cale ferata au inceput la 22 septembrie 1869, zi in care s-a pus si piatra de temelie pentru principala gara a Capitalei, denumita Gara Tirgovistei – asezata pe o fosta proprietate a boierului Dinicu Golescu si a mostenitorilor sai, aflata la marginea orasului, intr-un perimetru care incepea din fosta strada ?tefan Furtuna (actualmente str. Mircea Vulcanescu) – B-dul Dinicu Golescu si se intindea spre nord, cuprinzind tot cartierul Grant („botezat“ astfel dupa sotul lui Zoe Golescu, englezul Effingham Grant), pina aproape de comuna Giulesti.