Conferinta Nationala a Cercetarii si Inovarii - CNCI 2012

Actiuni unitare, convergente pentru cresterea rolului creatiei
stiintifico-tehnice

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) a organizat, in perioada 7 - 9 noiembrie 2012, la Biblioteca Nationala a Romaniei din Bucuresti, Conferinta Nationala a Cercetarii si Inovarii - CNCI 2012. Evenimentul s-a axat pe rolul cercetarii si inovarii in societatea moderna, cu obiectivul declarat de a analiza starea Ariei Romanesti a Cercetarii si de a cristaliza posibile abordari pentru pregatirea Strategiei Nationale de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020 si a instrumentelor ei de implementare.
La lucrarile Conferintei au participat peste 450 de manageri de cercetare din mediul public si privat, academicieni, rectori, cercetatori stiintifici, inalti oficiali ai Comisiei Europene, reprezentanti ai mediului de afaceri si ai industriei din Romania.
Cu prilejul reuniunii, ANCS a dat publicitatii Raportul privind rolul cercetarii si inovarii in societatea moderna, care releva ca tara noastra are cea mai mica intensitate a investitiei in cercetare din UE, un nivel scazut al activitatilor de cercetare de firma si este cotata ca inovator modest - locul 24 din UE27 - din punctul de vedere al indicatorului global al inovarii, dar cu o rata mare de crestere. Documentul evidentiaza, intre altele, stagnarea investitiei financiare in domeniu, prevazute pentru perioada 2007 - 2013: „Strategia a prevazut o crestere treptata a bugetului CDI public, dar nu a putut prevedea schimbarile dramatice determinate de recesiunea majoritatii economiilor statelor europene, unele tari fiind aproape de faliment. In consecinta, cresterea planificata a bugetului public pentru CDI nu a mai avut loc incepand cu anul 2009. Din acest motiv, Romania are in prezent cea mai mica intensitate CD din Uniunea Europeana, la o valoare de mai putin de un sfert din obiectivul sau de 2% din PIB, pentru anul 2020. Pe parcursul ultimului deceniu, intensitatea investitiei CD in Romania a crescut de la 0,37% in 2000 la 0,58% in anul 2008, pentru a scadea la 0,47% in 2010. In termeni absoluti, finantarea publica a cercetarii si dezvoltarii a atins un varf in 2008, ca urmare a tendintei generale de crestere economica si in urma adoptarii Strategiei CDI 2007 - 2013. De altfel, masurile de politica CDI nu au beneficiat de continuitate in luarea deciziilor la nivel politic, accentuand lipsa de coordonare dintre ministerele care au in portofoliu activitati CDI si producand evolutii in salturi, de nedorit intr-un domeniu care necesita in mod expres o dezvoltare fara discontinuitati“. Acelasi document releva ca sistemul CDI din Romania este, in primul rand, bazat pe sistemul public, cercetarea in sectorul de afaceri contand in proportie de 38,3%, media UE fiind de 61,5%. In ceea ce priveste fondurile structurale, in prezent, din totalul celor alocate tarii noastre, 13,7% este destinat cercetarii, inovarii si spiritului antreprenorial, comparativ cu o pondere globala de 25% la nivelul UE.
Orientarile strategice ale sistemului national de cercetare, pentru 2014 - 2020, prezentate in conferinta, sunt: 1. Cresterea capacitatii si performantelor sistemului CDI national; 2. Cresterea competitivitatii economice, prin stimularea inovarii si „mix“ de politici suport, destinate cresterii investitiilor CD din sectorul privat; 3. Accentuarea dimensiunii internationale a politicilor si programelor CDI, pentru cresterea absorbtiei fondurilor comunitare.
Prezenta la eveniment, Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a afirmat ca are „amaraciunea resurselor putine in cercetare“, insa si-a exprimat speranta ca, in exercitiul bugetar urmator, fondurile europene vor ajuta mai mult, cu conditia ca cei din cercetare sa stie sa le atraga. Referitor la investitia Extreme Light Infrastructure (ELI) - laserul fara precedent de la Magurele, ministrul Ecaterina Andronescu a caracterizat-o drept „o cale a sperantei, cel mai mare proiect de cercetare din Romania“, subliniind: „Sunt convinsa ca acest mare proiect nu este unidirectionat, pentru un singur domeniu. Cred ca acest proiect va fi calea de crestere a performantei cercetarii romanesti si de ancorare a acesteia in aria europeana a cercetarii. Acest proiect va aduna nu numai cercetatori romani, dar si cercetatori din intreaga lume“. Precizam ca la conferinta de la Bucuresti a fost prezent si Gerard Albert Mourou, fondatorul proiectului ELI.
Sesiunea de incheiere a conferintei a fost sustinuta de presedintele ANCS, Tudor Prisecaru, care a facut cunoscuta rezolutia adoptata de CNCI 2012, document in care s-a aratat ca „solutiile propuse de participanti pentru optimizarea proceselor existente au fost insusite si vor constitui elemente de decizie. Performantele si rezultatele raportate au constituit suficiente exemple privind capacitatea dovedita a sistemului CDI de a genera solutii reale la problemele economiei si societatii romanesti“. Ca ultim punct al rezolutiei s-a stabilit ca Strategia Nationala de Cercetare-Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2014 - 2020, impreuna cu instrumentele ei de implementare, vor constitui tema principala a Conferintei Nationale a Cercetarii si Inovarii - CNCI 2013.
Pe toata durata Conferintei, s-a desfasurat, in paralel, Expozitia Cercetarii Romanesti, in cadrul careia participantii - in principal, institute nationale de cercetare-dezvoltare si universitati de prestigiu din Romania - au prezentat cele mai recente realizari, inventii si proiecte internationale de succes. Totodata, sunt prezentate principalele proiecte cu finantare europeana, precum si inventiile romanesti premiate la Salonul International de la Geneva.

