Protejarea si valorificarea produsului intelectual
Data: 16-30 noiembrie 2008
1. De ce este nevoie de protectie?
Un produs intelectual neprotejat nu va fi interesant pentru un investitor deoarece banii care ar fi investiti ar putea sa se piarda, investitia ar putea sa nu se recupereze. Acesta nu va produce bani nici pentru autor nici pentru investitor. Orice produs intelectual, inainte de a fi altceva este o idee. O idee poate fi protejata prin contract de confidentialitate. Ideea ar putea sa se transforme in patent, dar ar putea avea valoare comerciala chiar si daca nu este patent. În SUA pot fi intilnite produse pe care scrie patent pending. Este un produs bazat pe documentatie in asteptare de patent, care se poate acorda sau nu, dar intre timp produsul se vinde si are efect comercial. Revenind la idee si protectia prin confidentialitate, putem spune ca retetele pentru Coca Cola sunt protejate prin secret si aceasta protectie poate dura zeci de ani fara ca sa expire, cum este cazul patentului sau al dreptului de autor.
2. Care sunt formele de produs intelectual protejat?
Citeva dintre formele de protectie pentru produs intelectual sunt: dreptul de autor (Copyright), patentul, marca inregistrata, desenul industrial, modelul, numele geografice, secretul comercial. Dreptul de autor protejeaza expresia si este folosit pentru a proteja lucrari literare, opere de arta, programe de calculator. Pentru dreptul de autor durata protectiei este in general pe durata vietii autorului si se transmite la urmasi pe un numar de ani care este diferit de la o tara la alta. În Romania este de 70 de ani. O lucrare pentru care aceasta perioada a fost depasita intra in domeniul public, ea putind fi folosita de oricine fara a cere acordul cuiva. Patentul protejeaza in general creatii industriale, produse, metode pe o durata care nu depaseste 20 de ani, daca sunt platite taxele si indeplinite conditiile legale. Odata ce aceasta perioada este depasita, oricine poate produce si comercializa produse conform patentului, patentul intra in domeniul public. O idee poate fi protejata prin secret, poate fi transmisa cu mentinerea protectiei prin contract de confidentialitate, prin licenta. Programele de calculator se apara in plus prin licenta pentru a proteja ideile care stau la baza functionarii programului si care nu sunt protejate prin copyright. Deschiderea unui pachet care contine software sau un clic de acceptare pentru un download pot avea valoarea unui accept al conditiilor licentei si al responsabilitatilor stipulate in licenta.
3. Protectia si valorificarea produselor IT
Programele de calculator se protejeaza in mai multe moduri. În SUA se poate acorda patent, un patent care este recunoscut in putine locuri din lume. Tehnologia de compresia sunetului MP3 este si ea patentata in lume, poate fi software, dar poate fi parte a unor aparate pentru redarea sunetului. Programele de calculator parte a unui aparat sunt patentabile impreuna cu aparatul. Daca ar fi sa vorbim despre partea de marketing, pentru MP3 ar fi de remarcat faptul ca programele de compresie si reproducere au fost oferite gratuit sub licenta pentru utilizatori individuali, dar probabil ca pentru aparatele care folosesc tehnologia MP3 se plateste utilizarea tehnologiei. Exista programe open source, programe care sunt oferite gratuit sub licenta General Public License (GPL). Miscarea Open Source ajuta la dezvoltarea de software cu efortul unor voluntari, dar licenta este destinata a proteja aceasta munca sa nu fie preluata de o firma si transformata in produs protejat. Partea buna este faptul ca poti avea acces la tehnologie informatica diversa in format sursa, poti folosi aceasta tehnologie, o poti dezvolta in conditiile licentei. Partea proasta este ca nimeni nu garanteaza calitatea, nimeni nu-si asuma responsabilitati. Exista si firme care ofera produse Open Source in conformitate cu licenta adaugind fie consultanta, fie produse proprii. Exemple sunt diferite distributii de Linux. Daca revenim la „nimeni nu garanteaza“, ar fi de spus – ca si in cazul produselor comerciale – ca firmele fac tot ce pot ca sa nu-si asume eventuale pagube rezultate ca urmare a folosirii produselor acestora. Pe un calculator exista sistem de operare si software de la diverse firme software, instalat de proprietarul calculatorului sau cu acordul lui, si orice responsabilitate ii revine acestuia pentru combinatia existenta. Daca ar fi sa comparam aceasta stare de lucruri cu industria automobilului, ar fi de observat ca automobilul este si el un produs in care sunt impreuna piese si subansamble de la diverse firme, dar cel care vinde automobilul raspunde de intreg ansamblul. Modul in care se protejeaza produsul intelectual in IT are probabil un rol in aceasta situatie. Faptul ca nu prea ai cum sa protejezi subansamble face sa nu existe firme specializate care sa se perfectioneze si sa garanteze ceea ce ofera, nu exista nici firme care sa ofere sisteme garantate la care sa nu se mai intervina, si responsabilitatea utilizatorului. Protectia software prin copyright este slaba si neadecvata, daca ne gindim ca software-ul este parte a unui mecanism, iar valoarea lui functionala, cea care conteaza, nu este protejata prin copyright. Protejarea si valorificarea produselor IT reprezinta o problema complexa. De multe ori valorificarea se face indirect, cum este cazul Google, care cistiga in mare masura din publicitate, nu din serviciile oferite de masina de cautare. Nu este numai cazul Google, exista numeroase alte cazuri in care o tehnologie aduce venituri indirect prin asigurarea de trafic la pagini WEB care la rindul lor valorifica traficul. Tehnologia informatica este legata de legislatie, solutiile sunt impuse sau influentate de legislatie; din acest motiv este important sa cunosti legislatia pentru a fi in masura sa oferi solutii care sa poata fi valorificate.
