Targurile de carte

Este suficienta o imagine de ansamblu a pavilionului expozitional central Romexpo in zilele desfasurarii Targului de carte Gaudeamus pentru a vizualiza doua fatete ale unei realitati unice: numarul impresionant al vizitatorilor si varietatea productiei editoriale de toate tipurile si din domenii care acopera aproape tot ceea ce inseamna stiinta si cultura. Incontestabil, targurile de carte - in randul carora se remarca, prin numeroase valente, Gaudeamus - reprezinta evenimente nu atat prin raritatea lor pe agenda publica, cat mai ales prin semnificatiile lor general umane.
Inainte de toate, este interesant de observat ca instrumentele virtuale au pus puternic in umbra cartile in forma lor clasica. In aceste circumstante, multi s-au intrebat si se intreaba: care va fi viitorul cartii? Este o tema extrem de serioasa, care vizeaza, de fapt, rolul lecturii in viata profesionala, in formarea omului in calitate de cetatean, de membru al unei familii, de ganditor si creator. Conteaza, desigur, obisnuinta formata in conditiile actuale, inca de la frageda varsta, dar nimic nu poate inlocui cartea din biblioteca cu textul de pe instrumentele virtuale. Mai ales acum, cand se tinde spre generalizarea manualelor digitale, se va ingusta si mai mult campul de actiune al cartii. Este cazul sa tragem un semnal de alarma sau sa acceptam mersul implacabil a ceea ce se numeste progres, mai ales de natura tehnico-stiintifica.
Cu siguranta, raspunsul il va da viitorul, poate chiar cel apropiat. Pana atunci, insa, sa ne bucuram ca foarte multi concetateni au vizitat Targul Gaudeamus, ca vanzarile - stimulate si de substantiale reduceri - nu au fost mici, ca la lansarile de carte s-au dezbatut teme de larg interes public, ca un eveniment cultural de amploare a reusit sa transfere zonele de interes de la politic si economic la ceea ce imbogateste mintea si sufletul cu valori autentice.
Nu putem neglija nici elemente care tin de standardul de viata, de bugetele personale si de familie ale celor multi care nu permit cheltuieli prea mari cu cartea. Unele preturi au devenit chiar prohibitive pentru marea majoritate a populatiei tarii. In acest context, a fost chiar ciudata reactia unor cadre didactice la alocarea a 150 de euro pentru fiecare in parte pentru achizitionarea de carti. Nu este o suma impresionanta, dar la nivelul veniturilor celor din invatamant conteaza foarte mult. Indiferent de motivatia unor asemenea reactii negative, se impunea ca fie si numai pentru educarea elevilor si studentilor sa se manifeste deschis, transant, fara echivoc optiunea educatorilor pentru lectura, pentru carte. Credem ca nu mai este nevoie sa se sublinieze importanta exemplului personal atunci cand este vorba despre formarea tinerei generatii.
Mai exista un argument deosebit de puternic in favoarea cartii, a carui eludare deformeaza grav intreaga problematica abordata. In conditiile in care, pe retelele de socializare si, in general, pe Internet, au capatat o amploare deosebit de ingrijoratoare non-valorile, aruncarea lecturii cartilor la periferia vietii cotidiene inseamna, implicit si explicit, un atac impotriva culturii, in sensul cel mai cuprinzator cu putinta. Sunt demne de apreciere eforturile editorilor care, confruntati cu probleme economico-financiare deosebit de presante, nu cedeaza, nu-si dezmint vocatia si continua sa sprijine publicarea de carti care reprezinta valori autentice. In acelasi timp, este incurajator faptul ca foarte multi concetateni au vizitat Targul Gaudeamus si, dramuindu-si banii de care dispun, au cumparat fie si numai o singura carte. S-au calauzit, poate, dupa principiul „cine are carte are parte“, insa mult mai important decat interesul personal fata de acumularea de cunostinte se mentine in continuare viu respectul fata de valori. Cu siguranta, se poate identifica, in aceasta realitate, si raspunsul la intrebarea intru totul justificata privind viitorul cartii aici, la noi, in Romania.