O cauza de importanta nationala: valorificarea potentialului creativ din domeniul CDI

Intre participantii la importanta reuniune, reprezentanti ai unor componente importante ale structurilor profesionale din domeniul stiintei si tehnicii, a avut loc un rodnic schimb de opinii, experientele din diferite domenii constituindu-se in surse de evaluare a rezultatelor inregistrate, precum si a posibilitatilor de valorificare, in mai bune conditii, a potentialului creativ existent. Redam, in cele ce urmeaza, alocutiunea presedintelui AGIR, presedinte ad.i. al ASTR, Mihai Mihaita:

Realitatile economico-sociale, in aceasta criza globala prelungita, isi pun - inevitabil - amprenta si asupra ansamblului de activitati din domeniul cercetarii-dezvoltarii-inovarii. Va sunt, desigur, cunoscute dezbaterile la nivelul Uniunii Europene, din Statele Unite ale Americii, din alte zone ale lumii, privind politicile care trebuie concepute si promovate pentru iesirea din criza. Remarcabil este faptul ca minti lucide din Europa si de pe alte continente sustin cu argumente ca, in vremuri grele de criza, sa se acorde prioritate sferei CDI. Permiteti-mi sa citez, in acest sens, afirmatiile comisarului european pentru Cercetare, Inovare si Stiinta, Marie Geoghegan-Quinn: „Investitiile in cercetare si inovare sunt singura si ultima cale inteligenta de iesire din criza, cale care permite o crestere durabila.“ Consider ca avem, astfel, o orientare programatica - in calitate de stat membru al Uniunii Europene - in vederea tematicii extrem de importante a reuniunii noastre.

Armonizarea prioritatilor nationale cu cele ale UE
Analizele sistematice efectuate in Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) si in Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) releva cateva concluzii cu caracter de diagnoza si, in acelasi timp, de proiectii strategice.
Pentru a defini aceste obiective, consideram ca se impune a se trage toate concluziile de ordin conceptual si practic din cele trei obiective principale ale Strategiei „Europa 2020“ la care Romania este parte. Este vorba despre asigurarea unei cresteri economice inteligente, bazate pe cunoastere si inovare, pe cresterea durabila, adica mai eficienta in utilizarea resurselor, mai ecologica, mai competitiva si o crestere favorabila incluziunii sociale, ceea ce releva importanta acordata factorului social, in primul rand cresterii gradului de ocupare a populatiei active. Recent, la 14 septembrie 2012, Comisia Europeana a remis forurilor legislative ale UE un document prin care reafirma aceste orientari si le concretizeaza, cu ceea ce reprezinta principalul factor de aplicare a respectivelor obiective - activitatea din sfera cercetarii, dezvoltarii si inovarii. Una dintre ideile centrale consta in mai buna armonizare a prioritatilor nationale ale statelor membre cu cele la scara intregii Uniuni Europene. Concretizari importante gasim, in aceasta privinta, in initiativa „O Uniune a inovarii“ si in recomandarile formulate in urma evaluarii intermediare a celui de-al 7-lea Program Cadru (PC 7).
Pentru fructificarea acestor orientari si recomandari in propriul Plan National, dar si a concluziilor care se desprind dintr-o diagnoza aprofundata a starii cercetarii romanesti, ar fi necesara formarea unui grup de lucru, la a carui activitate, ASTR si AGIR sunt decise sa contribuie cu fortele creative de care dispun.
Se impune a inscrie, intre obiectivele strategice, reducerea semnificativa a decalajelor fata de nivelul mediu al activitatii de cercetare, dezvoltare, inovare la scara intregii Uniuni Europene, decalaje care se localizeaza exact in modalitatile de promovare a celor trei obiective ale Strategiei „Europa 2020“, respectiv cresterea inteligenta, durabila, inclusiva. Acesta ar fi cadrul general de stabilire a obiectivelor specifice. In randul acestora, pe primul loc s-ar cuveni sa se situeze problematica deosebit de complexa a infrastructurii in sens larg, precum si valorificarea superioara a potentialului de care dispunem prin scolile nationale care s-au creat si dezvoltat, sub impulsul unor exceptionale personalitati ale stiintei romanesti, in tehnica, matematica, chimie, fizica, inclusiv nucleara, medicina etc.