Internetul este un loc in care IT-ul se poate valorifica in moduri diferite. Multe idei interesante pot duce la servicii Internet utile, dar fiind un loc public, ideea nu este protejata sau protectia este slaba si greu de aparat. Licenta si copyright-ul sunt instrumentele de protectie folosite. Internetul depaseste granitele, legile sunt diferite, practica juridica este diferita, rezultatele unor procese greu de prevazut. În SUA un proces legat de patentul software poate sa coste 500 000 $ si rezultatul este imprevizibil. Din acest motiv, firmele mari, care au multe patente software, nu se judeca intre ele. IT-ul si Internetul pot crea impreuna metode de afaceri originale. În SUA exista patent pentru metode de afaceri. Exemplu de afacere protejata prin patent este serviciul eBay. Exista si servicii de licitatie in care cumparatorul spune ce vrea sa cumpere, la ce pret si ofertele sunt facute de cei ce vind. Un astfel de serviciu exista pentru bilete de avion. Transportatorii fac oferte care le permit sa ocupe locuri goale, ei fiind cei care aleg cursele si legaturile pentru data solicitata. Revenind la Internet, putem aminti idei care sunt menite sa creeze trafic. Youtube foloseste continut oferit de utilizatori. Continutul asigura un trafic remarcabil, care a facut ca organizatia sa ajunga sa fie achizitionata pentru 1,65 miliarde dolari in 2006. Responsabilitatea respectarii drepturilor legale privind materialele de pe Youtube revine celor care le furnizeaza, utilizatori care multi nu dau prea mare importanta faptului ca nu au dreptul legal pentru inregistrarile pe care le posteaza. Exista si alte servicii care ofera material protejat legal folosindu-se de utilizatori. Serviciul Scribd permite citirea pe Internet a unor lucrari literare care sunt sub copyright. Au existat incercari de a scana sistematic lucrari sub copyright, dar protestul autorilor si editorilor a oprit aceste proiecte.
Exista alternative legale pentru a avea continut pentru pagini WEB, exista materiale care pot fi folosite cu acordul autorului sau materiale din domeniul public. Suntem intr-o perioada domanata de tehnologia digitala, care permite copierea cu un cost foarte mic, IT-ul poate oferi metode legale ca societatea, pe de o parte, si creatorii, pe de alta parte, sa fie multumiti.
4. Cum se valorifica o inventie?
Brevetul de inventie este o modalitate de protectie pentru o creatie care indeplineste conditiile impuse de legea patentelor. O parte din conditii se regasesc in legile din majoritatea tarilor, dar exista si conditii care sunt specifice doar in citeva tari. Oricine poate fi inventator daca a creat ceva patentabil. A fi patentabil inseamna nou in lume, sa implice creativitate, sa intre in categoriile de obiecte, metode etc. pentru care se acorda patente. David Pressman, autorul cartii Patent It Yourself, prezinta o schema logica care sa ajute la decizia de a depune o cerere de brevet. În schema apare si conditia „are valoare comerciala?“ Autorul unei inventii trebuie sa fie constient ca obtinerea unui brevet implica cheltuieli care pot fi mari, daca se doreste protectia internationala. Aceste cheltuieli pot sa se justifice daca inventia are valoare comerciala in mai multe tari.
Dupa depunerea documentatiei prin care se solicita un brevet urmeaza o perioada determinata, un an de zile, in care se pot incepe formalitatile pentru brevetarea internationala. O posibilitate este depunerea unei documentatii numita aplicatie PCT (PCT – Patent Cooperation Treaty). În urma aplicatiei, o singura aplicatie, se va analiza de catre autoritatea competenta patentabilitatea obiectului descris in tarile membre PCT. Efectele aplicatiei sunt, pe linga analiza patentabilitatii, si faptul ca termenul in care se pot depune cereri de brevet in fiecare tara desemnata se prelungeste la 20 – 30 luni.
Odata depusa o cerere de brevet, autorul poate sa inceapa sa caute posibili investitori. Patent pending este sintagma folosita pentru a referi situatia unei cereri depuse pentru un brevet. În limba romana am putea spune patent in asteptare.
Autorul unui patent in asteptare poate incerca sa gaseasca investitori si pentru situatia lui, David Pressman recomanda sa caute o firma dispusa sa semneze un contract de confidentialitate privind informatiile pe care autorul le pune la dispozitia firmei in legatura cu obiectul patentului in asteptare. Aceasta optiune protejeaza informatiile oferite si in cazul in care nu se va acorda brevet. Posibil ca, desi nu se acorda brevet, informatiile sa aiba valoare comerciala si desigur autorul ar dori sa fie protejat. Organizatiile mari, spune David Pressman, nu semneaza contract de confidentialitate; ele accepta eventual sa semneze un act numit waiver, un document potrivit caruia autorul renunta la toate drepturile, mai putin cele pe care le-ar obtine daca ar fi acordat patentul.
Dupa ce s-a depus o cerere de brevet urmeaza mai multe etape, printre care publicarea. OSIM ofera optiunea publicarii de urgenta, contra unui cost suplimentar. Este interesat autorul sa urgenteze publicarea? Raspunsul poate sa fie da sau nu, de la caz la caz. Daca autorul nu are mijloace financiare sa lucreze la realizarea inventiei, publicarea ar putea sa-l dezavantajeze prin aceea ca ofera informatii unor competitori care ar putea sa dezvolte inventia si eventual sa gaseasca modalitati de a proteja ceea ce ei au dezvoltat.
(Continuare in nr. viitor)