Premisa fundamentala: impactul economic si social
Planul National nu poate sa ocoleasca tema unei mai bune definiri a tipologiei programelor si proiectelor, pornindu-se tot de la finalitatea obiectivelor de cercetare-dezvoltare-inovare, respectiv de la domeniile specifice si tematicile prioritare. In mod deosebit se cer promovate programele de cercetare nationale inter si multidisciplinare, cu caracter strategic la care m-am referit. In aceste proiecte un rol important revine Academiilor de ramura. Am in vedere o colaborare intre Academia de Stiinte Tehnice, Academia de Stiinte Medicale si Academia de Stiinte Agricole. Sistemul de evaluare se cere, de asemenea regandit, incepand cu asigurarea unei inalte calitati profesionale a evaluatorilor si terminand cu mecanismul decizional in acest domeniu.
Evident, nu ne putem ingadui sa stabilim obiective si, pe baza lor, prioritati, mai multe decat ne permit resursele. De aceea, o caracteristica a directiilor de actiune pe care trebuie sa le promovam se impune a fi realismul. Trebuie spus ca din Planul National pentru perioada 2007 - 2013 multe obiective s-au dovedit nerealiste, deoarece nu s-au luat in considerare resursele, asa cum sunt ele in realitate si nu din tot felul de prognoze si statistici. In procesul de stabilire a obiectivelor strategice si, apoi, a prioritatilor ne va fi de ajutor cel mai recent Eurobarometru referitor la CDI. Din opiniile exprimate de un esantion reprezentativ de structuri din domeniul CDI, rezulta ca o preocupare cvasigenerala vizeaza identificarea si fructificarea unor surse alternative, cat mai diverse, de producere a prosperitatii tarilor membre ale UE. Este vorba despre energia regenerabila, agricultura si alimentatie, stiintele ecologice, nanotehnlogiile si biotehnologiile. Credem ca sunt domenii prioritare pe care se poate plia intreaga activitate de cercetare, dezvoltare si inovare din Romania. O analiza mai aprofundata ar permite sa se stabileasca si caile practice de reindustrializare a Romaniei, inclusiv pentru satisfacerea cerintelor agriculturii, ale sectoarelor prioritare, potrivit conceptului global de dezvoltare durabila.
Insist asupra prioritatii reprezentative de reindustrializare a Romaniei deoarece este marea noastra sansa de a ne alinia tendintelor pe plan mondial, de a obtine o valoare adaugata tot mai mare, de a deveni tot mai competitivi. Urmeaza sa tinem seama de ceea ce a mai ramas din potentialul industrial al tarii, sa vedem ce se mai poate folosi, cum putem gestiona mai bine resursele. Bineinteles, nu se pune problema reindustrializarii in toate domeniile, ci doar acelea care rezulta dintre-o analiza, SWOT, punandu-se in valoare punctele tari, oportunitatile. In ASTR si AGIR s-au elaborat studii pe domenii importante cum sunt infrastructura energetica, industriile chimica si petrochimica, transporturile, care pot ajuta la o corecta stabilire a directiilor de actiune in procesul de reindustrializare a Romaniei.

Conectarea la procesele de globalizare si integrare
Nu putem, desigur, sa intram in detalii, insa clarificarea, din start, a unor aspecte metodologice, in special conectarea la procesele globalizarii si integrarii ne va permite sa castigam timp, sa economisim resurse, sa ne concentram exact pe domeniile in care putem sa fim, realmente, performanti, competitivi. Aceasta este o problema de fond - odata identificata si obtinut consensul majoritatii „actorilor“ de pe piata CDI - a carei rezolvare ne va permite sa avansam rapid si rodnic in elaborarea directiilor de evolutie a intregii activitati de cercetare, dezvoltare si inovare din Romania.
In ceea ce priveste structura unui viitor Plan National in domeniul CDI se impune sa pornim tot de la resursele umane. Numai ca viziunea se cere mult mai larga. Nu ne putem limita la doctorate si post-doctorate, fara sa tinem seama de ceea ce se intampla in amonte, in invatamantul preuniversitar si in invatamantul universitar, chiar daca nu cercetarea stiintifica este „vioara intai“ in procesul decizional. In fiecare domeniu de specialitate sunt cerinte exprese privind imbunatatirea radicala a procesului educational. In ceea ce ne priveste, am elaborat lucrarea „Ingineria in fata provocarilor secolului XXI“ prin care semnalam deplasarea continua de la termenii de educatie si invatare la cel de formare-instruire, ca inertia la schimbari se cere contracarata prin flexibilitatea si mobilitatea sistemului de formare-instruire, compatibilitatea dintre multidisciplinaritate si cresterea interesului tinerilor pentru o inalta calificare, prioritar in domeniul ingineriei. Legaturile organice dintre institutiile de invatamant, preuniversitar si universitar cu structurile din sistemul national de cercetare-dezvoltare-inovare nu se reduc la contracte pentru solutionarea, in comun, a unor teme ale creatiei stiintifico-tehnice, ci includ sau trebuie sa includa procesul de formare-instruire in toata complexitatea lui. Prin libertatea de care ne bucuram, riscul de pierdere a valorilor este mai mare ca efect al provocarilor care exista peste tot in lume. Cei noua din zece tineri care pleaca afara nu pleaca numai din cauza banilor, ci si din cauza imposibilitatii de a se manifesta. Acestei crize a potentialului de manifestare i se adauga si faptul ca tinerii, dupa ce termina scoala, nu stiu ce au de facut, unde vor lucra. De aceea, propunem o abordare mai cuprinzatoare a temei resurselor umane decat cea din Planul National pentru perioada 2007 - 2013.
In ceea ce priveste orientarea activitatii din sfera CDI propriu-zise, esentiala este identificarea de teme care sa reprezinte prioritati clare, fundamentate stiintific, dar si economic. Tot comisarul european pentru Cercetare, Inovare, Stiinta preciza ca la nivelul UE principalele fonduri vor fi alocate pentru proiectele de cercetare-dezvoltare-inovare, respectiv schimbarile climatice, energie, securitate alimentara, problemele demografice determinate de imbatranirea populatiei. Aceste orientari sunt luate in considerare de Comisia Europeana pentru urmatorul cadru financiar multianual (CFM), care prezinta un interes deosebit si pentru Romania. Participarea tarii noastre la activitatile din Spatiul European de Cercetare (SRC) este vitala, iar modalitatile prin care vom asigura o astfel de participare fac, organic, parte din demersul pe care il vom contura la reuniunea noastra.

Criteriile unei eficiente alocari a resurselor
Ar fi extrem de grav daca nu vom obtine o parte semnificativa din suma totala de 6,4 miliarde de euro pusa la dispozitie in regim de urgenta de UE in vederea sustinerii activitatii de cercetare, dezvoltare, inovare. Suma mentionata a rezultat din impactul pe care il va avea pornind de la crearea a peste 165 000 locuri de munca, sprijinirea celor mai creativi oameni de stiinta, selectati de Consiliul European pentru Cercetare, acordarea de burse de mobilitate la un numar de peste 7000 de cercetatori, pana la stimularea creatiei tehnico-stiintifice in peste 3000 de IMM-uri. S-a decis ca suma totala de peste 80 miliarde de euro, alocata CDI pana in 2020, sa fie distribuita potrivit aceleiasi metodologii.
Aceasta maniera de lucru, respectiv luarea in considerare a impactului unor proiecte CDI sub diverse aspecte economice si sociale se cere insusita si de noi, tocmai pentru o buna fructificare a resurselor umane, materiale si financiare. In absenta unor studii de impact este iluzorie orice strategie din domeniile noastre prioritare.
Fara indoiala, se impune accelerarea procesului de accesare a fondurilor europene, iar acest deziderat nu poate fi atins daca nu se iau masuri in cel putin cinci directii: reducerea substantiala a duratei procedurilor de la lansarea unei teme pana la incheierea contractului, perioada respectiva depasind, uneori, chiar un an; rambursarea operativa a cheltuielilor intrucat, in prezent, se inregistreaza mari restante; fluidizarea si simplificarea formalitatilor; eliminarea unor verigi intermediare in procesul de accesare a fondurilor; intarirea cu specialisti si stimularea corespunzatoare a unitatilor de management in domeniul de care ne ocupam. In lantul activitatilor de la cercetare la aplicare se impune acordarea atentiilor cuvenite sectorului de proiectare.
Aspectele referitoare la criteriile specifice de eligibilitate a proiectelor prezinta un interes special deoarece releva disproportia dintre trei tipuri de atitudini. Avem in vedere o atitudine care, fara suficient discernamant, pledeaza pentru mimetism, pentru copierea identica, fara luarea in considerare a elementelor nationale specifice, a unor experiente din strainatate sau unor directive ale UE. Apoi, avem in vedere atitudinea pe care o putem numi „scientista“, potrivit careia singurele criterii privind eficienta activitatii din sfera CDI sunt cele determinate de numarul publicatiilor, al articolelor ISI, neglijandu-se aspectele calitative si valorice ale acestei activitati stiintifice. In sfarsit, se cuvine sa promovam, in mod real, atitudinea consonanta cu orientarea spre dezvoltarea durabila, adica atitudinea care pune accentul pe transferul tehnologic, tehnic si stiintific in vederea realizarii de obiective care sa determine intr-adevar, progresul economic si social al tarii.

Necesitatea perfectionarii legislatiei
Nu mai putin importanta este perfectionarea legislatiei care vizeaza, direct si indirect, sectorul CDI. Ne referim, in primul rand, la Legea cercetarii, care a suferit unele modificari, astfel incat a devenit prea stufoasa, ca expresie a tendintelor de suprareglementare. Se impune a lua in considerare, intr-o maniera mai aplicativa, tema riscului in acest tip de activitate, cunoscut fiind faptul ca in materie de descoperiri stiintifice nu poate exista planificare. De asemenea, Codul Fiscal care a fost completat cu unele deduceri privind activitatea din domeniul CDI se poate, la randul lui, imbunatati prin extinderea respectivelor deduceri si marirea cuantumului acestora. Se pot avea in vedere si stimulente materiale pentru cercetatori. S-ar impune, totodata, eliminarea retinerilor privind listarea la bursa a unor entitati CDI, astfel incat sa se utilizeze mai bine aceasta sursa de finantare, in conditiile in care sistemul bancar va fi supus unor rigori suplimentare prin masurile adoptate de Uniunea Europeana.
O cale de actiune insuficient valorificata este, fara indoiala, cea a parteneriatelor public-private. Suntem confruntati cu o mare problema, cea a contributiilor modeste pe care sectorul privat le aduce in sfera CDI. Or, prin astfel de parteneriate, se poate asigura o contributie mai mare a sectorului privat, in special din economia reala, la progresul stiintifico-tehnic din economia romaneasca.
Punerea in „opera“ a viziunii strategice bazate pe o metodologie exclusiv stiintifica, prin luarea in considerare a tuturor conexiunilor dintre factorii care contribuie la sustinerea sectorului CDI reprezinta un imperativ nu numai important, ci si urgent. Cheia consta, asa cum relevam la inceputul acestei interventii in folosirea inteligenta a oportunitatilor care au aparut pe parcursul actualei crize globale.
*
In anul 2008 a fost aprobata Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei Orizonturi 2013 - 2020 - 2030. La capitolul Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea pentru Orizont 2013, obiectivul national general este Atingerea mediei UE la indicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare. In acest scop, au fost definite trei obiective strategice si s-au stabilit cinci obiective specifice, toate cu referire la media UE. Stadiul realizarii acestor obiective este binecunoscut. Ar fi de dorit ca demersul nostru din aceste zile sa nu aiba aceeasi soarta.
Sa dam dovada de realism si responsabilitate, de continuitate. Sa se renunte la schimbari in fiecare ciclu electoral.
Exprimandu-ma in termeni mai putin academici, afirm ca se impune sa nu pierdem, din nou, trenul care se mai afla pentru putin timp in „gara noastra mica“.

N.R.: Subtitlurile apartin redactiei.